BusinessMagazin

Tag: perioada

  • La ce riscuri de securitate pot expune companiile angajaţii care muncesc de acasă în perioada pandemiei coronavirus

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender au trasat o serie de recomandări menite să asigure că munca de acasă a angajaţilor care lucrează pe calculator se desfăşoară fără probleme de securitate pentru companiile angajatoare. Iată care sunt acestea:

    Reînnoiţi datele de acces şi verificaţi dacă laptopul e pregătit.

    În majoritatea cazurilor, angajaţii nu vor putea înnoi sau schimba parola de acces din afara infrastructurii companiei. Astfel, înainte de a pleca acasă cu laptopul de serviciu, angajaţii sunt sfătuiţi să îşi actualizeze parola de acces ca să evite riscul de a nu mai putea accesa aplicaţiile de serviciu de acasă. Măsura e cu atât mai indicată dacă sistemul de operare ne-a avertizat de curând să ne schimbam parola de acces. În plus, verificaţi dacă serviciul de VPN care vă permite să vă conectaţi de oriunde la reţeaua companiei e instalat şi configurat corespunzător.

    Folosiţi un serviciu de VPN.

    Înainte de a începe orice activitate în scop de serviciu, conectaţi-vă la VPN-ul companiei. Conectarea în infrastructura companiei prin reţeaua Wi-Fi de acasă fără VPN lasă uşa deschisă răufăcătorilor interesaţi să fure date de acces. Nu folosiţi alte soluţii de conectare la infrastructura companiei, altele decât clientul de VPN autorizat de departamentul de IT. Folosirea de soluţii de tipul Remote Desktop Client nu e conformă cu majoritatea politicilor de securitate din companii.

    Nu amestecaţi ce e personal cu ce e în scop de serviciu.

    Nu folosiţi dispozitivele personale în scop de serviciu şi nu folosiţi laptop-ul sau telefonul de serviciu în scopuri personale, cum ar fi cumpărături online, reţele de socializare sau download de fişiere. Folosirea serviciilor personale pe dispozitivele de lucru poate genera conflicte cu aplicaţiile de lucru şi cu datele companiei. Un simplu copy-paste neatent poate cauza încălcarea legilor în vigoare cu privire la protecţia datelor (GDPR). Într-o conversaţie personală pe laptop-ul de serviciu, un angajat poate trimite din greşeală un fişier cu informaţii confidenţiale – de exemplu, datele personale ale unui client.

    Laptopul companiei este securizat automat de departamentul IT întocmai pentru a acoperi orice posibilă eroare umană. Aşadar, pentru scopuri personale folosiţi doar dispozitivele personale, iar în scop de serviciu doar dispozitivele aferente.

    În plus, nu lăsaţi ceilalţi membri ai familiei să folosească dispozitivele de serviciu. În general, copiii sunt mai uşor de păcălit să descarce aplicaţii periculoase pe dispozitiv, ceea ce va duce la compromiterea acestuia şi implicit la compromiterea reţelei companiei.

    Depistaţi tentativele de înşelătorie.

    Chiar şi pe laptopul de serviciu ne putem trezi cu un email sau un site înşelător, menit să ne fraudeze, să ne fure datele de acces sau să instaleze ameninţări informatice. Angajaţii care lucrează de acasă trebuie să fie vigilenţi când conţinutul unui e-mail, document sau site pare suspicios. În momentul de faţă, au fost deja semnalate ameninţări care se folosesc de spaima coronavirus pentru a păcăli utilizatorii să instaleze ameninţări informatice. Raportaţi orice conţinut suspect la departamentul IT. Astfel, vă protejaţi nu doar pe dumneavoastră, ci şi pe colegii dumneavoastră mai puţin vigilenţi, vizaţi de aceeaşi ameninţare.

    Mare atenţie la mesajele care par să vină de la departamentul de IT. Unii infractori profită de faptul că lucraţi de acasă şi că departamentul IT e la distanţă pentru a cere să luaţi anumite măsuri, precum schimbarea parolei sau deblocarea adresei de mail sau a vreunui cont. Dacă aveţi dubii cu privire la originea mesajului, contactaţi departamentul de IT pe alte canale de mesagerie instant sau la telefon.

    Respectaţi procedurile standard în regim work-from-home.

    Nu deviaţi de la procedurile standard impuse de departamentul IT în contextul lucrului de la distanţă. Folosiţi VPN pentru conectarea în infrastructura companiei şi nu dezactivaţi sub nicio formă soluţiile de securitate instalate pe dispozitivele de lucru. Dacă nu sunteţi sigur ce efecte are schimbarea unei setări de sistem, consultaţi departamentul IT înainte de a întreprinde astfel de acţiuni. De exemplu, să nu dezactivăm autentificarea în mai mulţi paşi pentru aplicaţiile de lucru chiar dacă suntem acasă. Această politică de securitate este un obstacol pentru potenţiali hackeri.

     


     

  • McDonald’s: În această perioadă suntem mai flexibili în planificarea turelor, pentru a le oferi angajaţilor posibilitatea de a sta acasă cu copiii şi pentru a evita intervalele orare aglomerate din mijloacele de transport

    Lanţul de restaurante de tip fast-food McDonald’s anunţă o mai mare flexibilizare a programului de lucru al angajaţilor săi, pe fondul extinderii cazurilor diagnosticate cu noul coronavirus. 

    ”Programul în restaurantele noastre este unul flexibil, adaptat nevoilor angajaţilor noştri. În această perioadă, suntem mai flexibili decât de obicei în planificarea turelor, pentru a le oferi angajaţilor posibilitatea de a sta acasă cu copiii şi pentru a evita intervalele orare aglomerate din mijloacele de transport”, au spus reprezentanţii McDonald’s pentru ZF.

    De asemenea, compania a restricţionat călătoriile în interes de serviciu în această perioadă.

    McDonald’s a încheiat anul 2019 cu 5.500 de angajaţi, iar în 2020 intenţionează să recruteze cel puţin 500 de persoane pentru cele opt noi restaurante pe care le va deschide.

    În ceea ce priveşte măsurile de prevenţie împotriva noului coronavirus, lanţul de restaurante de tip fast-food a crescut frecvenţa cu care toate suprafeţele din restaurante sunt curăţate şi dezinfectate şi a pus la dispoziţia clienţilor soluţii dezinfectante.  

    ”Monitorizăm continuu evoluţia situaţiei şi recomandările autorităţilor relevante pentru a lua măsurile necesare pentru a proteja sănătatea colegilor şi oaspeţilor noştri”, adaugă reprezentanţii companiei.

     

     

     

  • Tot ce se ştie despre coronavirus ar putea fi greşit. Ce au descoperit medicii la un pacient din China. Boala va fi mult mai greu de oprit

    Autorităţile din provincia chineză Hubei, unde s-a declanşat epidemia de coronavirus, au raportat că perioada de incubaţie pentru noua tulpină a virusului ar putea fi de până la 27 de zile, potrivit mass-media de stat, citate de DPA şi Agerpres.

    Cotidianul Hubei din centrul Chinei a raportat că un bărbat în vârstă de 70 de ani nu a prezentat simptome timp de aproape o lună după ce şi-a vizitat sora, pe 25 ianuarie, cu puţin timp înainte ca aceasta să fi fost diagnosticată cu Covid-19.

    Bărbatul nu s-a mai aflat în contact cu aceasta de la respectiva vizită şi a prezentat simptome abia pe 19 februarie.

    Perioada de incubaţie a virusului fusese estimată anterior la până la 24 de zile, potrivit cercetătorilor chinezi, deşi, la nivel mondial, cele mai multe măsuri de carantină pentru a preveni răspândirea coronavirusului au durat doar 14 zile, scrie TVR.ro

  • O româncă a pornit un business bazat pe amintirile de neuitat din copilărie

    „Întotdeauna mi-am dorit să dezvolt un business legat de fashion. În domeniul confecţiilor piaţa este destul de fragmentată, iar costurile de intrare sunt relativ mici. Am ales calea mai anevoioasă din dorinţa de a aduce pe piaţă un produs care să îmbine designul şi calitatea”, descrie Corina Blidar motivele pentru care a pornit afacerea Never Oblivion. Lansată în 2018 în urma unei investiţii de 50.000 de euro, aceasta se axează pe producţia în România a unor articole de îmbrăcăminte din fire nobile, pe care le vinde pe o platformă online, cât şi prin parteneriate cu alte magazine. Dacă primul an de funcţionare a afacerii a fost unul de aşezare a bazei de clienţi, previziunile antreprenoarei pentru anul în curs sunt optimiste, ea aşteptând ca Never Oblivion să genereze o cifră de afaceri de 250.000 de euro. Corina Blidar povesteşte că a început să lucreze în firma părinţilor din al doilea an al Facultăţii de Management al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. S-a ocupat iniţial de resursele umane, apoi de relaţia cu furnizorii, iar ulterior a activat în zona de management în firmă. În 2009, a ales calea bankingului, unde a început pe postul de consilier şi a continuat pe cel de membru în Consiliul de Supraveghere, rol din care spune că a lucrat cu o echipă care a adus pe piaţa românească o serie de noutăţi. Apoi, a investit în companii diverse, de la catering la materiale de construcţii.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului Never Oblivion, Corina Blidar spune că aceasta a început cu un plan de afaceri adaptat la nevoile pieţei: „Am discutat cu designeri şi producători pentru a găsi formula corectă în abordarea designului şi alegerea materialelor. Stabilirea unui flux de fabricaţie ţinând cont de toate restricţiile, de la producătorul de fire, transport, transpunerea designului în program de operare, producţie mostre, ajustări, producţia de bază, marketing, parteneriate”. Poziţionarea afacerii este, spune antreprenoarea, peste magazinele fast fashion, iar bonul mediu a fost în primul an de aproximativ 700 de lei. Ea adaugă că profilul clienţilor cărora li se adresează este al femeii care are nevoi de haine uşoare, potrivite pentru orice vreme, care nu se şifonează şi nu înţeapă: „Femeia care preferă o garderobă practică, femeia care călătoreşte mult, are încredere în ea, este liberă, non-conformistă, veselă şi independentă”. Provocările unui astfel de business se leagă de termenele de timp între idee, design şi producţia finală, care sunt, potrivit ei, relativ mari: „Este necesară o mai atentă programare a termenelor. Încercăm să nu avem timpi morţi în procesul de fabricaţie, dar pot apărea multe lucruri neprevăzute. De exemplu, chiar înainte de a lansa colecţia de iarnă, fabrica de fire nu a livrat o anumită culoare şi a trebuit amânată producţia acelui produs. Pentru a respecta termenele încercăm o cât mai corectă previzionare a potenţialelor întârzieri”.

    În prezent, în companie lucrează cu doi angajaţi, care se ocupă mai ales de aspecte logistice şi administrative, iar pentru producţie lucrează cu mai mulţi colaboratori, antreprenori sau persoane fizice autorizate, indiferent că vorbim despre designeri, contabilitate, promovare, relaţii publice. „Producătorii sunt specializaţi, în funcţie de maşini, pe o anumită grosime a firului, de aceea lucrăm cu mai mulţi colaboratori”, explică antreprenoarea. De altfel, observă şi ea problema generalizată de la nivelul pieţei muncii, „de a găsi omul potrivit la locul potrivit şi de aceea am ales să lucrăm cu specialişti pe fiecare domeniu, cu intenţia ca pe măsură ce creştem să putem internaliza aceste servicii colaterale”. În ceeea ce priveşte planurile de recuperare a investiţiei, ea îl descrie pe primul an de funcţionare drept „unul de sacrificiu şi de căutare de oportunităţi”, de stabilire a nişei de clientelă şi de creare a unei baze de clienţi, precum şi unul axat pe încheierea şi dezvoltarea de parteneriate strategice. „Evoluţia brandului o văd prin parteneriate cu magazine multibrand, online şi brick and mortar din România şi din Europa. În funcţie de materializarea planurilor de dezvoltare se poate acoperi investiţia iniţială, dar cu focus susţinut pe dezvoltarea gamei de produse.” Planurile de dezvoltare a afacerii anul acesta vizează elemente definitorii pentru viitorul brandului: „Pe lângă clientela deja targetată vom face campanii de educare pentru lărgirea masei de clienţi. Vom lărgi sortimentul de produse printr-o colecţie capsulă dedicată bărbaţilor, care sunt din ce în ce mai interesaţi de produse nişate care îi scot din linia conservatoare. Vom explora noi modalităţi de a face parteneriate cu branduri din alte domenii – marochinerie, bijuterii”. De asemenea, adaugă că nu se vor limita la piaţa locală: „Cred că vom căpăta o vizibilitate pe piaţă internă suficientă încât să ne extindem şi către piaţa internaţională”.

  • De ce nu economisesc românii?

    „Am văzut în cadrul cercetării că mulţi români consideră că momentul pensionării este prea departe pentru a se gândi la economisirea pe termen lung. Oamenii cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani nu se gândesc să economisească pentru un moment care va veni peste 40 de ani. Este vorba de o educaţie care lipseşte”, spune Monica Alexandru, sociolog în cadrul companiei de cercetare ISRA Center. Aproape 2 din 3 români (60%) susţin că nu pot economisi nimic din ce câştigă, potrivit unui studiu sociologic realizat de ISRA la solicitarea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

    Acest procent este în creştere faţă de nivelul de 51% din 2018, potrivit studiului în cadrul căruia au fost intervievaţi peste 1.100 oameni în 2019 şi peste 900 în 2018. Trebuie însă remarcat că studiul a intervievat persoane care câştigă un salariu net de peste 2.500 lei lunar, adică la nivelul salariului mediu. De aceea, faptul că doar o treime susţin că economisesc în mod activ este cu atât mai îngrijorător, cu cât mulţi dintre români câştigă salariul minim, atrage atenţia sociologul. „Dacă ne uităm la cei care câştigă peste 2.500 de lei, nu sunt atât de mulţi oameni. Foarte mulţi români sunt plătiţi cu salariul minim, potrivit statisticilor.

    Când doar o treime dintre cei cu venituri de peste 2.500 de lei spun că pot economisi, ce pot spune cei cu salariul minim?”, întreabă retoric Monica Alexandru. Îngrijorarea este validă, în contextul în care datele de la Inspecţia Teritorială a Muncii pe 2018 arată că 1,4 milioane de români sunt plătiţi cu salariul minim. În acest context rămâne întrebarea: câţi români pot de fapt să economisească dincolo de cheltuielile zilnice, de nevoi, şi de banii pe care îi îndreaptă către consum?

    „Am făcut experimente în discuţii de grup şi i-am întrebat ce fac cu banii în cazul în care primesc nişte bani sau iau de la un prieten. Oamenii spun că îi cheltuie imediat, plătesc facturile, cheltuielile, datoriile anterioare chiar şi cumva economisirea pică mereu în plan secundar”, mai spune Monica Alexandru. Chiar dacă salariul minim a crescut constant în ultimii ani, atitudinea oamenilor a continuat să se înrăutăţească, astfel încât 34% au spus în 2019 că economisesc cu regularitate o parte din venit, faţă de 45% în 2018.

    Unul dintre elementele acestui paradox este conştientizarea românilor faţă de conceptul pensiei private, complementare pensiei de stat, ca metodă de economisire pe termen lung. Un studiu realizat de analiştii financiari de la CFA Society România arată că pensia Pilon I poate substitui venituri echivalente cu doar 31,8% din ultimul salariu câştigat înainte de a ieşi din piaţa muncii – acesta fiind standardul la care se raportează nivelul pensiei. Prin economisirea Pilon II, care există în România doar de puţin mai bine de un deceniu, oamenii îşi mai pot acoperi încă 13,6%, ajungând cu economisirea prin Pilon I şi Pilon II la o rată de înlocuire de 40,6% din ultimul salariu.

    Iar românii par să înţeleagă asta din ce în ce mai mult, astfel încât studiul arată că doar 50% dintre respondenţi susţineau în 2019 că la vârsta pensionării se vor baza în primul rând pe pensia de la stat, în scădere faţă de 56% în 2018. În acelaşi timp, a crescut numărul celor care se bazează în primul rând pe alte resurse, în afara pensiei de stat Pilon I, reprezentând 38% în 2019 versus 36% în 2018. De unde îngrijorarea în legătură cu sistemul public de pensii? Studiul arată că 53% dintre intervievaţi sunt de acord cu faptul că „sistemul pensiilor de stat este nesigur”. Îngrijorările oamenilor însă diferă. Un procent de 41% susţin că ideea de pensie este atât de îndepărtată încât nu se gândesc acum la această perioadă. „Ne-am uitat şi pe vârste şi există diferenţe. Cu cât te apropii mai mult de momentul pensionării, cu atât eşti mai preocupat. Nu avem o măsurare exact, dar cert este că de la 35 de ani în sus responsabilitatea cu care administrezi veniturile creşte. Până la 35 de ani vorbim de oameni care nu au intrat de mult timp în piaţa muncii”, spune sociologul.

    Un procent de 44% dintre cei intervievaţi sunt de părere că sistemul public de pensii nu le oferă siguranţa şi confortul viitorului. Mai mult de jumătate dintre respondenţi, adică 53%, se uită spre dimensiunea demografică a problemei şi cred că sistemul pensiilor de stat este nesigur pentru că numărul celor care contribuie este în scădere. Un procent comparabil, de 50%, se gândesc la faptul că acesta este nesustenabil şi că guvernul plăteşte pensiile Pilon I din împrumuturi. În ceea ce priveşte Pilonul II, al pensiilor administrate privat, acesta a fost lansat în mai 2008 şi a livrat până acum un randament mediu anualizat de 8,35% pentru cei 7,46 milioane de participanţi, reprezentând un câştig net de peste 12,8 miliarde lei (2,68 mld. euro).

    Astfel, peste 2,1 milioane de români au ajuns deja la sume de peste 10.000 de lei în conturile lor de pensii Pilon II, după ce în 2019 administratorii au obţinut un randament mediu de 11,8%, potrivit datelor APAPR. Însă chiar şi la acest nivel, cei care administrează economiile românilor consideră că au încă de a face cu o piaţă mică. „Activele cumulate sunt în continuare foarte mici. Trebuie să creştem baza de active pentru a da importanţă economisirii prin Pilonul II”, spune Radu Crăciun, preşedinte al APAPR şi director al BCR Pensii, unul dintre cei şapte administratori din piaţă. Fondurile private de pensii investesc banii românilor în diverse clase de active, precum cele listate la bursă, pentru a obţine randamente, iar avantajul României în prezent este decuplarea de la turbulenţele globale, ceea ce permite fondurilor să livreze mai mulţi bani în conturile românilor.

    „România este cumva în alt film, din fericire pentru noi. Pe de o parte ştim că Europa se confruntă cu randamente negative, în timp ce în România randamentele sunt decente. În al doilea rând, bursa românească a crescut mai mult decât bursele europene, deci din acest punct de vedere este o idee foarte bună deocamdată să investeşti în România. Marea problemă este că bursa începe să fie prea mică. Ritmul în care creştem depăşeşte ritmul în care creşte bursa. Soluţia ar fi noi listări la bursă, dar şi noi clase de active în care să putem investi, ceea ce se şi întâmplă”, crede Crăciun. Iar Pilonul II produce deja rezultate tangibile pentru oameni, 800.000 dintre participanţi având deja peste 20.000 de lei în conturi. Potrivit studiului, nivelul de încredere a crescut cu câteva procente în 2019, precum şi nivelul de familiaritate, însă acest lucru se datorează şi unor mari campanii de promovare a Pilonului II, derulate în ultimul deceniu.

    Acum, Radu Crăciun susţine că administratorii vor să îi convingă pe oameni să economisească şi prin mai puţin cunoscutul Pilon III, cel al pensiilor facultative. „Vrem să derulăm anul acesta o campanie de promovare pentru Pilonul III, pentru că noi credem că românii vor economisi şi prin această variantă”, a declarat Radu Crăciun. Aceasta este necesară pentru că Pilon III, lansat în mai 2007, are doar 501.000 participanţi şi active nete de 524 milioane euro, cu un randament mediu anualizat de 6,46%. „În ceea ce priveşte Pilonul III, la români nu este vorba de încredere, ci de familiaritate. Oamenii nu pot economisi printr-un instrument pe care nu îl cunosc.

    Pentru Pilonul II au fost mai multe informaţii în public, ceea ce a crescut claritatea acestei variante de economisire”, crede sociologul Monica Alexandru. Studiul ISRA arată că 7% dintre respondenţi intenţionează să contribuie la Pilonul III în următorul an, deşi acesta nu este încă perceput ca o alternativă pentru suplimentarea veniturilor la vârsta pensionării. Per total, dincolo de sumele cumulate deja în Pilonul II şi Pilonul III, adevărata relaţie dintre români şi economii poate fi ilustrată printr-un număr simplu: doar 11% dintre români au bani puşi depoarte pentru vârsta pensionării. 

  • O lume într-o cutie

    „Nouă chiar ne place mâncarea internaţională, în special cea asiatică. Având în vedere că o perioadă mai lungă am locuit în Orientul Mijlociu, am avut contact cu gastronomia mai multor ţări din Asia. Când ne-am mutat acasă, ne-am întâlnit des cu prietenii şi am organizat petreceri tematice, inspirate din cultura arabă, iraniană, coreană, thailandeză”, povesteşte Agota Birtalan.
    Aşa s-a născut ideea Taste of the World, numele primei cutii livrate de Nellibox. Fiecare pachet conţine dulciuri, snackuri, alte produse alimentare, băuturi specifice unei culturi, dar şi albume cu muzică, filme şi un mic dicţionar cu cele mai frecvente cuvinte şi expresii în limba ţării sau a culturii respective.
    „Modelul de abordare Nellibox este simplu: te abonezi o dată pentru o perioadă fixă şi primeşti câte un pachet-surpriză în fiecare lună din perioada abonamentului. La începutul lunii, anunţăm tematica, dar nu spunem exact ce este în pachet.”
    Luna noiembrie, de pildă, a avut ca temă specificul coreean, decembrie a fost dedicată Indiei, iar ianuarie – Japoniei. Nellibox este un business deţinut de Agota Birtalan, cu experienţă în marketing, şi de Csanad Birtalan – care a lucrat în domeniul vânzărilor. Investiţia pentru a pune pe picioare afacerea a fost făcută cu o finanţare prin programul StartUp Plus, în valoare de 50.000 de euro.
    „Conceptul de subscription box sau mystery box pe bază de abonare este nou în România, deci mai întâi planul nostru este brandingul şi educarea pieţei despre produsele şi sistemul tip mystery box. În 2020, vrem să punem mai multe produse şi pachete pe site-ul nostru. Acum suntem în căutarea mai multor furnizori de produse artizanale şi tradiţionale din România”, spune Agota Birtalan.
    Mai mult, ea vrea să facă din Nellibox o platformă pentru promovarea micilor producători artizanali care vor să-şi vândă marfa şi altfel decât prin canalele clasice. Până în acest moment, produsele care şi-au găsit locul în cutia Taste of the World au venit din ţările aferente celor care reprezintă specificul cutiilor – Thailanda, Japonia, Coreea de Sud. România urmează pe listă.
    „Până acum, după cum am observat, clienţii noştri sunt din oraşe mai mici, unde produsele exotice nu se găsesc în retail, în supermarketuri, şi unde nu există nici restaurante de specialitate.”
    Un abonament lunar la o cutie Nellibox costă 150 de lei, unul de trei luni – 450 de lei, iar unul pentru şase luni – 900 de lei.
    „În luna noiembrie, am avut un pachet special pentru iubitorii de mişcare şi de sport şi pentru cei care au sau încearcă să aibă o viaţă activă. Prin pachetul Active Life vrem să oferim produse care ajută sau motivează oamenii pentru o viaţă activă, pentru alergători, ciclişti.”
    Pentru fiecare pofticios, în funcţie de plăcerile sale. Mai mult sau mai puţin vinovate.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat poiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Danube Footwear – producţie de încălţăminte pentru skateboarding (Râmnicu Vâlcea)
    Fondatori: Lidia Cremenescu şi Mario Georgescu
    Investiţie iniţială: 4.000 de euro
    Prezenţă: România şi în străinătate, online şi în 3 magazine fizice

    Latin Pizza – pizzerie (Bucureşti)
    Fondator: Radu Verdeşi
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 500.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, la intrarea în Centrul Vechi

    Diminutive Sneakers – brand de tenişi pentru copii (Drăgăşani)
    Fondator: Florentina Văduva
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 50.000 de euro
    Prezenţă: online

    CuPisici.ro – personalizare de produse pentru iubitorii de pisici (Bucureşti)
    Fondator: Iuliana şi Mirela Grosu
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în primele 11 luni din 2019: 21.000 de euro
    Prezenţă: online

    Experienţe japoneze – ateliere de artă, turism şi gastronomie japoneză (Bucureşti)
    Fondator: Alexandra Nicoleta Stere
    Cifră de afaceri lunară: 500 – 1.500 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

  • DPD România: cum vor circula mărfurile şi bunurile între Marea Britanie şi România după Brexit

    Mărfurile şi bunurile vor continua să circule liber între ţara noastră şi Marea Britanie, chiar dacă Regatul Unit va fi de mâine, în mod oficial, în afara Uniunii Europene, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii DPD România. Acordul de retragere Brexit, aşa cum a fost ratificat miercuri de Parlamentul European, prevede o perioadă de tranziţie până la sfârşitul anului. În această perioadă, Marea Britanie şi Uniunea Europeană vor negocia detaliile aşa-numitei tranziţii comerciale, care se va aplica începând cu 1 ianuarie 2021.

    „O consecinţă importantă este aceea că mărfurile şi bunurile vor continua să circule liber între Marea Britanie şi România, fără declaraţii vamale sau controale suplimentare”, a declarat Karla Codrea, CEO DPD România, care a participat joi, la Berlin, la Reuniunea Managementului DPD Group. Liderii europeni ai DPD Group, unul dintre cei mai importanţi curieri expres din Europa, au discutat despre implicaţiile Brexit-ului asupra serviciului de curierat şi stadiul pregătirilor pentru acest moment.

    „DPD România menţine operaţiunile obişnuite cu Marea Britanie, astfel încât tranziţia post-Brexit să fie cât mai lină şi mai lipsită de dificultăţi. Experienţa în livrări internaţionale a echipei noastre ne face să fim încrezători că vom fi pregătiţi pentru provocările care vor urma”, a adăugat Karla Codrea. Marea Britanie este a treia cea mai importantă destinaţie a livrărilor internaţionale a DPD România, după Germania şi Italia, deţinând o pondere de 12,63% din volumul expediţiilor.

    Odată cu finalizarea negocierilor tehnice, este de aşteptat ca pentru mărfurile şi bunurile care vor circula între Marii Britanie şi Uniunea Europeană să fie nevoie de informaţii, documente, taxe şi impozite suplimentare. Acest lucru se va întâmpla însă cel mai devreme la 1 ianuarie 2021, după negocieri care se anunţă „dificile”. O eventuală decizie privind prelungirea perioadei de tranziţie va fi comunicată de Comitetul UE-UK cel mai târziu în 30 iunie 2020.

    DPD România, parte a DPD Group, unul dintre cei mai importanţi operatori de curierat expres din Europa, este activă pe piaţa locală din 2008, după preluarea Pegasus Courier. În prezent, se află printre primele companii de curierat rapid şi coletărie din România, cu o acoperire de 100% a teritoriului naţional. Are peste 1.200 de angajaţi (inclusiv francizele), 47 depozite şi 10 milioane de colete livrate anual, şi efectuează livrări în toată Europa, SUA, Canada şi Rusia.

     

     

     


     

  • Analiză XTB România: Efectele coronavirusului asupra economiilor şi burselor

    În ultima perioadă, starea de spirit a investitorilor a fost afectată de epidemia izbucnită în China, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentantii companiei. Coronavirusul a apărut în oraşul Wuhan, dar s-a extins rapid în regiunea Asiei de Est. Situaţia a început în perioada Anului Nou Lunar, când numărul de persoane care călătoresc este ridicat, fapt ce a facilitat extinderea mai rapidă a virusului şi pe o arie geografică mai amplă. Astfel, cazuri confirmate de coronavirus au fost raportate în SUA, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan, Vietnam, Nepal, Thailanda, Australia, Franţa şi Canada.

    Scenariul din China pare a fi alarmant, raportându-se peste 2700 de cazuri, dintre care 461 de persoane sunt în stare critică. Până în acest moment, numărul de victime a atins pragul de 80, toate fiind raportate în China. Printre măsurile luate de autorităţi pentru a izola şi a gestiona extinderea focarului se numără zone de carantină în anumite regiuni, inclusiv în vecinătatea oraşului Wuhan. Totuşi, riscul de extindere există în continuare întrucât, înainte de restricţionarea călătoriilor, aproximativ 5 milioane de locuitori au părăsit oraşul. În acest moment, oficialii OMS evaluează situaţia în încercarea de a determina dacă este necesar să fie declarată stare de urgenţă pentru sănătate la nivel global.

    Din punct de vedere economic, epidemia ar putea avea efecte negative semnificative asupra economiilor din regiunea est-asiatică.

    Principalul efect se poate observa asupra sectorului de transport. Sâmbătă, în prima zi a Noului An Lunar, numărul călătoriilor la nivel agregat din China a scăzut cu 28,8% faţă de anul trecut. Această tendinţă a fost cauzată de îngrijorările populaţiei cu privire la gravitatea situaţiei şi la perspectiva de timp. În plus, reducerea fluxului de pasageri a fost o urmare şi a măsurilor luate de guvern precum anularea anumitor evenimente publice sau restricţionarea călătoriilor pentru zeci de milioane de persoane.

     

    Perspectivele sumbre asupra transportului au pus presiune descendentă şi asupra preţului petrolului, ca urmare a îngrijorărilor legate de o posibilă reducere a cererii de combustibil. Astfel, petrolul a pierdut peste 10% de la primele rapoarte legate de virus şi până în prezent.

    Urmările s-ar putea resimţi şi la nivelul economiei din Singapore, unde ar putea fi afectată activitatea de turism dar şi încrederea consumatorilor. În plus, guvernul de aici are în vedere măsuri de susţinere a celor mai afectate sectoare. Cea mai mare pondere a turiştilor din Singapore o au cetăţenii chinezi, iar dacă ţinem cont de impactul economic pe care l-a resimţit oraşul-stat în 2003 în urma epidemiei SARS o agravare a scenariului actual are potenţialul de a duce la o evoluţie similară.

     

    „Teama legată de o posibilă epidemie globală a dus la accentuarea aversiunii faţă de risc a investitorilor. Astfel, pieţele de capital au înregistrat corecţii majore începând din a doua parte a sesiunii de vineri. S&P 500 şi Nasdaq au scăzut din zona maximelor istorice, depreciindu-se cu 2,80%, respectiv 3,50%. Pesimismul s-a observat la nivel extins şi în timpul sesiunii din Asia, unde indicele japonez Nikkei şi cel australian S&P/ASX 200 se retrag cu 2,40%, respectiv 1,10%. În contextul actual, investitorii s-au orientat către active de refugiu precum metalele preţioase, unde, în aceeaşi perioadă, preţul aurului a câştigat aproximativ 28 de dolari per uncie. În cazul în care contextul actual se va extinde, secvenţa de creştere a materiei prime ar putea continua”, explică Radu Puiu, Research Analyst, XTB România.                  

     

    Deschiderea bursieră de luni în pieţele europene a fost serios afectată de temerile asociate răspândirii virusului: la ora 12.30 DAX din Germania pierdea peste 2% faţă de închiderea de vineri. Aurul, yenul şi titlurile de stat americane erau în creştere în timp ce petrolul continua tendinţa de scădere a ultimelor sesiuni.

    E încă prea devreme pentru a trage concluzii solide, dar pentru moment se pare că virusul nu este la fel de violent precum SARS din 2003, dar se răspândeşte mai uşor. Astfel, avem o veste bună, cazurile grave nu au o pondere la fel de mare ca atunci, dar şi una foarte serioasă: perioada de incubaţie ar fi lungă, de peste 7 zile, iar în această perioadă pacienţii ar fi contagioşi, fapt ce ar sprijini răspândirea coronavirusului.

    „Investitorii au reacţionat cvasi-automat, vânzând active precum acţiunile, în special cele din sectorul cazinourilor care au prezenţă în Macao, al liniilor aeriene şi companiilor de turism, dar vor intra probabil curând din faza de corecţie într-o fază de aşteptare (wait-and-see), cu o anume volatilitate, bineînţeles, normală pentru o perioadă emoţională. De acolo va urma probabil un punct critic: în funcţie de probabilitatea de a ţine sub control răspândirea virusului, investitorii ar răsufla uşuraţi, sau, dacă se activează celălalt scenariu, ar putea urma o secvenţă nouă, şi mai accentuată de ”fugă” de pe burse şi retragere înspre zone percepute a fi relativ mai sigure. Cred că e prea riscant acum să facem prognoze asupra direcţiei viitoare, când nici măcar specialiştii nu ştiu ce se va întâmpla. Estimarea mea ar fi că săptămâna aceasta vom avea o idee relativ clară despre importanţa acestui virus, şi dacă pieţele vor putea să îl treacă cu vederea sau nu. În prezent traderii din România nu par foarte afectaţi de scena internaţională, desi BET coboară cu 0.8% la ora 13, o reacţie mai slabă, sub jumătate din ce vedem în bursa germană”, este de părere Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

    Cu mai mult de 15 ani de experienţă, XTB este în prezent a 4-a cea mai mare casă de brokeraj de FX şi CFD-uri din lume şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Avem birouri în peste 10 ţări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa. XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorităţi de supraveghere din lume incluzând FCA şi KNF.


     

  • OPINIE Kurt Weber, director general al Horváth & Partners România: „Soluţiile de automatizare şi viitorul locurilor de muncă”

    Această bunăstare este şi generatorul unei nevoi crescute pentru depozitare, gestionare, îndosariere, stivuire, scanare, plicuire etc. De fapt, prin revoluţia digitală din ultimii ani, omenirea a creat o lume foarte complexă şi ambiguă, în care volatilitatea şi incertitudinea ne înconjoară. Pentru a face faţă acestei lumi noi, oamenii au nevoie de o capacitate incredibilă de a gândi şi a lua decizii într-un mediu abstract. Capacitatea de abstractizare nu se învaţă de azi pe mâine, ci este rezultatul unui lung şir de exerciţii: multe, mărunte şi dese, care se desfăşoară pe o perioadă lungă. Dilema este cum să îţi aloci timp pentru a-ţi dezvolta această capacitate. În prezent, o mare parte din activitatea unui angajat constă în sarcini menite doar să ajute companiile să gestioneze complexitatea pe care au creat-o şi de care beneficiază. Astfel, studii internaţionale arată că aproape 60% din volumul de muncă dintr-o companie este generat de sarcini care nu aduc valoare efectivă, ci există strict pentru a menţine întreprinderea în stare de funcţionare. Activităţi ca emiterea de facturi, contabilitatea de gestiune, colectarea de creanţe au nevoie de mult timp, spaţiu şi oameni.
    Potrivit unui studiu al Horváth & Partners, până la 30% dintre locurile de muncă existente vor fi înlocuite de soluţii de automatizare până în 2030. Funcţiile unde există cea mai ridicată probabilitate de automatizare sunt în activităţi ce ţin de contabilitate, logistică, depozitare, marketing, casierie, secretariat, relaţii cu publicul, dactilografiere. Există o serie întreagă de soluţii de automatizare aplicabile pentru aceste funcţii, iar printre cele intrate mai recent în vocabularul comun este şi RPA, Robotic Process Automation.
    RPA-ul este un instrument, să-i zicem un limbaj de codare, cu ajutorul căruia se construiesc nişte miniprograme informatice, ce replică fidel operaţiunile pe care le face un om, pe calculator. Astfel, miniprogramul are aceleaşi rezultate şi poate face aceleaşi lucruri ca omul. De fapt, poate avea rezultate chiar mai bune, având în vedere eroarea umană prezentă în orice proces. Desigur, acest tip de automatizare este aplicabil doar proceselor de rutină, care se desfăşoară în baza unor reguli clare şi în derularea cărora nu este nevoie de raţiune, cu alte cuvinte, în procese robotice. Aceste miniprograme sunt aşa-zişii roboţi, din perspectiva RPA.
    Iar economia de timp este uşor de calculat. Un exemplu simplu: să zicem că un contabil trebuie să emită manual 200 de facturi, o dată la 10 zile, în cursul unui an. Toate datele de facturare, pe care contabilul trebuie să le treacă în factură, există într-un sistem informatic care nu permite emiterea automată. În scenariul nostru, optimist, întocmirea unei singure facturi durează aproximativ 3 minute. Contabilul face aceleaşi mişcări pe laptop şi intră în aceleaşi ecrane din sistemul informatic. Practic, este un proces robotic. Astfel, doar activitatea de emitere a acelor facturi îi va lua contabilului aproximativ 50 de zile anual. Deci acesta va petrece peste 2 luni într-un an pentru a emite facturi.
    Un robot RPA ar putea face această treabă în locul contabilului, lăsându-i cele 2 luni pentru a pregăti, de exemplu, rapoarte interesante pentru managementul companiei despre, să zicem, profitabilitatea activităţii operaţionale. În baza acestora, managementul ar putea lua decizii care ar face ca acea companie să fie mai competitivă în piaţă, ceea ce ar genera un profit mai mare. Aşadar, contabilul din exemplul nostru ar avea timp să se ocupe de îmbunătăţirea rapoartelor de management, a procedurilor interne, de gestiunea riscurilor sau de alte sarcini care îi necesită gândirea abstractă şi creativă. Din acest unghi, eu văd RPA-ul ca pe o prelungire a angajaţilor, care îşi alocă timp pentru a se instrui în utilizarea roboţilor.
    Mai mult, toate platformele RPA, cum este şi cea dezvoltată de UiPath, au ca ţintă democratizarea posibilităţii de codare a roboţilor. Acest lucru înseamnă că dacă un contabil ar avea un minimum de aptitudini tehnice şi ar aloca timp pentru a învăţa cum să codeze roboţii RPA, ar putea să îşi facă singur robotul care să îi emită facturile.
    E lesne de imaginat un viitor în care sarcinile de rutină nu mai sunt făcute de oameni, ci de roboţi. Un astfel de viitor arată, din perspectiva mea, foarte interesant. În scenariul în care educaţia s-ar adapta suficient de repede, am putea ajunge, peste o generaţie, să avem de-a face cu oameni care nu au lucrat niciodată rutinat, pe un proces robotic. Oameni care au avut timp să gândească abstract şi critic, ceea ce ar putea conduce, de ce nu, la o explozie globală de creativitate. Desigur, sunt mulţi paşi de făcut până la acel punct, dar scenariul este unul posibil, poate chiar probabil. Automatizarea va promova noi modele de afaceri şi le va securiza pe cele existente, de exemplu, în industria serviciilor financiare. Reversul medaliei constă în schimbarea pe termen lung pe care o va aduce modului de lucru: multe dintre slujbele de astăzi nu vor mai exista în viitor. Noile locuri de muncă vor necesita abilităţi diferite şi nu vor compensa pierderea celor mai vechi. În consecinţă, o parte a provocării transformatoare pe care o reprezintă automatizarea include responsabilitatea corporativă.
    Soluţiile sunt, deocamdată, puţine, pentru că această democratizare a automatizării a devenit o problemă socială reală relativ recent. Evident, oamenii ameninţaţi cu pierderea locului de muncă vor trebui să se recalifice în funcţii care nu pot fi automatizate. Important este ca măsurile necesare să fie luate eficient de către guverne şi companii, pentru a evita evenimente nefaste. Pentru a beneficia pe termen lung de potenţialul său creator, omenirea trebuie să îmbrăţişeze, precaut dar călduros, automatizarea. Şi, aşa cum a făcut-o de nenumărate ori pe parcursul istoriei, să găsească răspunsuri pentru problemele pe termen scurt care vor apărea.

  • Veniturile românilor au fost în medie de 1.889 lei de persoană în T3/2019, în creştere cu 10% faţă de 2018

    Veniturile românilor au fost în medie de 1.889 lei de persoană în trimestrul al treilea din 2019, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Media cheltuielilor unui român a fost de 1.630 lei perioada iunie-august 2019, mai mari cu 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Veniturile băneşti au fost în medie de 1.775 lei pe persoană, iar restul de 114 lei a reprezentat venituri în natură. Venitul mediu al unei gospodării româneşti a fost în T3 2019 de 4.872 de lei net. Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (69,5% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale cu 18,2%, dar şi veniturile din agricultură: -2,3. Veniturile în natură au reprezentat circa 6,0% din veniturile totale medii ale unei gospodării, în principal, aceste venituri fiind contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii.

    Mediul de rezidenţă al populaţiei influenţează diferenţele de nivel de venituri, dar mai ales de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural, mai notează INS.

    Principalele modalităţi de cheltuire a veniturilor sunt achiziţia de bunuri alimentare şi de bunuri nealimentare. De asemenea, cheltuielile românilor au mai fost reprezentate de transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei – hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.

    Cheltuielile pentru investiţii în construcţia de locuinţe sau cumpărarea de locuinţe şi terenuri, ori cumpărarea de acţiuni au avut o pondere redusă – doar 0,7% în cheltuielile totale ale gospodăriilor.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au avut cea mai mare pondere în cheltuielile gospodăriilor ñ circa 20% (326 lei), în medie, în al treilea trimestru din 2019.