Tag: petrol

  • Greenpeace: Marea Britanie a importat 2 milioane de barili de petrol rusesc în două luni

    Marea Britanie a importat aproape 2 milioane de barili de petrol rusesc de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, potrivit cifrelor publicate miercuri de Greenpeace.

    Transporturile au o valoare estimată la 276 de milioane de dolari şi au intrat în Marea Britanie în pofida unei serii de sancţiuni internaţionale aplicate companiilor ruseşti, a declarat Greenpeace.

    „Un total de opt petroliere au livrat transporturi de petrol rusesc în Marea Britanie de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, în medie unul în fiecare săptămână”, a precizat Greenpeace într-un comunicat.

    Guvernul britanic a impus o interdicţie de intrare în Marea Britanie a navelor deţinute sau operate sub pavilion rusesc. Cu toate acestea, petrolul din Rusia ajunge în Marea Britanie prin intermediul unor nave aflate sub pavilionul altor naţiuni.

    „Guvernul britanic nu este străin de ipocrizie, dar a promite sprijin neclintit Ucrainei în timp ce transportă aproape 2 milioane de barili de petrol rusesc… este complet lipsit de sinceritate, chiar şi după standardele lui Boris Johnson”, a declarat Georgia Whitaker, activistă pentru petrol şi gaze la Greenpeace.

    Downing Street a declarat că va elimina treptat importurile de petrol rusesc, dar numai până la sfârşitul anului.

    Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat:

    „Vom elimina treptat petrolul rusesc până la sfârşitul anului, iar importurile de gaze naturale lichide ruseşti cât mai curând posibil după aceea. Marea Britanie nu are probleme nici cu aprovizionarea cu gaz sau petrol şi, spre deosebire de Europa, nu suntem dependenţi de importurile de energie rusească”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic.

    Luni, activiştii Greenpeace s-au legat cu lanţuri de ancora unui petrolier rusesc aflat într-un port norvegian, cerând ca ţara nordică să înceteze să mai importe petrol din Rusia.

  • Producţia de petrol a Rusiei a început să scadă semnificativ: Moscova pompează cu aproape 10% mai puţin petrol comparativ cu perioada dinaintea războiului

    Rusia a început să pompeze cu aproape 10% mai puţin petrol comparativ cu perioada dinaintea invaziei, potrivit imaginilor din satelit care măsoară arderea gazelor din câmpurile petroliere ruseşti, scrie Business Insider.

    Între 1 şi 19 aprilie, producţia de petrol din Rusia a scăzut în medie la 10,1 milioane de barili pe zi, de la cele 11 respectiv 11,1 milioane produse în martie şi februarie, potrivit datelor companiei de analiză OilX, citate de Insider. Diferenţa dintre februarie şi aprilie reprezintă o scădere de 9%.

    OilX foloseşte imagini oferite de sateliţii NASA pentru a urmări cantitatea de lumină emisă de platformele petroliere în timp ce acestea ard excesul de gaz natural. Emisiile de lumină mai scăzute indică faptul că Rusia pompează o cantitate mai mică de petrol decât în lunile precedente.

    SUA au interzis importurile ruseşti de energie din cauza războiului generat de Moscova în Ucraina. Uniunea Europeană, care se bazează în mare măsură pe petrol şi gaze ruseşti, nu a făcut acelaşi lucru, deşi mai multe ţări, inclusiv Germania, principala economie a UE, s-au angajat să elimine treptat utilizarea energiei ruseşti.

    Producţia de petrol din Rusia între 1 şi 19 aprilie a fost cea mai scăzută din septembrie 2020, a declarat OilX. Dacă producţia de petrol din Rusia continuă să scadă la ritmul actual, producţia medie pentru luna aprilie va fi de aproximativ 10 milioane de barili pe zi, potrivit declaraţiilor OilX.

    Exporturile ruseşti de petrol au scăzut cu 25% în ultima perioadă, veniturile din transporturile de ţiţei scăzând, la rândul lor, de la 240 de milioane de dolari, la 181 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg, care a citat cifrele oferite de OilX.

    Oleg Ustenko, principalul consilier economic al preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru The Observer, publicat duminică, că Ucraina va urmări în judecată comercianţii de petrol şi gaze ruseşti.

    Anul trecut, Rusia a furnizat aproximativ o treime din gazele naturale ale UE şi Regatului Unit, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Comisia Europeană a propus reducerea cererii UE de gaz rusesc cu două treimi înainte de sfârşitul anului 2022.

    Wall Street Journal a raportat săptămâna trecută că Rusia exportă din ce în ce mai mult petrol cu ​​eticheta „destinaţie necunoscută”, ascunzând originea petrolului pentru cumpărătorii care doresc să continue să facă afaceri cu Moscova.

  • Un embargo al UE asupra petrolului rusesc este în pregătire – ministru francez

    Ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire, a declarat marţi că Uniunea Europeană lucrează la un embargo asupra petrolului rusesc, adăugând că preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, doreşte o astfel de măsură, scrie Reuters.

    “Sper că în săptămânile următoare îi vom convinge pe partenerii noştri europeni să nu mai importe petrol rusesc”, a declarat Le Maire la postul de radio Europe 1.

     

  • Preţul petrolului scade pe fondul datelor economice mai slabe din China şi Japonia

    Cotaţia futures a petrolului Brent a scăzut cu 34 de cenţi, sau 0,3%, la 104,30 dolari pe baril la ora 0501 GMT, în timp ce cotaţia futures a petrolului american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 46 de cenţi, sau 0,5%, la 100,14 dolari pe baril. Ambele contracte urcaseră cu peste 6% în şedinţa precedentă.

    Importurile de ţiţei ale Chinei au scăzut cu 14% faţă de anul precedent, în condiţiile în care măsurile stricte de limitare a răspândirii COVID-19 au afectat cererea primului importator mondial de ţiţei.

    China a importat luna trecută 42,71 milioane de tone, echivalentul a 10,06 milioane de barili pe zi, au arătat miercuri datele Administraţiei Generale a Vămilor.

    Preţurile petrolului şi-au revenit marţi, deoarece rapoartele privind relaxarea parţială a unor blocaje severe în Chinei au contribuit la alimentarea sentimentului de creştere în rândul jucătorilor de pe piaţă.

    Cu toate acestea, Asia rămâne mai puţin optimistă cu privire la situaţia COVID din China decât pieţele de peste ocean, a declarat Jeffrey Halley, analist senior de piaţă la OANDA.

    Miercuri, Japonia a raportat cea mai mare scădere lunară a comenzilor de maşini din aproape doi ani, în februarie, trasă în jos de o scădere abruptă a cererii din partea firmelor de IT şi a altor firme de servicii.

    Cu toate acestea, preţurile petrolului sunt susţinute de scăderea producţiei ruse de petrol şi condensat de gaz, în timp ce OPEC a avertizat că ar fi imposibil să înlocuiască eventualele pierderi de aprovizionare din Rusia.

    În Statele Unite, stocurile de ţiţei au crescut puternic săptămâna trecută, în timp ce stocurile de distilate şi benzină au scăzut, potrivit unor surse de pe piaţă.

  • OMV Petrom şi-a diminuat producţia în T1/2022 cu 13% pentru ţiţei şi cu 12% pentru gaze

    Cu 13% a scăzut producţia de ţiţei a OMV Petrom (SNP) în primul trimestru din 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2021 şi cu 12% pentru cea de gaze, în principal din cauza declinului natural al zăcămintelor, însă la preţuri în creştere.

    Astfel, potrivit raportului aferent indicatorilor tehnici ai producţiei Petrom a publicat vineri la Bursa de Valori Bucureşti, preţul mediu realizat pentru petrolul Brent în primul trimestru din 2022 a fost de 80,34 dolari pe unitate, în creştere cu 58% faţă de T1/2021 şi cu 15% faţă de ultimul trimestru din 2021.

    Producţia totală de hidrocarburi a Petrom a scăzut cu 13%, la aproximativ 121.000 de barili echivalent petrol pe zi (BEP), arată datele Petrom. Volumul total de vânzări a fost de 116.500 BEP, minus 11%.

    Vânzările de gaze către terţi au scăzut cu 8,5% faţă de T1/2021, la 11,65 TWh, în timp ce producţia netă de energie de la Brazi s-a diminuat de la 1,18 TWh la 0,99 TWh.

    Compania are 27 mld. lei capitalizare. 

  • Preţul petrolului este pe cale să înregistreze o scădere săptămânală pe fondul eliberării de stocuri

    Preţul petrolului a fost stabil vineri, în cadrul unor tranzacţii agitate, dar este pe cale să înregistreze a doua scădere săptămânală, după ce ţările au anunţat planuri de eliberare a ţiţeiului din stocurile strategice, scrie Reuters.

    Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 77 de cenţi, sau 0,77%, la 101,35 dolari pe baril, iar contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 90 de cenţi, la 96,93 dolari.

    Ambele contracte vor scădea pentru a doua săptămână la rând, Brent urmând să înregistreze o scădere de 3%, iar WTI de 2,4%. De câteva săptămâni, indicii de referinţă înregistrează cea mai mare volatilitate din iunie 2020.

    Ţările membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) vor elibera 60 de milioane de barili în următoarele şase luni, iar Statele Unite vor egala această cantitate ca parte a eliberării de 180 de milioane de barili anunţată în martie.

     

  • Franţa este pregătită să interzică petrolul rusesc, declară ministrul francez de finanţe

    Franţa este pregătită să interzică petrolul rusesc, a declarat vineri ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire la CNN.

    Le Maire a calificat atacul asupra unei gări din Kramatorsk, soldat cu cel puţin 50 de morţi, drept “un masacru” şi a declarat că cei responsabili trebuie “identificaţi, urmăriţi şi eventual condamnaţi pentru aceste crime”.

    Franţa nu vrea să aştepte, iar o interdicţie asupra petrolului ar schimba jocul, a spus Le Maire, dar a adăugat că este nevoie de unitate europeană pentru a pune în aplicare sancţiuni mai stricte în domeniul energiei.

    “În ceea ce priveşte Franţa, suntem pregătiţi să mergem mai departe şi să decidem o interdicţie asupra petrolului şi sunt profund convins că următorii paşi şi următoarele discuţii se vor concentra pe această chestiune a interzicerii petrolului rusesc”, a spus el.

    Le Maire a subliniat totuşi că sancţiunile actuale convenite de UE sunt foarte eficiente.

     

  • Preţul petrolului scade după anunţul rezultatului negocierilor

    Petrolul american a scăzut sub 100 de dolari după ce Rusia a declarat că va “reduce drastic” asaltul asupra Kievului, iar Brent, referinţa mondială, a pierdut 5,4%, anunţă Reuters.

    Anunţul a atenuat temerile legate de aprovizionarea cu energie, care au dus la o creştere fulminantă a preţurilor petrolului la începutul acestei luni.

    Petrolul american s-a prăbuşit cu 6,4%, la 99,25 dolari pe baril, în ultimele tranzacţii. Ţiţeiul Brent, referinţa mondială, a pierdut 5,4%, la 106,43 dolari pe baril.

    În urma discuţiilor de pace purtate marţi între Rusia şi Ucraina, ministrul adjunct rus al Apărării, Alexandr Fomin, a declarat că Ministerul rus al Apărării a decis “reducerea drastică a ostilităţilor” în Kiev şi Cernigov, potrivit RIA. Oficialul rus a declarat că schimbările fac parte dintr-un efort de “creştere a încrederii reciproce şi de creare a condiţiilor necesare pentru continuarea negocierilor”.

    “Nu aş spune că a apărut pacea, dar se pare că există o rază de speranţă”, a declarat Robert Yawger, vicepreşedinte pentru contracte futures în domeniul energiei la Mizuho Securities.

    Cu toate acestea, Yawger a subliniat că sancţiunile impuse Rusiei nu vor dispărea peste noapte, şi nici stigmatul care a determinat multe companii energetice, bănci şi companii de transport maritim să nu mai facă afaceri cu firmele energetice ruse. Şi nu există nicio garanţie că se va ajunge la o încetare a focului între Rusia şi Ucraina.

    Preţul petrolului a scăzut luni din cauza îngrijorărilor că blocajele din Shanghai vor reduce puternic cererea de energie a Chinei.

  • Revine pandemia de COVID-19. Unul dintre cele mai mari oraşe din lume intră în lockdown de astăzi

    Preţurile globale ale petrolului au scăzut pe măsură ce China reintroduce lockdownul în Shanghai, un important centru financiar şi de producţie, scrie BBC News.

    Ţiţeiul Brent a pierdut mai mult de 4,50 dolari pe baril din cauza temerilor legate de o potenţială scădere a cererii de petrol.

    Indicele bursier Shanghai Composite a scăzut la începutul tranzacţiilor înainte de a recâştiga majoritatea pierderilor în cursul zilei.

    Lockdownul, proaspăt introdus de luni, este cea mai agresivă măsură a Chinei de la începutul pandemiei de coronavirus din 2019.

    Contractul futures pentru ţiţeiul Brent – un etalon internaţional pentru preţul petrolului – a scăzut cu 4%, la 115,80 dolari pe baril. În ciuda scăderii, preţul petrolului rămâne cu aproape 80% mai mare decât în ​​urmă cu un an.

    Comercianţii devin îngrijoraţi de agresivitatea politicii de toleranţă zero a Chinei faţă de Covid, a declarat Stephen Innes, partener director la SPI Asset Management.

    Innes a mai declarat, într-o notă adresată investitorilor, că există aşteptări cu privire la noi întreruperi ale lanţului de aprovizionare, precum şi la o scădere a cererii.

    „În ceea ce priveşte valul de crize actual, momentan s-ar putea să avem de-a face doar cu vârful icebergului”, a declarat Innes.

    Cu toate acestea, Dan Wang, economist-şef la Hang Seng Bank China, nu se aşteaptă ca lockdownul să aibă un impact major asupra lanţurilor de aprovizionare.

    „Majoritatea fabricilor continuă să funcţioneze ca de obicei”, a declarat economistul din Shanghai pentru BBC.

    „Situaţia din suburbii este controlată cu mare stricteţe”, potrivit declaraţiilor lui Wang. „Stabilitatea lanţului de aprovizionare este o prioritate în această etapă”.

    Wang a adăugat că, având în vedere creşterea numărului de cazuri de Covid-19, există aşteptări pentru mai multe stimulente guvernamentale, ratele dobânzilor putând fi reduse semnificativ în zilele următoare.

    Atâta timp cât acestea sunt transferate de către bănci, ratele mai mici ale dobânzilor fac împrumuturile pentru întreprinderi şi persoane fizice mai puţin costisitoare.

    Între timp, indicele bursier Shanghai Composite a deschis luni în scădere, înainte de a recăpăta acele pierderi pentru a închide cu doar 0,07% mai sus.

    Până acum, autorităţile chineze au rezistat închiderii oraşului cu aproape 25 de milioane de locuitori pentru a evita destabilizarea celei de-a doua economii ca mărime a lumii.

    Lockdownul va avea loc în două etape, începând de luni cu partea de est a Shanghaiului, care include centrul financiar al oraşului. De vineri, partea de vest a Shanghaiului este programată să intre, de asemenea, în lockdown.

    Această abordare eşalonată înseamnă că jumătate din oraş va putea rămâne deschis.

    Transportul public din Shanghai a fost suspendat, iar firmelor şi fabricilor din oraş li s-a ordonat să oprească operaţiunile sau să lucreze remote. Unele companii au încetat deja să funcţioneze în Shanghai.

    Centrul financiar-cheie s-a luptat cu un nou val de infecţii timp de aproape o lună, deşi numărul cazurilor nu este mare după unele standarde internaţionale.

     

     

     

  • Fără precedent: Motorina ar putea fi raţionalizată în Europa din cauza războiului. Pieţele globale se confruntă cu o criză de motorină

    Pieţele globale se confruntă cu o criză de motorină, au avertizat cele mai importante grupuri comerciale din lume, Europa fiind cea mai expusă riscului unei penurii “sistemice” care ar putea duce la raţionalizarea carburanţilor, scrie Financial Times. 

    Şefii a trei dintre cei mai mari comercianţi de mărfuri – Vitol, Gunvor şi Trafigura – au estimat că până la 3 milioane de barili de petrol şi produse petroliere pe zi ar putea fi pierdute din Rusia ca urmare a sancţiunilor, după invazia ţării în Ucraina. Liderii corporativi au vorbit marţi la FT Commodities Global Summit din Lausanne, Elveţia.

    “Lucrul care îi preocupă pe toţi va fi aprovizionarea cu motorină. Europa importă aproximativ jumătate din motorina sa din Rusia şi aproximativ jumătate din motorina sa din Orientul Mijlociu”, a declarat Russell Hardy, şeful traderului de petrol Vitol, cu sediul în Elveţia. “Acest deficit sistemic de motorină există”.

    Aceste importuri ruseşti reprezintă aproximativ 15% din consumul de motorină al Europei, în timp ce ţiţeiul, inclusiv livrările din Rusia, este, de asemenea, procesat de rafinăriile de pe continent.

    Hardy a declarat că trecerea la un consum mai mare de motorină în detrimentul benzinei în Europa a contribuit la crearea unor penurii de combustibil. El a adăugat că rafinăriile ar putea creşte producţia de motorină ca răspuns la creşterea preţurilor în detrimentul altor produse derivate din petrol pentru a susţine aprovizionarea, dar a recunoscut că raţionalizarea este o posibilitate.

    Torbjorn Tornqvist, co-fondator şi preşedinte al Gunvor Group, cu sediul la Geneva, a adăugat: “Motorina nu este doar o problemă europeană, ci una globală. Chiar este”.

    Amrita Sen, analist-şef în domeniul petrolului la Energy Aspects, a declarat că “motorina este de departe cea mai afectată” dintre produsele petroliere, deoarece Europa importă aproape 1 milion de barili pe zi de motorină rusească, iar lumea a intrat în conflict cu stocuri de petrol aproape la un nivel record.

    Între timp, Jeremy Weir, directorul executiv al Trafigura, cu sediul în Singapore, a declarat că 2-2,5mn de barili din producţia de petrol rusesc vor dispărea de pe piaţa mondială, împărţiţi între ţiţei şi produse rafinate. “Piaţa de motorină este extrem de strânsă. Va deveni din ce în ce mai strânsă”, a spus el.

    Tornqvist a mai spus că pieţele europene de gaze nu mai funcţionează corect, deoarece comercianţii se confruntă cu cereri uriaşe din partea băncilor pentru a obţine numerar pentru a acoperi poziţiile de acoperire a riscurilor.

    “Cred că este stricată. Chiar este”, a spus el. “Nu m-am gândit niciodată că cineva ar putea spune “ah, gazul a scăzut sub 100 pe megawatt oră [şi asta] este cu adevărat ieftin”.”