Tag: Pariu

  • Omul care are 1.497 de carduri de credit. A fost numit “Mr. Plastic Fantastic”

    Walter Cavanagh are 1.497 de carduri de credit valide pentru care are o sumă disponibilă de 1.7 milioane de dolari.
    Cartea de recorduri Guinness i-a oferit titlul de “Mr. Plastic Fantastic” încă din 1971. Acesta are cel mai lung portofel din lume: are 76 de metri lungime şi cântăreşte 17.6 kg. Portofelul poate ţine până la 800 de carduri de credit, însă Cavanagh îşi tine majoritatea cardurilor într-un seif.

    “Am început să colecţionez carduri încă din 1960 când am făcut un pariu cu un prieten. Care strânge cele mai multe carduri la finalul unui an. Eu am câştigat”, spune el. Are carduri de credit de la benzinării, baruri, companii aeriene şi chiar de la un magazin de îngheţată din Texas. Cardurile au limite diferite, dar în total Walter Cavanagh are disponibil în orice moment 1.7 milioane de dolari.

    Până acum o singură companie, J.J Newberry Co., a refuzat să-i facă un card de credit. Însă asta s-a întămplat cu mult timp în urmă, în anii 70.

  • Pariul tehnologic al anului

    „Vector Luna  este smartwatch‑ul cu cea mai lungă durată de viaţă a bateriei reîncărcabile“ – este recomandarea făcută recent de jurnaliştii publicaţiei americane CNN Money smartwatch-ului cu origini româneşti, inclus în rândul smartwatch-urilor ce pot fi oferite drept cadouri de sărbători. Jurnaliştii au mai precizat că modelul Vector Luna este şi printre cel mai uşor de folosit din oferta de pe piaţă, prin comparaţie cu modelele Apple Watch, Moto360, Pebble Classic, Pebble Time Steel, Samsung Gear S2, Withings Activité, Activité Pop şi Pebble Classic, incluse de asemenea în listă. Tot anul acesta, jurnaliştii de la New York Post descriau produsul prin titlul „Durata de viaţă a bateriei: atracţia vânzărilor pentru un nou brand britanic de ceasuri“, cei de la ComputerWorld, spuneau despre acesta că este „Un smartwatch superb – de la un producător de ceasuri, nu de la Apple“, iar Wareable spunea despre Vector Luna că este un smartwatch „simplu, subtil şi sexy“.

    Smartwatch-ul din oţel al Vector Watch, lansat în urmă cu câteva luni pe piaţa locală, a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei. Vector a atras anul acesta nu doar atenţia media internaţionale, ci şi pe cea a investitorilor. În noiembrie, compania a anunţat obţinerea celei de-a treia finanţări, în valoare de 5 milioane de dolari, rundă de investiţii condusă de Gecad Group, cu 2 milioane de dolari, urmat de fondul 3TS Catalyst România cu 1,6 milioane de dolari şi de investitorii privaţi Mihai Popescu şi cofondatorii eMag Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad, care au adus o finanţare de 1,4 milioane de dolari companiei. Anterior, grupul Gecad a mai investit 2,5 milioane de euro în producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch, devenind astfel cel mai important acţionar al companiei.

    Radu Georgescu, partener fondator al grupului, declara într-un interviu acordat ZF că start-up-ul Vector Watch va fi prima sa investiţie care va ajunge un „unicorn“ – adică va obţine o evaluare de un miliard de dolari – şi că infuzia recentă de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.

    Andrei Pitiş, CTO şi cofondator al Vector Watch, a ezitat să facă estimări despre numărul de unităţi pe care şi-a propus să le vândă anual în cadrul interviului acordat recent Business Magazin, dar crede că Vector va ajunge în top 5 al producătorilor de smartwatch-uri, cu câteva zeci de mii de ceasuri vândute într-un an la nivel global, concurând cu jucători precum Apple, Samsung sau Motorola.

    Antreprenorul a povestit cum ideea de a face un smartwatch i-a venit în urmă cu doi ani, când singurii competitori erau Pebble şi primul smartwatch Samsung, iar despre Apple Watch nici nu se discuta încă. „Voiam un ceas inteligent care făcea ce face şi Fitbit, în acelaşi timp Pebble avea unele notificări şi aplicaţii, dar eu voiam ceva care să facă ambele lucruri, dar să fie într-o carcasă din oţel şi să arate mai bine decât Pebble.“ S-a asociat cu designerul Irina Alexandru (cofondator şi hardware manager) cât şi cu profesorul specialist în hardware Dan Tudose (cofondator şi hardware engineer), şi au început să construiască prototipul.

    Ca în mai toate poveştile cu antreprenori din zona IT, odată ce au format echipa de aproximativ 10 dezvoltatori, au început să lucreze la primele prototipuri într-un apartament din apropiere de Piaţa Victoriei. În iunie 2014, au prezentat proiectul fostului CEO al Timex, Joe Santana. Necesitatea de a aduce la conducerea Vector Watch un specialist din industria ceasurilor s-a dovedit ulterior un atu important al produsului, produsul fiind lansat la târgul de ceasuri de la Basel de către fostul CEO al Timex, care a devenit CEO al Vector Watch. Din echipa internaţională fac parte şi Steve Jarvis, fost design director pentru Timex şi Nike FuelBand, şi Ron Spencer, fost COO al Bulova Watches.

    Echipa Vector i-a atras şi pe români cu o puternică experienţă în IT precum Bogdan Rîpă, unul dintre fondatorii Interakt Online – compania achiziţionată în 2006 de gigantul american Adobe, Bogdan Dumitru, care a lucrat anterior pentru Huawei, Capgemini şi IBM, pe Bogdan Preduşcă, unul dintre românii care au lansat pe piaţa din SUA getFitter, o platformă online care le oferă angajaţilor din companii acces la programe personalizate de fitness şi nutriţie, şi pe Rareş Florea, recrutat de la procesatorul de plăţi online PayU. În prezent, echipa din România a Vector Watch numără peste 35 de angajaţi în departamentele de dezvoltare, design şi vânzări, iar în total compania are peste 50 de angajaţi în birourile din Londra, Silicon Valley, Amsterdam, Hong Kong şi Bucureşti.

    Unul dintre principalele atuuri ale Vector Watch, autonomia ridicată, de până la 30 de zile, este, potrivit antreprenorului, o consecinţă a faptului că au construit produsul de la zero în România. Au ales însă să îşi stabilească sediul central al companiei în Marea Britanie şi să coopteze specialişti din toată lumea în proiect. „Este foarte dificil să lansezi un brand internaţional ca brand românesc de ceasuri. (…) Să creezi un brand nou înseamnă să creezi un capital de încredere, iar pentru a face acest lucru trebuie să aduci lângă tine oameni sau ţări care să aducă din capitalul lor de încredere deja construit pentru acel brand nou. Ce avem noi în România, pentru ce suntem cunoscuţi? Avem programatori foarte buni, dar cumva doar programatorii şi-au făcut cunoscut un capital de încredere în afară. De ce? Pentru că au venit alte companii, au angajat programatori, iar ei au făcut ce au promis, au construit încredere. Nu a venit nimeni în schimb să ia designeri sau oameni de branding pe care să-i expună în piaţa internaţională şi să vadă dacă sunt buni sau nu, şi astfel România, în afară, are 0 capital de branding, spre exemplu.“

    În prezent, ceasurile Vector Watch sunt disponibile din 12 modele: cele din gama Meridian cu ecran dreptunghiular şi cele din gama Luna care au ecran rotund, au fost lansate în România în octombrie, la preţuri între 299 şi 499 de euro, fiind distribuite prin Orange.
    Piaţa de smartwatch-uri este în plină dezvoltare, iar în România va ajunge la un ritm în care, în maximum doi-trei ani, unu din doi utilizatori de smartphone va folosi un ceas inteligent, potrivit lui Julien Ducarroz, directorul comercial al operatorului telecom Orange. Astfel, dacă piaţa totală de smartphone‑uri este de aproximativ 1,2 milioane unităţi vândute anual, Ducarroz se aşteaptă la între 0,1 şi un milion de obiecte conectate.

    Ritmul de creştere al pieţei este susţinut şi de lansările smart-watch-urilor altor mari producători de electro-nice, precum Samsung – Samsung Gear S2, Apple – Apple Watch, LG – LG Watch Urbane, Huawei – Huawei Watch, Motorola – Motorola Moto 360 2nd edition, Sony – Sony Smartwatch 3, Pebble – Pebble Time Round, cât şi ale unor mari producători de ceasuri clasice, precum compania eleveţiană Tag Heuer care a dezvoltat împreună cu giganţii IT Google şi Intel un ceas inteligent al cărui preţ de vânzare este de 1.500 de dolari. Potrivit ZF, vânzările de ceasuri inteligente cresc cu circa 35% anual, nivelul pieţei locale situându-se în prezent la câteva zeci de mii de unităţi.

    Piaţa globală de ceasuri inteligente va avea un ritm de creştere anuală de 22,07% şi se estimează că va ajunge la 13,1 miliarde de dolari până în 2020, în condiţiile în care în 2014 era estimate la o valoare de 3,7 miliarde de dolari, potrivit unui raport al companiei de consultanţă şi cercetare Mordor Intelligence.
     

  • Un fost concurent la Masterchef face 25.000 de euro din prăjituri

    Vlad Mureşan, 30 de ani, şi-a deschis propria cofetărie în Cluj-Napoca imediat după participarea la concursul Masterchef în 2013, iar pariul „dulce“ l-a costat 20.000 de euro, bani proveniţi din surse proprii.

    Tânărul nu a reuşit să prindă finan­ţă­rile acordate de către stat, dar s-a amibiţio­nat să pună pe piaţa clujeană brandul „Un dulce de la Vlad Mure­şan“, care foloseşte în toate reţetele ciocolata în proporţie de 80%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Achiziţie de ultimă oră a şefului eMag. Noul pariu de 3 milioane de euro al lui Iulian Stanciu

    Compania Network One Distri­bu­tion (NOD), cel mai mare distri­buitor de echipamente IT&C de pe pia­ţa locală, deţinut de antreprenorul Iulian Stanciu, a devenit acţionarul majoritar al producătorului local de biciclete Pegas şi are în plan investiţii care includ şi deschiderea unei fabrici.

    Achiziţie de ultimă oră a şefului eMag. Noul pariu de 3 milioane de euro al lui Iulian Stanciu

  • Noul pariu de 3 milioane de euro al lui Ţiriac, cu care vrea să-şi propulseze averea

    Ion Ţiriac face un nou pariu de 3 milioane de euro şi investeşte din nou, sperâd să-şi rotunjească averea. 

    Vedeţi AICI noul pariu al omului de afaceri

  • Noul pariu al lui Ţiriac: Investiţia de 30 de milioane de euro care speră să-i propulseze averea

    Ţiriac a devenit unic acţionar al proiectului după ce una dintre firmele din cadrul grupului său, Weybridge Holdings, a preluat şi participaţia de 40% pe care libanezul Khalil Abi Chahine şi compania Daim Imobiliara o deţineau în cadrul  Global East European Investment, dezvoltatorul Buzeşti Center. 

    Vedeţi AICI noul pariu al lui Ţiriac: Investiţia de 30 de milioane de euro care speră să explodeze

  • Pariul de 35 de milioane de euro al suedezilor de la IKEA: compania vrea să dezvolte un centru cu locuinţe, birouri şi zonă de cumpărături

    Înainte de 1990, uzina Timpuri Noi era unicul producător de compresoare de mică şi medie capacitate de pe piaţa locală, iar cei aproximativ 2.700 de angajaţi livrau lunar câteva mii de astfel de produse, atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.

    În 2010, proprietarii Timpuri Noi – SIF Muntenia, Gheorghe Ionescu, Adrian Breazu şi alţi investitori – au vândut terenul de circa 5,1 hectare pe care era situată vechea fabrică din Bucureşti pentru aproape 35 de milioane de euro către Interprime Properties, o subsidiară a companiei Inter IKEA Centre Group, controlată de miliardarul suedez Ingvar Amprad, fondatorul afacerii cu mobilier IKEA. Cu banii luaţi pe teren, timpuri noi a achitat către bănci creditele pe care le avea în valoare de circa 20 milioane de euro, iar cu restul de bani a relocat fabrica din centrul capitalei în comuna Jilava, în urma unei investiţii de aproximativ 10 milioane de euro.

    Suedezii de la IKEA vor să realizeze pe terenul fostei uzine Timpuri Noi o dezvoltare integrată, în cadrul căreia să se poată locui, lucra şi face cumpărăturile de strictă necesitate. IKEA a cumpărat în 2010 în schimbul a 35 milioane de euro fabrica Timpuri Noi, aceasta reprezentând una dintre cele mai mari sume investite în achiziţiile de platforme industriale de pe piaţa locală. Divizia imobiliară a retailerului suedez, Vastint România, a demarat proiectul imobiliar de la Timpuri Noi la începutul anului, având în proiect construcţia de clădiri de birouri cu câte zece etaje, cu o suprafaţă închiriabilă de 30.000 de metri pătraţi de birouri şi 3.000 de metri pătraţi de retail, cu termen de livrare al patrulea trimestru din 2016.

    După finalizarea acestor dezvoltări, suedezii vor începe construcţia de clădiri rezidenţiale. În momentul în care spaţiile primelor două clădiri de birouri vor fi închiriate complet, ar putea genera venituri anuale de aproximativ 5 milioane de euro pe an, potrivit ZF.

  • PARIUL care i-a adus lui Ţiriac 2,6 milioane de euro

    Un autoturism premium costă în medie peste 50.000 de euro, de aproape patru ori mai mult decât media pieţei.
     
    Doar cinci din cei mai mari zece importatori de pe piaţa auto locală au înregistrat anul trecut peste 500 de euro profit net raportat la vânzările de autovehicule, potrivit cal­culelor ZF făcute pe baza datelor Ministerului Finanţelor şi ale Asociaţiei Producătorilor şi Importa­torilor de Automobile (APIA).
     
  • În timp ce ţara lor intră în default, patru greci pariază 14 milioane de euro pe un proiect imobiliar în România

    Aproape de primăria oraşului Otopeni, drumul coteşte la dreapta, iar indicatorul îţi arată direcţia către localitatea Tunari. Ţii drumul, ieşi din Otopeni şi intri „în judeţul Câmpulung“, cum numeam eu în copilărie zonele întinse de câmpie fără construcţii sau recolte. Nu apuci să te plictiseşti însă de câmpurile goale pentru că apar rapid primele case construite. Unele sunt finalizate. Pe altele, le-a mâncat criza.

    Drumul merge mai departe, iar pe partea dreapta poţi vedea un afiş care te anunţă că ai ajuns la Amber Garden, un complex rezidenţial verde şi de lux dezvoltat de compania Alesonor. Intri în complex şi în faţă vezi pădurea, iar în dreapta te aşteaptă piscina casei numărul 1, respectiv show-room-ul proiectului imobiliar de lux care ar urma să cuprindă 60 de vile. În prezent sunt finalizate şase, iar până în primăvara anului viitor sunt planificate alte 11.

    „Întregul proiect va fi gata peste circa trei ani“, spune Leonidas Anastasopoulos, unul dintre cei patru investitori greci care au investit în acest proiect prin intermediul dezvoltatorului imobiliar Alesonor. Antreprenorul are 37 de ani şi a venit în România în 2003, convins de unul dintre partenerii săi care avea deja un business aici. După o perioadă în care a făcut naveta între Grecia şi România, în urmă cu 11 ani s-a mutat la Bucureşti. „Am ales să vin în România pentru că am simţit ce va urma pentru Grecia“, spune Leonidas Anastasopoulos. În prezent, Grecia se luptă cu una dintre cele mai acute crize din istorie, fiind ameninţată atât de intrarea în incapacitate de plată, dar şi de „eliminarea“ din zona euro. Prin comparaţie, economia locală se află pe un trend ascendent, ba chiar şi piaţa imobiliară a început să se dezgheţe.

    Cei patru parteneri au investit împreună în mai multe proiecte rezidenţiale de lux amplasate în centrul Bucureştiului, mizând încă de la început pe segmentul de lux. Cei patru sunt implicaţi împreună însă în mai multe businessuri, în industrii precum telecom, echipamente sportive sau modă. Unul dintre partenerii lor este Sony Mordechai, antreprenorul grec cunoscut în piaţă atât pentru investiţiile sale imobiliare, cât şi pentru faptul că a adus în România brandul de lux Burberry la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu, dar şi brandul Nike la începutul anilor 2000. Fiecare dintre cei patru antreprenori se ocupă mai îndeaproape de unul dintre businessurile dezvoltate împreună în România, Leonidas Anastasopoulos concentrându-se pe dezvoltările imobiliare ale grupului.

    Povestea Amber Gardens a început în 2007, când cei patru antreprenori au cumpărat terenul de 5 hectare, pentru care au plătit atunci 5,5 milioane de euro. Au analizat atent ce pot face pe el şi au decis să dezvolte un proiect rezidenţial, urmând să profite de pădurea din apropiere. „Un alt avantaj al zonei este faptul că ai acces de pe centură aici, astfel că este uşor de ajuns din Bucureşti.“ Au ştiut de la început că vor să dezvolte un proiect rezidenţial în zona de nord a Bucureştiului, însă nu au vrut  să fie încă unul dintre investorii care au optat pentru Pipera. „Este o zonă care nu s-a dezvoltat organizat, pe când aici există un plan urbanistic ce trebuie urmărit. Spre exemplu, este obligatoriu ca străzile să fie albe în toată zona.“ Construcţia proiectului a început la şase ani de la achiziţia terenului, în 2013, când economia dădea semne că îşi revine din somnul lung în care căzuse în 2009. „Am realizat în criză că dezvoltarea de case în afara Bucureştiului a scăzut drastic.“ În 2013 cei patru antreprenori au făcut un studiu de piaţă şi au aflat că potenţialii lor clienţi vor să se mute din capitală, în căutarea de linişte şi de spaţiu.

  • A lucrat în restaurante Michelin, iar acum aduce street food-ul în pauza de prânz a corporatiştilor. Care este noul pariu al Chef-ului Foa?

     Sosise momentul şi pentru noi, pentru cei care de dimineaţa, la cele mai nepotrivite ore ne încolonăm în cutii de metal, de diferite dimensiuni, pentru a ajunge la sediile de birouri, alte cutii, din care scăpăm abia atunci când soarele dispare de pe cer. Aveam nevoie de un spectacol dincolo de cel al power-point-urilor montate în sălile de şedinţe aromate cu cafea de la dozator. Se cerea o schimbare iar schimbarea a venit.

    Undeva, în inima unuia dintre cele mai cunoscute temple ale corporatismului bucu­reştean, pauza de masă s-a transformat în spectacol culinar, cu pâine făcută pe loc în cuptorul tandoor şi cu cărnuri aromate care sfârăie aşa cum trebuie pe grătarul robata. Dirijorul acestei simfonii culinare este chiar Chef Foa, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti culinari din noua generaţie. Cu o floare nu se face primăvară, dar sămânţa a fost sădită aşa că nu ne rămâne decât să aşteptăm polenizarea.

    Care este noul pariu al Chef-ului Foa?