BusinessMagazin

Tag: partener

  • Cuplurile din România, cele mai dornice să pună banii la comun, însă românii economisesc cel mai puţin dintre europeni

    Conform unui nou studiu ING International Survey – Economii 2018, în Europa, 53% dintre cupluri spun că îşi pun banii la comun, însă pentru cuplurile din România practica este mult mai întâlnită, la 71% dintre respondenţi.

    Mai mult de jumătate dintre europenii care declară că sunt fericiţi în relaţia lor (55%) declară că îşi împart finanţele cu partenerul. 46% dintre cei cu probleme în cuplu îşi împart banii cu partenerul. Raportul dintre fericirea în cuplu şi conturile comune este peste media europeanăşi în SUA (69%) sau în Australia (64%).

    Cea mai puternică legătură dintre resurse financiare administrate în comun şi cupluri fericite se vede în România, unde 76% dintre cupluri ţin banii la comun, şi în Spania, unde ajunge procentul la 68%.

    Resursele financiare comune presupun o mai mare transparenţă a cheltuielilor. Însă unul din cinci (21%) europeni ar ascunde unele cheltuieli, economii sau datorii de partenerii lor, în anumite circumstanţe. Motivaţiile lor ţine de fie de faptul că nu vor ca partenerul să ştie cât cheltuiesc (16%) sau vor să îşi ţină datoriile un secret (9%).

    Pe de altă parte, un partener ar alege să nu îşi pună banii într-un cont comun fie că are nevoie de intimitate (34%), pentru că îşi gestionează finanţele mai bine decât partenerul (28%) sau pentru ca partenerul să nu îşi facă griji pentru el (25%).

    Studiul ING International Survey mai arată şi că puţin peste un sfert din gospodăriile din Europa (26%) nu au deloc bani economisiţi. În Europa, cel mai mare număr de persoane fără economii se află în România (36%) şi în Germania (29%), urmate de Belgia, Polonia şi Marea Britanie (fiecare cu 27%). Luxembourg este la polul opus, cu numai 13% dintre persoane care să declare că nu au economii, Luxembourg având cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre cele 15 ţări în care s-a realizat studiul.
     

  • BERD acordă un împrumut de 15 mil. euro către Libra Internet Bank

    Fondurile vor fi folosite de Libra Internet Bank pentru a finanţa întreprinderile micro, mici şi mijlocii (IMMM-uri). “Îmbunătaţirea accesului la finanţare pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici rămâne o prioritate cheie pentru activitatea BERD în ţară. Aşteptăm cu nerăbdare rezultatele acestui împrumut, deoarece intenţionăm să creştem sprijinul oferit antreprenorilor privaţi locali în viitorul apropiat”, spune Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România şi Bulgaria.

     “Împrumutul va sprijini Libra Internet Bank să îşi dezvolte afacerea prin extinderea activităţii către noi clienţi. Suntem încrezători că acest proiect va deveni un bun exemplu pentru modul în care o bancă inovatoare răspunde cerinţelor companiilor inovatoare pentru crearea unei valori reale”, spune Lucyna Stańczak-Wuczyńska, Director BERD pentru EU Banks.

    BERD este cel mai mare investitor instituţional din România. A susţinut în 2017 un număr de 29 de proiecte de investiţii în valoare de 546 milioane de euro. Din această finanţare, 93% au fost acordate sectorului privat.

    Libra Internet Bank România a fost înfiinţată în 1996 şi este controlată de grupul american de investiţii  New Century Holdings. Banca oferă o gamă largă de produse şi servicii, cu accent deosebit pe IMM-uri, corporaţii, sectorul agricol şi profesionişti.

  • Simona Halep s-a înţeles cu cea mai mare firmă de echipamente sportive din lume

    Cu un capital imens de popularitate pe toate meridianele, dubla finalistă de la Roland Garros a tratat în ultimele săptămâni ale anului de pe alte poziţii cu compania fondată de neamţul Adi Dassler. Şi-a expus franc cerinţele de ordin financiar în faţa oamenilor cu drept de semnătură de la Adidas, însă oficialii germani nu au reuşit să-i satisfacă Simonei solicitările. Nemţii nu au mai plusat peste milioneul de euro acordat pe sezon, iar oamenii din jurul elevei lui Cahill şi-au reconfigurat planul. “Mulţumesc, Adidas, pentru patru ani minunaţi! Şi o îmbrăţişare aparte pentru Claus Marten. Sunt puţin tristă, dar nerăbdătoare să văd ce-mi rezervă viitorul. An nou fericit tuturor şi mult noroc în 2018”, a fost enigmaticul mesaj al Simonei, pe Twitter, când se scurgeau ultimele zile din 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa misterioasă a soţiei liderului nord-coreean, Kim Jong Un

    Potrivit rapoartelor sud-coreene, Ri Sol-ju are 28 de ani şi 3 copii împreună cu unul dintre cei mai controversaţi lideri ai lumii. S-a aflat că este soţia lui Kim în iulie 2012, când a fost prezentată oficial în timpul deschiderii unui parc de distracţii din Phenian.

    Nu se ştie cu exactitate când Kim şi Ri s-au căsătorit; unii spun că nunta fi avut loc în 2009, iar alţii că s-au întâlnit în 2010, la un concert de muzică clasică.

    Şi mai puţine se ştiu despre viaţa lui Ri înainte de a se căsători cu Kim. Conform rapoartelor menţionate, ea a studiat muzica în China şi a vizitat Coreea de Sud în 2005, într-o echipă de majorete a Coreei de Nord. Pe de altă parte, Ri este pasionată de moda occidentală şi are gusturi scumpe. A fost criticată deseori că poartă genţi Dior şi Chanel în timp ce mulţi civili nord-coreeni se luptă cu sărăcia şi foametea.

    Se spune că Ri a născut al treilea copil în februarie, după ce a dispărut din viaţa publică timp de câteva luni. În acest context, s-a speculat că liderul nord coreean şi-a dorit ca un băiat care să-i moştenească funcţia.

    E important de menţionat că aura de mister din jurul lui Ri nu e ceva neobişnuit pentru nord-coreeni, în contextul în care tatăl lui Kim, Kim Jong-il, nu şi-a prezentat niciodată soţia în public. 

  • Alexandru Arşinel, partenerul de scenă al Stelei Popescu, răvăşit de moartea actriţei: Este o mare dramă pentru toţi cei care au iubit-o

    Avea spectacol zilele astea. Nu ne vine a crede la nimenea. Este o mare dramă pentru toţi cei care au iubit-o, dar pentru mine vă daţi seama”, a declarat Alexandru Arşinel/

    Stela Popescu şi Alexandru Arşinel au fost, timp de 39 de de ani, unul dintre cele mai îndrăgite cupluri pee scena teatrului şi a filmului românesc.

    Actriţa Stela Popescu a murit, joi, la vârsta de 81 de ani, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu.

    Potrivit reprezentanţilor SMURD, actriţa a fost găsită decedată de un membru al familiei, la domiciliul acesteia.

    Potrivit medicilor, decesul ar fi intervenit cu câteva ore mai devreme

  • Alexandru Arşinel, partenerul de scenă al Stelei Popescu, răvăşit de moartea actriţei: Este o mare dramă pentru toţi cei care au iubit-o

    Avea spectacol zilele astea. Nu ne vine a crede la nimenea. Este o mare dramă pentru toţi cei care au iubit-o, dar pentru mine vă daţi seama”, a declarat Alexandru Arşinel/

    Stela Popescu şi Alexandru Arşinel au fost, timp de 39 de de ani, unul dintre cele mai îndrăgite cupluri pee scena teatrului şi a filmului românesc.

    Actriţa Stela Popescu a murit, joi, la vârsta de 81 de ani, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu.

    Potrivit reprezentanţilor SMURD, actriţa a fost găsită decedată de un membru al familiei, la domiciliul acesteia.

    Potrivit medicilor, decesul ar fi intervenit cu câteva ore mai devreme

  • Ce se întâmplă cu cei care îşi caută partenerul online

    Cercetarea sugerează că dezvăluirea prea multor informaţii personale pe site-urile de dating ar putea deschide uşa nu doar unui partener, ci şi escrocilor şi infractorilor cibernetici. Unul din zece utilizatori ai site-urilor de dating online (13%) recunoaşte că oferă informaţii personale partenerilor după doar câteva minute sau ore de la iniţierea dialogului, punăndu-se în pericol.

    Poate părea ceva inofensiv şi o cale rapidă către un posibil partener, dar utilizatorii serviciilor de dating online oferă de bună voie informaţii personale şi importante fără să se gândească prea mult, unii dintre ei făcându-le publice chiar pe profilurile lor. Astfel, un sfert (25%) dintre aceştia recunosc că au numele complet trecut în profilul public de pe site. Un utilizator din zece şi-a făcut publică adresa de domiciliu, detalii despre munca sau a divulgat secrete de serviciu în acest mod. De asemenea, 9% dintre utilizatori au încărcat fotografii nud cu ei, pe profilul personal.

    Utilizatorii sunt şi mai înclinaţi să dezvăluie date celor cu care comunică în lumea dating-ului online: 16% oferă informaţii personale posibililor parteneri, iar unul din zece utilizatori face acest lucru în decurs de minute sau ore de la începerea conversaţiei. În plus, 15% dintre utilizatori spun lucruri stânjenitoare despre ei înşişi şi 14% le trimit partenerilor fotografii personale sau chiar nud. Dacă ele ajung pe mâini greşite, informaţiile ar putea fi folosite pentru accesarea conturilor şi a dispozitivelor utilizatorilor, sau pentru şantaj, infractorii cibernetici cerând bani de la victimele lor. 

    Această nevoie de a dezvălui atât de multe informaţii face ca cei care folosesc serviciile de dating online să fie expuşi la mai multe ameninţări cibernetice. Cercetarea arată că 41% dintre ei au experimentat incidente de securitate precum compromiterea dispozitivelor sau a conturilor sau au fost ţinta unui atac ransomware, faţă de 20% dintre utilizatorii care nu folosesc servicii de dating online. Aşadar, aceştia sunt mai vulnerabili şi predispuşi să ajungă ţinta atacurilor.

    Situaţia naşte îngrijorări, utilizatorii de servicii de online dating temându-se pentru siguranţa lor atunci când apelează la servicii de dating online. 63% se tem că dispozitivul pe care îl folosesc în acest scop va fi infectat, iar 61% sunt îngrijoraţi de faptul că informaţiile lor ar putea fi furate din aplicaţia sau serviciul de dating. Un neaşteptat procent de 55% dintre utilizatori au experimentat anumite forme de ameninţare sau probleme odată cu accesarea serviciilor de dating online – de la ameninţări online la cele offline. În ciuda acestor lucruri, mulţi utilizatori nu folosesc nici măcar metode simple de protecţie: doar 21% dintre ei nu permit aplicaţiilor de dating să acceseze datele de pe dispozitive şi doar 27% folosesc o soluţie de securitate sau antivirus.

    ”Utilizatorii trebuie să fie prudenţi atunci când vine vorba de împărtăşirea de informaţii personale pe profilul public sau în conversaţia cu potenţiali parteneri”, spune Andrei Mochola, Head of Consumer Business la Kaspersky Lab. “La fel cum nu i-ai spune cuiva care trece pe lângă tine pe stradă adresa de acasă sau numărul de telefon imediat ce l-ai văzut, şi utilizatorii site-urilor de online dating trebuie să îşi asume responsabilitatea protejării datelor personale şi să nu presupună că acestea sunt în siguranţă şi de neatins pe diverse site-uri sau aplicaţii. Acest sfat se aplică şi în afara dating-ului online, iar utilizatorii de Internet ar trebui să-şi protejeze informaţiile personale din mediul online, indiferent unde se află.”

  • Matei Dumitrescu, Investment Ready Program: „În goana după finanţare, mulţi uită de adevăratul scop al unui business”

    O greşeală des întâlnită în rândul fondatorilor de start-up-uri este că deseori finanţarea se confundă cu reuşita în afaceri, potrivit lui Matei Dumitrescu, partener al programului dedicat start-up-urilor Investment Ready Program.
     
    El observă o greşeală des întâlnit în rândul fondatorilor de start-up-uri: deseori finanţarea se confundă cu reuşita în afaceri: „Finanţarea te ajută să îţi construieşti afacerea din care să câştigi bani. Banii şi succesul vin de la clienţi. Din păcate în goana după finanţare, mulţi uită de adevăratul scop al unui business. Am văzut foşti antreprenori transformaţi în pitcheri de profesie, sau în experţi în gestionarea dosarelor de fonduri europene”, subliniază el.
     
    Dumitrescu îi sfătuieşte pe antreprenori să se gândească sincer dacă ar fi dispus să îşi rişte proprii bani în afacerea pe care o începe: „Dacă nu, înseamnă că nici măcar el nu are încredere că ar reuşi. Şi în niciun caz nu o să convingă un business angel. Poate o să ia fonduri europene pentru startupuri, dar nu va face decât să îi cheltuiască pe active nenecesare şi pe taxe şi contribuţii”.
     
    El structurează astfel modalităţile de finanţare pe care le poate accesa o afacere la început de drum în România, cu avantajele şi riscurile fiecăreia dintre aceste modalităţi:
    • Cel mai bun finanţator eşti tu – strânge banii necesari din activităţile curente, din salariu etc. Poate nu pe toţi, dar măcar cât să poţi contribui şi tu. Nu poţi veni la un investitor să îi ceri 10.000 de euro din postura de tânăr antreprenor de viitor succes care până la 40 de ani nu a fost în stare să strângă nici o mie de euro;
    • Du-te la prieteni şi la familie –  dacă nici pe ei nu îi convingi, dacă nici ei nu au încredere în ţine, poate ştiu ei mai bine;
    • Poate provii dintr-un mediu mai sărac sau cu aversiune mai mare la riscuri, dar atunci ai putea fi bun la… Bootstrapping. Cheltuieşte cât mai puţin şi doar pe ceea ce este absolut necesar, încearcă să obţii avansuri de la clienţi, dacă se poate. Învaţă tehnici de bază Lean Startup, combină-le cu bootstrapping, fă mici prototipuri ieftin şi repede din care să înveţi cât mai mult şi apropie-te de client şi cunoaşte-l, până ajungi să îi oferi încrederea că îi vei construi soluţia potrivită;
    • Crowdfundingul este un mit foarte bun. Pentru fiecare campanie reuşită există sute de campanii eşuate. În plus, platforma de crowdfunding este doar o platforma, că Youtube-ul, dar pe care tu o plăteşti că să îţi gestioneze campania. Tu eşti cel care trebuie să investeşti enorm în atragerea potenţialilor finanţatori pe platforma, printr-o combinaţie de PR şi marketing;
    • Banca este o soluţie foarte bună, dacă poţi să te împrumuţi, fă-o. E ieftin şi nu eşti foarte constrâns. Iar pentru cashflow este o binefacere;
    • Fondurile sunt gratis, dar dacă nu ai în plan investiţii în active mari – şi nu e cazul în general la startupuri – aceste fonduri vor fi în mare parte cheltuite pe nişte salarii şi contribuţii aferente de care nici nu prea ai nevoie. Vei fi constrâns să respecţi un plan iniţial – ceea ce este imposibil. Am văzut mii de startupuri şi nu îmi amintesc de unul singur ale cărui planuri iniţiale să corespundă cu realitatea de peste, să zicem, un an. Pivotarea e esenţială pentru start-up-uri, dar este foarte greu să o faci în practică. Dacă cineva îţi mai pune şi beţe în roate atunci sigur o să eşuezi.
    • Business angels – atenţie, nu vă luaţi după denumire. Costul financiar e cel mai mare. Nu sunt nişte oameni buni care dau bani gratis dar sunt, în principiu, nişte oameni care te ajută să reuşeşti, prin know-how, conexiuni, experienţă. Eu unul învăţ startupurile mai degrabă să nu aibă nevoie de bani şi să se concentreze pe nevoia clienţilor şi să contruiască un model de business sustenabil şi replicabil. Pe de altă parte, nu este o bucurie să iei mai mulţi bani decât ai nevoie – după cum şi la banca dai mai mult înapoi dacă te-ai împrumutat în plus fără să ai nevoie, aşa şi la Angel dai un procent mai mare din afacere fără să fie cazul.

  • De ce pierderea unui loc de muncă te afectează mai mult decât un divorţ sau decât moartea partenerului

    Angajaţii concediaţi nu recuperează niciodată acelaşi nivel de bunăstare de dinainte de a fi daţi afară. Acest nivel de bunăstare include sănătatea mintală, stima de sine, satisfacţia vieţii.

    Pierderea unui loc de muncă poate fi o lovitură grea care determină o scădere mare a satisfacţiei individului faţă de viaţă, mai mult decât pierderea partenerului sau divoţul, potrivit unei cercetări realizate de University of East Anglia împreună cu centrul What Works Center for Wellbeing.

    Şomerii devin din ce în ce mai nefericiţi în următorii ani de la momentul concedierii. Cel mai bun remediu este găsirea rapidă a unui loc de muncă nou, cu un salariu mare şi de prestigiu, de preferat.

    Se pare că persoanele care pierd un partener de viaţă îşi revin mai repede. “După ce cineva îşi pierde un partener, bunăstarea scade apoi treptat se întoarce la nivelele anterioare”, a spus Tricia Curmi de la What Works Center for Wellbeing. “Dar nu vedem acelaşi lucru în cazul şomajului”, adaugă ea.

    Acelaşi lucru este valabil şi pentru divorţ: posibilitatea întâlnirii unei persoane noi te ajută să treci mai repede peste inima frântă.

    Totuşi nu există destul date pentru a ne lămuri de ce pierderea unui loc de muncă ne afectează atât de mult. Cercetătorii speculează faptul că slujba este foarte importantă în viaţa unei persoane, o caracteristică definitorie a ceea ce înseamnă să fii om. 

    Se pare că religia diminua o parte din durere. “Efectul pierderii locului de muncă asupra persoanele care mergeau în mod regulat la biserică a fost mai mic decât asupra celor care nu mergeau”, a spus Curmi.

  • Degradarea societăţii atinge un nou prag: fotografiile din telefon, mai valoroase decât viaţa în cuplu

    Sondajul a arătat că, pentru 49% dintre oameni, fotografiile cu ei înşişi, într-o ipostază “delicată”, sunt cele mai valoroase informaţii pe care le au pe dispozitivele lor, urmate de fotografiile care îi reprezintă pe copiii lor şi partenerul de viaţă. Gândul că ar putea să-şi piardă toate aceste amintiri preţioase este considerat mai neplăcut decât perspectiva unui accident de maşină, despărţirea de partener sau o dispută cu un prieten sau cu un membru al familiei. Însă, atunci când au fost puşi faţă în faţă cu decizia de a şterge aceste informaţii pentru bani, utilizatorii şi-au dat informaţiile digitale, precum fotografiile, pe mai puţin de 10,37 euro.

    Când sunt întrebaţi, oamenii spun că amintirile digitale ocupă un loc special în inimile lor, poate pentru că aceste amintiri sunt considerate de neînlocuit. Peste două cincimi, de exemplu, spun că nu ar putea să inlocuiască fotografiile şi video-urile din călătorii (45%), pe cele cu copiii lor (44%) sau cu ei înşişi (40%). Studiul arată că gândul pierderii acestor amintiri preţioase este considerat foarte stresant de majoritatea oamenilor. Mai mult, acest studiu indică faptul că oamenii ţin la dispozitivele şi fotografiile lor chiar mai mult decât la parteneri, prieteni sau animale de companie.

    Kaspersky Lab a întrebat participanţii cât de afectaţi ar fi dacă ar trece prin diverse scenarii, printre care boala unui membru al familiei, despărţirea de partener, un accident de maşină, pierderea fotografiilor digitale, a contactelor şi altele. La nivel global, boala unui membru al familiei s-a clasat pe primul loc, fiind considerată de respondenţi cel mai neplăcut incident pe care l-ar putea trăi. Pierderea sau furtul unui dispozitiv şi pierderea fotografiilor personale s-au clasat pe locul al doilea şi al treilea, în topul situaţiilor neplăcute, în numeroase regiuni ale globului, depăşind situaţii ca accidentele de maşină, despărţirea de partener, o zi proastă la serviciu, certuri cu membrii familiei şi prietenii şi, în unele cazuri, chiar o boală a animalului de companie.

    Totuşi, un experiment efectuat pentru Kaspersky Lab de psihologii media de la Universitatea Wuerzburg le-a arătat cercetătorilor un rezultat contradictoriu: în ciuda faptului că pretind că ţin la informaţiile lor, oamenii sunt, în acelaşi timp, dispuşi să le vândă pentru o sumă suprinzător de mică.  

    Participanţii la experiment au fost rugaţi să aprecieze cât ar valora, în bani, informaţiile stocate pe smartphone-urile lor, inclusiv fotografii cu familia şi prietenii, informaţiile de contact şi documentele personale. În mod suprinzător, valoarea pe care utilizatorii au dat-o informaţiilor lor a fost semnificativ mai mică decât ar fi fost de aşteptat, având în vedere disconfortul prin care au spus că ar trece dacă ar pierde acele date. Oamenii au avut tendinţa de a pune preţ mai mare pe detaliile lor financiare şi de plată (în medie 13,33 euro) decât pe alte tipuri de date. Informaţiile de contact au fost apreciate ca valorând, în medie, 11,89 euro, iar fotografiile au fost evaluate la o medie de doar 10,37 euro.

    În plus, experimentul a arătat că este foarte probabil ca tocmai amintirile cele mai preţioase ale oamenilor să fie schimbate pe bani. Atunci când participanţilor li s-au oferit bani (pe baza sumelor amintite) în schimbul ştergerii informaţiilor respective (nicio informaţie nu a fost ştearsă cu adevărat), fotografiile cu familia şi prietenii, documentele personale şi fotografiile cu participanţii au primit cel mai frecvent aprobarea de a fi şterse.