BusinessMagazin

Tag: parinti

  • Cei mai bogaţi părinţi din lume: Părinţii lui Jeff Bezos au investit în firma fiului lor în 1995, iar randamentul investiţiei a ajuns la 12.000.000%

    Părinţii lui Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, cu o avere de peste 150 de miliarde de dolari, au făcut în 1995 una dintre cele mai de succes investiţii, în compania fondată de fiul lor, potrivit Bloomberg.

    În urmă cu 23 de ani, Jackie şi Mike Bezos au investit 245.573 de dolari în site-ul de comerţ online lansat de fiul lor.

    A fost un pariu imens, îşi aminteşte Mike Bezos, tatăl vitreg al lui Jeff Bezos, fondatorul Amazon, în cadrul unei declaraţii publice pe o scenă din philadelphia în 2015.

    „Vrea să ştiţi cât de riscant este”, le-a spus fiul părinţilor, „deoarece vreau să vin acasă la cină sau pentru Ziua Recunoştinţei şi nu vreau să rămâneţi supăraţi pe mine”.

    O listare şi 23 de ani mai târziu, participaţia părinţilor ar valora astăzi aproximativ 30 de miliarde de dolari. Asta i-ar face mai bogaţi decât co-fondatorul Microsoft, Paul Allen, a treia cea mai bogată persoană din lume.

    Deţinerile părinţilor nu au fost făcute publice până la sfârşitul lui 1999. În timp ce este neclar cât de mult deţin, donaţiile constante de acţiuni Amazon către fundaţia lor caritabilă sugerează că ei încă deţin o felie sănătoasă din a doua cea mai mare valoare bursieră a lumii.

    Părinţii au donat 595.027 acţiuni către Fundaţia Familiei Bezos din 2001 până în 2016, potrivit declaraţiilor publice. Cele 25.000 de acţiuni donate în 2016 valorau aproximativ 20 de milioane de dolari la acel moment.

    Dacă nu au vândut sau donat o altă parte din acţiuni, părinţii lui Bezos ar deţine aproximativ 16,6 milioane de acţiuni, adică 3,4% din companie, ceea ce îi transformă în al doilea cel mai mare acţionar individual după Jeff Bezos.

    În acest caz, randamentul investiţiei lor ar fi de 12.000.000%, o performanţă care i-ar face şi pe cei mai mari capitalişti să roşească.

     

  • Tineri manageri de top 2018: Marian Olteanu, director general, Gramma Wines

    Marian Olteanu a dat Bucureştiul pe Iaşi, preluând o podgorie pe care a obţinut-o în urma unor retrocedări de terenuri. În 2007, alături de părinţii săi, el a decis să acceseze fonduri europene pentru construirea unei crame. Câţiva ani mai târziu, în urma unei investiţii de peste un milion de euro, primele vinuri produse sub brandul Gramma intrau pe piaţa locală.

    În prezent podgoria Gramma e întinsă pe 17 hectare, viţă proprie, la care se adaugă alte 17 hectare luate în arendă. Podgoria are o vechime de aproape 50 de ani şi este formată din soiurile Aligoté, Fetească Regală şi Fetească Albă. Vinurile produse sub brandul Gramma sunt distribuite în proporţie de 90% în HoReCa şi de 10% în lanţurile de retail de pe plan local, iar pe pieţele de peste hotare ajung în cantităţi mici în Germania, Olanda şi Anglia.

    „Vinul ce e? Vinul e expresia strugurelui cules dintr-o anumită zonă, căruia îi aplici o anumită tehnologie modernă – dar asta nu neapărat ca să îl faci mai bun, ci ca să îl protejezi de oxidare, ca să te asiguri că iese un vin curat. Eu, dacă fac mult vin într-un an şi nu reuşesc să îl vând, mă complic; prefer să produc mai puţin şi să cresc capacitatea proporţional cu forţa de vânzare“, povestea Marian Olteanu într-un interviu acordat anterior Business Magazin. În 2016, cifra de afaceri a companiei a fost de 250.000 de euro. „Ţinta noastră pentru următorii ani este să creştem calitatea“, spune Olteanu.

    Cât despre producţie, ea rămâne la un nivel de 50.000 de sticle vândute în HoReCa şi alte 50.000 pe diferite canale, aşa cum ar fi corporate sau pe export. „Ne aşteptăm la o uşoară expansiune la export, pe pieţe din sudul Europei spre care nu aveam curajul să ne îndreptăm, însă se pare că există o cerere tot mai mare pentru vinurile albe româneşti, prin prisma calităţii date de temperaturile mai scăzute“, încheie el.

    31 de ani  
    director general  
    Gramma Wines

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • #roMânia Generaţia UITATĂ ACASĂ. Viitorul scris de părinţii care ÎŞI ABANDONEAZĂ copiii: A ales asistentul maternal în locul mamei

    Conform Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în 2017, aproape 95.000 de copii aveau părinţii plecaţi la muncă în străinătate, adică cu 10.000 mai mulţi faţă de anul 2010, când erau 84.084. Dintre aceştia,  peste 17.400 de copii au ambii părinţi plecaţi peste hotare şi 64.701, un singur părinte plecat.

    Doar că la fel ca şi în cazul oamenilor plecaţi, datele oficiale sunt dublate de realitate.

    “Datele obţinute de la Inspectoratele Şcolare Judeţene, indicând un număr de 212.352 de copii cu părinţii plecaţi în străinătate, arată că statisticile având ca sursă Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului surprind doar o parte din dimensiunea reală a fenomenului. Adăugând, la cifrele furnizate de Inspectoratele Şcolare Judeţene, atât copiii de vârstă antepreşcolară şi preşcolară, cât şi copiii neînscrişi la şcoală (ori cei aflaţi în abandon şcolar) estimăm că numărul total al copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate se ridică la aproximativ 250.000 la nivel naţional”, arată datele de la Asociaţia Salvaţi Copiii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Istoria celei mai vechi limbi vorbite în Europa. Este atât de veche încât nimeni nu poate spune de unde provine

    Limba bască sau euskara, vorbită în comunităţi autonome din Navarra, regiune aflată în nordul Spaniei, şi Ţara Bascilor, aflată în nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei, este un mister –  nu are o origine sau o relaţie cunoscută cu nicio altă limbă, o anomalie care a indus în eroare experţii lingvistici de-a lungul vremurilor .

    „Nimeni nu poate spune de unde provine” spune Pello Salaburu, profesor şi director la Institutul de limbă bască de la Universitatea din Ţara Bascilor. „Cercetătorii au studiat această problemă acum mulţi ani, dar nu există concluzii clare”, spune acesta. Această limbă reprezintă, însă, o mândrie pentru basci. Aproximativ 700.000 sau 35% din populaţia bască vorbeşte astăzi această limbă, care a fost interzisă de dictatorul spaniol Francisco Franco, în favoarea limbii spaniole, în timpul domniei sale, între 1939 şi 1975.

    Karmele Errekatxo este una dintre persoanele care duce mai departe această limbă. Era un copil când între anii 1960 şi 1970 a urmat cursurile secrete de limbă bască, ţinute într-un subsol al bisericii din Bilbao, Spania. „Limba este identitatea unui loc”, a spus Errekatxo, acum un profesoară în Bilbao. „Dacă luaţi un limbaj dintr-un loc, aceasta moare. Dictatura ştia asta şi dorea să dispară Euskara”, aminteşte ea. De aceea, un grup de părinţi a înfiinţat ilegal o şcoală de limbă bască, în anii 1944, care ajunsese la peste 8.000 de elevi. Un grup de părinţi a înfiinţat o şcoală bască ascunsă, sau ikastola, în 1944. În 1970, aceste instituţii de învăţământ secrete aveau peste de 8.000 de studenţi.

    Dar limba euskara a înfruntat dictatura şi a supravieţuit în mod inexplicabil câteva milenii. Experţii lingvişti chiar au descoperit recent o peşteră veche în Errenteria, un oraş din provincia Guipuzcoa din Ţara Bascilor, unde oamenii au lăsat desene cu aproximativ 14.000 de ani în urmă. Alte peşteri preistorice din Ţara Bascilor au fost locuite de oameni cu aproximativ 9.000 de ani în urmă.

  • Jucăria care îi îmbolnăveşte pe copii: „Părinţii lor vor fi şocaţi să afle că sunt în pericol”

    Instituţia britanică pentru protecţia consumatorului, ,,Which?” a descoperit că unele substanţe componente ar conţine un nivel ridicat de bor chimic care, în cantitate mare, poate cauza crize de vomă şi crampe stomacale, informează Daily Mail.

    Borul se găseşte în compusul de borax, care se foloseşte pentru a face slime-ul gros şi lipicios. Cercetătorii au testat cele mai populare slime-uri vândute de marii retaileri şi au descoperit că 8 din 11 au depăşit limita europeană a siguranţei pentru 300 mg de bor pe kilogram. Unele cantităţi erau de patru ori peste limita admisă, cu aproximativ 1,400mg/kg.

    „Părinţii care cumpără slime pentru copiii lor vor fi şocaţi să afle că sănătatea acestora ar putea fi pusă in pericol”, a declarat Nikki Stopford, directorul de cercertare şi publicare al protecţiei consumatorului, pentru Daily Mail.

    Totodată, Agenţia Europeană de Chimicale avertizează că borul poate dăuna fertilităţii şi poate cauza serioase iritaţii ale ochilor. Acesta poate afecta şi copiii nenăscuţi, dacă femeile însărcinate intră în contact cu materialele ce conţin substanţa.

    ,,Which?” cere efectuarea unor schimbări fundamentale pentru siguranţa produselor, după ce, în trecut, mai mulţi copii s-au accidentat încercând să îşi creeze propriul slime.

  • O poveste uluitoare: A crescut fără curent sau apă potabilă, dar a reuşit să pornească DE LA ZERO companii de MILIARDE DE DOLARI

    Stewart Butterfield, fondatorul companiilor de tehnice Flickr şi Slack, este astăzi unul dintre antreprenorii de succes din Silicon Valley, cu o avere de aproape două miliarde de dolari. 

    Totuşi, Butterfield a crescut în condiţii grele, după ce tatăl său s-a decis să fugă din SUA în Canada, pentru a evita să servească în războiul din Vietnam. El a locuit împreună cu părinţii săi într-o cabină de lemn dintr-o pădure, şi timp de trei ani nu au avut apă curentă si electricitate.

    Pe când Butterfield avea şapte ani, părinţii săi au decis să se mute în Victoria, Canada.Tot atunci, antreprenorul a primit primul său computer şi a început să înveţe programare, folosindu-se de publicaţii cu profil tehnic. Iniţial, a creat jocuri simple.

    În perioada liceului, şi-a pierdut însă interesul pentru computere, şi s-a decis să studieze filosofia la Universitatea Victoria, apoi a urmat cursuri de master la Cambridge, în Marea Britanie.

    În 1997, chiar când se pregătea să aplice pentru un post de profesor de filosofie, internetul a prins avânt şi tot mai mulţi prieteni de-ai săi se îndreptau spre domenii din mediul online, unde se câştiga de două-trei ori mai mult decât în învăţământ.

    Butterfield s-a decis să renunţe la ideea de a deveni profesor şi s-a întors la vechea sa pasiune. După ce a lucrat ca web designer timp de câţiva ani, în 2002 a lansat un joc online împreună cu viitorul co-fondator al Flickr, Caterina Fake, pe atunci soţia sa. Jocul nu a avut însă succesul scontat, aşa că cei doi şi-au pierdut toţi banii. Totuşi, nu au abandonat ideea de a face bani în online, aşa că în 2004 au lansat Flickr, un serviciu destinat pentru depozitare şi utilizare ulterioară de către utilizator a fotografiilor digitale şi a clipurilor video. Faptul că tot mai multe companii lansau telefoane cu cameră foto şi din ce în ce mai mulţi oameni se abonau la servicii de intenet a impulsionat creşterea companiei. Un an mai târziu, fondatorii Flickr au vândut firma către Yahoo, pentru suma de 25 de milioane de dolari, dar Butterfield spune că a fost o decizie greşită, deoarece crede că ar fi putut obţine o sumă mult mai mare dacă ar fi aşteptat mai mult.

    În 2009, după ce a experimentat un nou eşec cu un joc online, lui Butterfield i-a venit ideea de a crea o platformă de comunicare în reţea, destinată în special angajaţii companiilor, Slack, care are în prezent opt milioane de utilizatori zilnic, dintre care trei milioane optează pentru servicii aveansate cu plată, şi peste 70.000 de clienţi sunt reprezentaţi de corporaţii. IBM, Samsung, 21st Century Fox şi Marks & Spencer sunt doar câteva dintre numele mari care folosesc Slack, evaluată în prezent la peste cinci miliarde de dolari.

    Chris Green, un consultant şi analist tehnologic al Bright Bree, spune că este un caz rar ca un antreprenor să lanseze un proiect de succes după un eşec, şi cu atât mai puţin, să reuşească asta de două ori. Principalul “rival” al platformei Slack este un serviciu gratuit oferit de Microsoft, inclus în pachetul Office 365, dar şi Zoom, o platformă care oferă servicii la un preţ asemănător.

    În prezent, Stewart Butterfield deţine o avere de circa 2 miliarde de dolari însă, conform spuselor sale, încearcă să trăiască cât mai simplu. “Mă simt cu adevărat vinovat când cheltuiesc prea mulţi bani.”

     

  • Arnold Schwarzenegger îl atacă pe Trump: “Politicienii care nu îşi fac treaba sunt cei care ar trebui să fie închişi în cuşti, nu copiii nevinovaţi”

    “Dacă ar trebui să închidem pe cineva într-o cuşcă, aceştia sunt politicienii care nu îşi fac treaba, nu copiii nevinovaţi” a scris Arnold Schwarzenegger, referindu-se la incidentul în care poliţia de frontieră a folosit lanţuri cu care a separat copiii imigranţilor de părinţii lor. „Copiii nu ar trebui să fie pioni în lupta adulţilor”, a adăugat actorul australiano-american.

    De la începutul lunii mai, administraţia Donald Trump a despărţit peste 2.300 de familii, lăsând mii de copii departe de părinţii lor. Majoritatea sunt găzduiţi de mai multe centre dedicate minorilor din Texas.

    Procurorul general Jeff Sessions a decis înăsprirea politicilor legate de imigranţi, încarcerându-i pe cei care au intrat ilegal în Statele Unite. Decizia vine ca urmare a poziţiei adoptate de Donald Trump, care a afişat un grad scăzut de toleranţă faţă de imigranţi – în special cei veniţi din Mexic – încă din timpul campaniei electorale din 2016.

  • Unu din cinci tineri nu munceşte sau nu studiază. „O parte din ei sunt ţinuţi de părinţi, care spun «unde să muncească? Ală e salariu?»“

    În România trăiesc aproape 1,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, din care 19,3%, adică unu din cinci, nu urmează nicio formă de învă­ţământ şi nici nu are vreun loc de muncă, potrivit datelor Eu­rostat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum distruge telefonul mobil viaţa noilor generaţii. “Tinerii Generaţiei Z sunt în pragul celei mai mari crize a sănătăţii psihice din ultimii zeci de ani”

    După cum a subliniat psihologul social Jean Twenge pentru The Atlantic, statisticile sunt alarmante. Elevii de clasa a 12-a petrec mai puţin timp afară din casă decât o făceau cei de clasa a 8-a în anul 2009, şi doar 56% dintre dintre liceeni au ieşit în 2015 la o întâlnire, comparativ cu generaţiile X (1961–1980) sau Baby Boomers (1946 – 1964).

    Numărul tinerilor care petrec zilnic timp cu prietenii a scăzut cu 40% între 2000 şi 2015. Efectele Marii Crize Economice nu se mai resimt, însă doar 55% dintre liceeni au joburi pe perioada şcolii, comparativ cu 77%, la sfârşitul anilor ’70. Conduc mai puţin, iar călătoriile pe care le fac depind de părinţi. De asemenea, fac mai puţin sex, şi îşi încep viaţa sexuală mai târziu.

    Desigur, mulţi părinţi pot spune că există şi o parte bună, cum ar fi riscul mai mic ca adolescentele să rămână însărcinate. Totuşi, izolarea adolescenţilor are un preţ, deoarece rata depresiei şi a suicidului a crescut exponenţial. “Tinerii Generaţiei Z sunt în pragul celei mai mari crize a sănătăţii psihice din ultimii zeci de ani”, susţine Twenge.

    El adaugă că este mai mult decât evident că între această problemă şi smartphone-uri există o legătură indiscutabilă. Studiile de caz au arătat că petrecerea timpului în social media şi alte activităţi corelate cu gadgeturile reduc starea de fericire şi contribuie la instalarea depresiei şi a singurătăţii, dar şi la riscul de suicid. El atribuie multe dintre aspectele dăunătoare ale social media fenomenului cunoscut pe internet drept FOMO (fear of missing out), teama şi invidia manifestate faţă de fericirea afişată de alţi utilizatori în postările lor.

    Consecinţele sunt pe termen lung. Depresia adolescenţilor este mai mult decât probabil că va avea repercursiuni şi în viaţa de adult, şi e posibil să îi fie afectate competenţele dezvoltate, în mod normal, odată cu înaintarea în vârstă. Unele dintre cele mai rele efecte ale folosirii echipamentelor electronice sunt diminuate, atunci când sunt folosite mai puţin de două ore pe zi. O soluţie ar fi ca părinţii să le fixeze copiilor nişte limite.  

  • Părinţii acestor copii plătesc mii de dolari pentru ca odraslele lor să petreacă 6 săptămâni fără telefoane mobile şi muncind pământul

    Campusul şcolii Midland este situat în Los Olivos, SUA şi aici studenţii taie lemn şi au grijă de animale între orele de istorie şi matematică, scrie Business Insider.

    Cei 90 de elevi nu se uită niciodată la telefoanele mobile timp de şase săptămâni. Ideea pentru o astfel de şcoală a venit de la fondatorul Paul Squibb care este de părere că elevii trebuie să aprecieze astfel de lucruri. Şcoala nu are angajaţi pentru curăţenie şi mentenanţă deoarece fiecare elev are propriul job: spălă geamurile, mătură şi culeg legume din ferma de 10 acri de lângă şcoală.

    Dacă un elev nu-şi respectă sarcina atunci colegii lui se supără. “De exemplu, dacă ai sarcina să bagi lemne pe foc pentru a încălzi apa, dar nu o faci, atunci nimeni nu se poate spăla cu apă caldă”.

    Pentru că elevii să studieze aici părinţii trebuie să plătească o taxă de 55.300 de dolari pe an şi cam 40% din studenţi o achită, restul beneficiind de o bursă de 32.000 de dolari. Potrivit Business Insider, mulţi dintre elevii Midland ajung la universităţi precum Stanford şi Harvard şi mulţi consideră că experienţa rustică de la şcoală îi schimbă.

    Trecerea la o viaţă fără telefoane mobile poate părea ciudată în lumea tehnologizată din prezent. Mai mulţi studenţi au spus că este dificil la început să renunţe la telefoane, dar, într-un final, spun că se bucură că pot trăi şi fără smartphone-uri. “Credeam că toţi am devenit nişte zombii cu capul în telefoane mobile. Eu mă bucur că nu am avut telefonul mobil”, spune Jade Feldsher, o elevă de 16 ani.