Brent Exploration & Production SRL şi Brent Oil SRL sunt două companii deţinute de firma Pressing din Timişoara, administrată de Maria Valentina Tănase, care anul trecut au avut o producţie marginală de gaze naturale. Informaţiile despre aceste două firme care au totuşi acces la perimetre de gaze în România sunt foarte puţine, dar datele de la Ministerul Finanţelor arată că acţionarul lor, Pressing SRL, a avut anul trecut o cifră de afaceri zero şi pierderi de 1.243 lei. Mai mult, deşi deţine controlul asupra unor firme implicate în producţia de gaz natural, obiectul de activitate al Pressing SRL sunt activităţile de jocuri de noroc şi pariuri.
Tag: Petrom
-
Românii efectuează în jur de 360.000 de tranzacţii pe zi într-o staţie Petrom. Numărul plăţilor cu cardul, în creştere cu 50% în 2018
În topul celor mai accesate astfel de servicii în staţiile Petrom, unde pot fi achitate facturile emise de prinicipalii operatori de telefonie mobilă, de principalii furnizori de gaze şi electricitate, precum şi facturile pentru o serie de utilităţi la nivel local, s-au numărat: plăţile facturilor, transferurile de bani, plata impozitelor şi a taxelor, plata asigurărilor RCA şi plata autorizaţiilor de trafic. Numărul transferurilor interne de bani, efectuate prin Westaco Express, a crescut cu 52% în prima jumătate a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată o analiză a Staţiilor Petrom.
De asemenea, în 2018 a continuat şi tendinţa de achitare cu cardul. Numărul plăţilor cu cardul în staţiile Petrom a crescut cu 50%, în perioada ianuarie-iunie 2018, faţă de perioada ianuarie-iunie 2017.
-
Doi duşmani politici reînvie CONFLICTUL. “A venit vremea să pleci în Costa Rica”. Acesta îi răspunde: Neliniştea omului care îşi ţine ouăle la Cornu
“Adrian Năstase rămâne tot un om chinuit de laşitate. În ce mă priveşte, îmi asum integral toate actele de guvernare în care am fost implicat până în Aprilie 2000 când am intrat în campania pentru Primăria Capitalei. Oare ce-l nelinişteşte aşa de tare pe Adrian Năstase ori de câte ori se vorbeşte despre privatizarea PETROM. N-am să mai explic eu, pentru că sunt acte oficiale care demonstrează motivele de nelinişte ale omului care stă în Zambaccian dar îşi ţine ouăle la Cornu”, a scris Traian Băsescu, sâmbătă pe Facebook, ca replică la acuzaţiile lui Adrian Năstase cu privire la privatizarea Petrom.
Fostul şef al statului îi reaminteşte lui Năstase despre hotărârea Guvernului din anul 2002 semnată de fostul premier care stabileşte Strategia de privatizare a mai mult companii, prima fiind SNP Petrom.
“1.HG 556-2002 semnată de Adrian Năstase care stabileşte Strategia de privatizare care începe cu SNP PETROM şi care continuă cu zeci de alte companii din energie şi industrie; 2.HG 924-2003 semnată de Adrian Năstase care stabileşte condiţii „speciale” de privatizare a SNP PETROM ; 3.Pe 23 Iulie 2004 se semnează contractul de privatizare a PETROM cu OMV; 4.HG 1090-2004 semnată de Adrian Năstase care aprobă contractul de privatizare a PETROM cu OMV Austria în condiţii absolut ticăloase. 5. În Noiembrie 2004 majoritatea PSD din Parlament aprobă contractul de privatizare a PETROM, prin lege. Adrian Năstase răsuflă uşurat. A reuşit să aprobe un mare furt prin lege. Mai avea câteva zile şi se vedea Preşedinte al României. Vorba lui Iohannis, GHINION ! A venit unul de la Primăria Capitalei şi l-a bătut. Şi când te gândeşti că el săracul îşi pregătise mandat de 5 ani”, a explicat Băsescu.
-
Bogăţiile Mării Negre sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni
Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni.
La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.
Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
„În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.
În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.
Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.
Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.
În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.
În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).
Mai mult, în ziua în care a fost anunţat rezultatul, reprezentanţi ai ANRM chiar spuneau că oricine va putea să înceapă să exploreze şi să exploateze pe suprafaţa câştigată.
De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.
Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, dar niciun cap nu a căzut.
Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. Piesele de puzzle începeau să se pună una lângă alta.
În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii. Sterling Resources îşi făcuse treaba, ieşeau la rampă greii unei lumi.
Printre braţele de investiţii ale Carlyle este chiar Carlyle International Energy Partners (CIEP), un fond cu un capital de 2,5 miliarde de dolari. Doar ca exemplu, până în acest moment OMV Petrom şi ExxonMobil au investit circa 1,5 miliarde de dolari pentru explorări în zona de mare adâncime a Mării Negre.
Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti.
„Deşi credem că aceste active au un potenţial semnificativ, suntem angajaţi la cheltuieli substanţiale de foraj în licenţele noastre şi ne confruntăm cu costuri de dezvoltare prea mari pentru o companie de dimensiunea noastră. Credem astfel că potenţialul real poate fi valorificat doar de o companie cu o putere financiară mult mai mare şi cu un orizont investiţional mai lung“, spunea la acel moment Jake Ulrich, CEO-ul Sterling Resources.Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas, compania fiind acum foarte aproape de a începe producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.
Dar acesta nu a fost singurul pariu făcut de Carlyle în petrolul românesc.
La finalul lui 2016, Mazarine Energy România, o companie aproape necunoscută, a preluat toate drepturile şi obligaţiile pentru 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România este însă deţinută de Mazarine Energy Olanda, aceeaşi firmă în care în primăvara anului 2016 Carlyle făcuse o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari după ce firma raportase un succes în Tunisia.
„Îi ştiam pe directorii din Carlyle de aproape 10 ani“, spunea la acel moment Edward van Kersbergen, CEO-ul Mazarine Energy şi membru în consiliul de administraţie.
De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe platforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale a unei companii elveţiene, SGS.
„A fost noroc chior“, admitea olandezul.
În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy. „Am preluat controlul asupra licenţei Zaafrane din centrul Tunisiei, acolo unde am forat două sonde de explorare. Am avut succes şi asta ne-a pus pe harta investitorilor“, spunea Edward van Kersbergen la momentul primei tranzacţii cu OMV Petrom.
Contactele dintre Edward van Kersbergen şi Carlyle sunt evidente. Preşedintele consiliului de administraţie al Mazarine Energy este Marcel Q.H. van Poecke, acelaşi om care conduce Carlyle International Energy Partners.
Eric Faillenet, un alt membru al boardului Mazarin Energy, este director în cadrul Carlyle.
Printre membrii boardului Mazarine Energy se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING. Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse petrimetrele către Mazarine Energy.
Mai departe, mai toată echipa executivă a Mazarine Energy a fost cumva legată de Shell, chiar şeful pe România, Spencer Coca, lucrând timp de opt ani în cadrul grupului.
Carlyle nu s-a oprit însă aici.
La începutul începutul acestei luni, OMV Petrom a anunţat că renunţă la alte nouă perimetre în contextul în care compania nu a făcut niciun secret din faptul că se va concentra pe barilii cei mai profitabili. Perimetrele au intrat tot în portofoliul Mazarine Energy România, mai precis Carlyle, la fel ca primele 19. Mişcarea, anunţată la finalul săptămânii trecute, nu este neapărat o surpriză. De altfel, OMV Petrom a anunţat că va renunţa la 50-60 de zăcăminte, portofoliul total fiind de circa 200 de perimetre.
În timp ce Carlyle îşi extinde influenţa pe zona de explorare şi producţie onshore, pariul cel mare al colosului financiar rămâne însă Marea Neagră.
Investiţiile s-ar putea ridica la 400 de milioane de dolari, iar primele molecule de gaz ar putea atinge ţărmul românesc anul viitor, la aproape 10 ani de la istoria cu Sterling, documentele secrete şi decizia de la Haga.
Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania Black Sea Oil & Gas.
Totodată, Ijdelea este şi consilier în cadrul casei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, în care partener este chiar fiica lui, Oana.
Potrivit surselor din piaţă, printre clienţii casei Ijdelea Mihăilescu se află chiar Black Sea Oil & Gas şi Mazarine Energy România, firme deţinute acum de Carlyle, unul dintre giganţii financiari ai lumii. La zece ani de ani de la primul scandal care a neliniştit apele Mării Negre, misterele care s-au acumulat în această perioadă, pornind de la dimensiunea rezervelor, obligaţiile celor care au acorduri sau chiar taxarea acestor bogăţii, sunt elemente mai mult decât suficiente pentru a isca o nouă furtună perfectă. Care va fi bătaia de aripi?
Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie, acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania în Black Sea Oil & Gas.
Printre membrii boardului Mazarine Energy (deţinut de Carlyle) se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING.
Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze ING face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse perimetrele către Mazarine Energy.
-
Cum au ajuns giganţii străini să foreze tot mai adânc după comorile României
Mazarine Energy, în spatele căreia se află gigantul american Carlyle, cel mai mare fond de private equity din lume, a preluat încă 9 perimetre de ţiţei în România de la Petrom după ce la sfârşitul anului trecut a obţinut încă 19 acorduri de concesiune.
Ultima tranzacţie a fost anunţată vineri pe Bursa de la Bucureşti, unde sunt cotate acţiunile Petrom.Carlyle este şi în spatele Black Sea Oil&Gas, compania care a găsit gaze în Marea Neagră şi care acum, alături de Exxon/Petrom aşteaptă să vadă cum trece prin Parlament legea offshore, o lege extrem de controversată, care va decide viitorul gazelor din Marea Neagră, o afacere de peste 20 de miliarde de dolari. -
Studiu Petrom: 8 din 10 români au plecat în vacanţa de vară cu maşina
25% dintre românii participanţi la studiu au mers în vacanţă şi cu ocazia Paştelui, iar 18% au profitat şi de zilele libere de 1 Mai ca să plece în concediu. 26% dintre români intenţionează să plece în concediu şi cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, iar 23% dintre cei chestionaţi au declarat că vor profita în acest sens şi de zilele libere de Anul Nou.
Majoritatea românilor participanţi la studiu (70%) şi-au petrecut vacanţa de vară în ţară, iar şi mai mulţi (97%) au călătorit tot în ţară cu ocazia vacanţelor de weekend. 94.5% au ales destinaţii locale şi pentru vacanţa de Paşte, iar 91% dintre români şi-au petrecut vacanţa de 1 Mai tot în ţară. Majoritatea românilor chestionaţi (86.6%) îşi vor petrece vacanţa de Crăciun în România, iar 71% dintre cei chestionaţi au ales destinaţii din ţara noastră pentru vacanţa de Anul Nou. Judeţele Constanţa şi Braşov sunt primele două destinaţii preferate de români pentru călătoriile lor interne, după numărul de înnoptări, arată şi datele Institutului Naţional de Statistică, de la începutul anului până în 30 iunie 2018. 972.125 de români s-au cazat în destinaţii din judeţul Braşov, iar 810.849 de români au înnoptat în destinaţii de pe raza judeţului Constanţa.
Călătoriile pe patru roţi, preferatele românilor
Maşina a fost mijlocul de transport preferat de români pentru călătorii. 81% dintre participanţii la studiu au declarat că au mers cu maşina în concediul de vară, în timp ce 24% au ales să călătorească cu avionul, iar 6% au ales să meargă cu trenul. În cazul românilor care au alimentat în staţiile Petrom, procentul este şi mai mare: 83% dintre ei au condus până la destinaţie, în vacanţa de vară.
Chiar şi în cazul altor vacanţe decât cea de vară, românii au preferat să călătorească cu maşina – 81% dintre cei chestionaţi au condus autotursimul atunci când au mers în vacanţă, alta decât cea de vară. În cazul ieşirilor de weekend, maşina a fost mijlocul de transport preferat de 98.5% dintre români. 93% dintre aceştia au călătorit cu maşina şi cu ocazia vacanţei de 1 Mai, iar 95.5% dintre aceştia au mers cu autoturismul şi în vacanţa de Paşte. 9 din 10 români participanţi la studiu au declarat că vor prefera maşina şi pentru călătoriile planificate pentru vacanţa de Crăciun, iar 7 din 10 vor călători astfel şi în vacanţa de Anul Nou.
În ceea ce priveşte obiceiurile de alimentare cu carburant, 78% dintre românii chestionaţi au declarat că preferă să alimenteze de la staţiile de la care alimentează de obicei.
-
„Dacă aveam bani, relaţii şi oameni, şi eu făceam afacerea aia“
Nici nu ştim să punem bine zerourile
Este a doua companie americană, după Apple, care atinge această capitalizare pe o piaţă bursieră unde încrederea investitorilor în viitor este destul de mare.
Un trilion de dolari nu este o cifră mare, ci este foarte mare. Amazon a avut în 2017 venituri de 177 de miliarde de dolari, cu un profit brut de 65 de miliarde de dolari şi un profit net de 3 miliarde de dolari.
În 2004 Amazon a avut vânzări de 6,92 miliarde de dolari, dar la începutul anilor ’90, când a apărut, nimeni nu-şi mai aminteşte ce încasări anuale avea. Amazon s-a listat la bursă în 1997. Ca o comparaţie – disproporţionată –, valoarea de piaţă a celei mai mari companii din România – Petrom – este de 4,7 miliarde de dolari, la venituri anuale de 4,9 miliarde de dolari şi la un profit de 600 de milioane de dolari.
Jeff Bezos, cel care a creat Amazon, a pornit de la o librărie online şi construit un monstru care înghite totul în jur.
În România, Amazon are de peste zece ani un centru IT la Iaşi, iar acum deschide un centru în Bucureşti. Încă nu şi-a exprimat interesul pentru piaţa de retail din România, unde eMAG, deţinut de fondul de investiţii sud-african Naspers şi de antreprenorul român Iulian Stanciu, este lider, cu peste 1 miliard de dolari vânzări anuale.
Până la urmă, Jeff Bezos nici nu a avut o idee genială:
o librărie online.
Ce mare idee a fost asta, pentru că oricare dintre noi ar fi putut să o aibă şi chiar am fi putut să facem acelaşi lucru dacă am fi avut bani, dacă am fi avut relaţii, dacă am fi avut oameni, dacă am fi fost americani, dacă băncile ne-ar fi dat bani, dacă statul ne-ar fi ajutat, dacă clienţii ar fi dat buzna.
Toţi avem idei de business, nu una pe zi ci mai multe, dar niciuna nu ni se pare atât de valoroasă încât să renunţăm la jobul curent, la confortul unui program stabil, la rutina unui salariu lunar plătit la timp, pentru a încerca să vedem dacă suntem în stare să punem în practică ceea ce considerăm noi că ar fi o idee de business.
Aici se face diferenţa. Nu trebuie să ai o idee genială, ci trebuie să ai o idee pe care să fii în stare să construieşti un business, să o pui în practică şi să o execuţi. Lumea este plină de librării online, aproape aşa a fost şi în anii ’90, când a început Jeff Bezos afacerea Amazon, dar bani au câştigat numai cei care au reuşit să viseze şi să aibă cifre mari, cei care au construit tot sistemul, începând de la prezentare, căutare, referinţe, până la curierul care îţi aduce produsul în casă.
Dacă ideea unei librării online am fi avut-o cu toţii, mă îndoiesc că logistica din spate ar fi fost în mintea noastră. Asta e şi ideea, să avem o idee dar să o construiască alţii, iar noi să stăm să numărăm banii.Cele mai multe afaceri eşuează din cauza execuţiei
Şi Netflix ar fi fost o idee bună pentru noi, având în vedere că fiecare a traficat casete pe vremea lui Ceauşescu şi a fost un mic distribuitor între apartamente.
Acum 20 de ani sau acum 10 ani, aproape nimeni nu şi-ar fi pus banii pe Amazon, ci pe Petrom, pentru că, în timp ce retailerul american online îşi număra pierderile, producătorul român de petrol îşi număra sutele de milioane de euro câştig. Dacă ne uităm la cifre, un profit de 3 miliarde de dolari la o capitalizare de 1 trilion de dolari pare un nonsens investiţional.
În business, rutina execuţiei este totul, chiar şi în condiţiile în care inventezi un produs original. Amazon nu este un producător, ci este un distribuitor care duce marfa din punctul A în punctul B şi face marketing. Nici nu-l interesează cine produce, ci cum produce, asta apropo de faptul că un producător este cel mai important jucător
într-un lanţ.
Data viitoare când aveţi idei, luaţi exemplul lui Jeff Bezos. -
În prima ieşire publică, noul şef al Petrom, companie care vede prima cum merge consumul, vine cu cea mai proastă veste: Vedem încetinirea ritmului de creştere economică şi ne aşteptăm la continuarea declinului în a doua parte a anului
“Romania s-a bucurat de o creştere frumoasă a PIB-ului, dar vedem încetinirea ritmului şi ne asteptam la un declin în a doua parte a anului”, a precizat Verchere.OMV Petrom (SNP), unicul producător local de petrol şi gaze, a terminat prima jumătate a anului cu o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de lei, cu 6% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi cu un profit net de 1,28 de miliarde de lei, aproape similar cu cel din primul semestru din 2017.“În primele şase luni ale anului 2018, impactul pozitiv datorat îmbunătăţirii preţurilor mărfurilor tranzacţionate a fost parţial contrabalansat de efectele reviziei generale planificate a rafinăriei, care s-a încadrat în timp şi buget. -
Producţia OMV Petrom a scăzut în trimestrul doi din cauza opririi controlate a rafinăriei Petrobrazi
„Estimăm că revizia generală planificată, de 45 de zile, a rafinariei Petrobrazi a avut un efect de aproximativ 150 de milioane de lei asupra rezultatului din exploatare CCA, excluzând elementele speciale al Downstream Oil în trimestrul al doilea faţă de primul trimestru al anului 2018”, precizează documentul.
„De asemenea, această revizie generală a generat niveluri mai ridicate ale stocurilor de ţiţei, ceea ce a condus la profituri nerealizate încă la nivelul Grupului de aproximativ 260 de milioane de lei, care sunt eliminate în linia de consolidare”, anunţă compania.
Revizia rafinăriei a început pe 13 aprilie şi a durat 6 săptămâni, timp în care unitatea a fost oprită. Valoarea proiectului s-a ridicat la peste 45 de milioane de euro şi a inclus lucrări de modernizare şi de mentenanţă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.