BusinessMagazin

Tag: Parchet

  • Tişe: Fac plângere penală împotriva lui Ponta şi a Corpului de Control pentru abuz

    Alin Tişe a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că premierul Victor Ponta uzează de “practici securistice”, iar controlul la Cluj Arena arată “o escrocherie şi o mizerie fără margini”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “La stadionul Cluj Arena a fost declanşat un control politic din partea Corpului de Control al premierului, care nu avea competenţe de control la Consiliul Judeţean Cluj. Este vorba despre poliţie politică exercitată de dictatorul Ponta, un premier care are practici securistice, ceea ce ne arată o escrocherie şi o mizerie fără margini. Luni depun plângere penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat împotriva lui Victor Ponta şi a Corpului de Control al premierului. Sunt vizaţi, pe lângă premier, şeful Corpului de Control, directorii instituţiei şi echipa de control care a fost la CJ Cluj”, a spus Tişe.

    Potrivit acestuia, premierul Victor Ponta încearcă, prin astfel de controale “ilegale”, să elimine şi să discrediteze adversarii politici, în condiţiille în care acesta a obţinut în Cluj-Napoca, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, doar 18 la sută din cauza unei “organizaţii PSD impotente”.

    “La Cluj Arena a fost respectată legalitatea, stadionul este cel mai ieftin din lume la preţul pe scaun, cu 1.100 de euro costuri pe un loc, faţă de Naţional Arena unde costul unui loc se ridică la 5.000 de euro. De ce la Naţional Arena nu s-a trimis Corpul de Control, pentru că în aceeaşi şedinţă de Guvern în care s-au alocat circa 14 milioane de euro (60 milioane de lei – n.r.) pentru Cluj Arena, s-au alocat 35 de milioane de euro pentru Naţional Arena, exact pe aceleaşi proceduri? Pentru că Oprescu este partenerul politic al lui Ponta?”, a mai spus Alin Tişe.

    El a subliniat că raportul Corpului de Control al premierului este plin de “minciuni”, iar echipa de control “a sustras mii de pagini din arhiva CJ Cluj”.

    “Se spune în raport că în nota de fundamentare înaintată de CJ Cluj nu se indica suma, ceea ce o minciună, în condiţiile în care noi am precizat exact suma pentru finalizarea obiectivului. Altă minciună, că nu s-au cerut banii pentru lucrări adiţionale. O altă minciună este legată de data la care CJ Cluj a cerut banii de la Guvern, cum că s-ar fi cerut ulterior adoptării HG, dar noi am cerut de mai multe ori bani, cu mult înainte. Corpul de Control a dat dovadă de rea-voinţă, această ţară nu poate continua cu astfel de nemernici”, a menţionat fostul preşedinte al CJ Cluj.

    Alin Tişe a afirmat că în raportul Corpului de Control al premierului se face voit o confuzie privind sumele alocate, inducându-se opinia că nu era vorba de nicio urgenţă legată de finanţarea stadionului Cluj Arena.

    “Banii s-au alocat din fondul de rezervă al Guvernului, de unde Guvernul alocă ce bani doreşte, unde doreşte, care nu este un fond de urgenţă. Este o mare diferenţă între urgenţă şi rezervă. Se doreşte compromiterea clujenilor, a unei investiţii importante”, a precizat Tişe.

    Guvernul va sesiza Parchetul pentru nereguli constatate de Corpul de Control al premierului în alocarea de către Guvernul Boc, în 2010, din Fondul de rezervă, a 60 de milioane de lei pentru amenajarea unui stadion modern (Cluj Arena) pe amplasamentul stadionului Ion Moina din Cluj-Napoca, la propunerea foştilor miniştri Traian Igaş şi Gheorghe Ialomiţianu.

    Banii au fost alocaţi la solicitarea preşedintelui de atunci al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, inspectorii Guvernului arătând că nu a fost însă justificat caracterul de urgenţă în alocarea fondurilor, au fost încălcate normele legislative, iar finanţarea a fost nelegală, bugetul de stat fiind astfel diminuat în mod nejustificat.

    În raportul Corpului de Control, transmis sâmbătă de către Guvern, se arată că hotărârea pentru alocarea banilor din Fondul de rezervă, în scopul amenajării pe amplasamentul stadionului Ion Moina a unui stadion la standardele UEFA şi FIFA a fost adoptată de Guvern la 28 decembrie 2010, pe baza unei note de fundamentare semnată de către ministrul de Administraţie, Traian Igaş, şi cel al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu.

    În raport se mai arată că, anterior înregistrării oficiale la Ministerul Administraţiei şi Internelor a solicitării, la 21 decembrie 2010, preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a cerut premierului de atunci, Emil Boc, un sprijin financiar de 77, 1 milioane lei plus TVA pentru realizarea complexului sportiv. A doua zi, secretarul de stat din MAI Mihai Capră a transmis Secretariatului General al Guvernului proiectul de hotărâre pentru alocarea banilor, deşi solicitarea lui Tişe a fost înregistrată oficial la minister abia la 27 decembrie.

    Alături de Alin Tişe, solicitarea a fost semnată şi de prefectul judeţului Cluj din acea perioadă, Florin Stamatian.

    Inspectorii arată că proiectul nu a fost transmis Ministerului Finanţelor spre avizare, cum era obligaţia, ci doar pentru un punct de vedere după şedinţa de guvern în care a fost adoptat, inspectorii arătând că acest demers a avut un caracter pur formal, pentru a crea aparenţa legalităţii.

    Inspectorii arată totodată că ministrul Igaş a semnat proiectul fără consultarea tuturor direcţiilor cu atribuţii în avizarea unor astfel de documente, fiind încălcate procedurile legale.

    Inspectorii mai arată că, deşi în nota de fundamentare nu a fost indicată nicio sumă, în hotărârea de guvern a fost trecută suma de 60 milioane lei, fără să rezulte modul de determinare a acesteia şi fără să fie precizată destinaţia exactă pentru care a fost solicitată finanţarea.

    Ei consideră astfel că suma de 60 milioane lei din Fondul de rezervă pentru stadionul din Cuj-Napoca a fost alocată nelegal, deoarece ministrul Igaş a semnat proiectul fără să fie respectate prevederile legale, ministrul Ialomiţianu a semnat proiectul fără ca acesta să fi fost transmis la minister spre analizare, iar nota de fundamentare nu a avut un temei juridic sau faptic.

    Pentru toate aceste argumente, Corpul de Control semnalează existenţa unor posibile fapte de natură penală şi va sesiza Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii august, Corpul de Control al premierului Victor Ponta a început verificări la Consiliul Judeţean Cluj, privind modul cum au fost alocate şi cheltuite, în 2010, sume de bani pentru construcţia stadionului Cluj Arena.

    Atunci, conducerea CJ Cluj a cerut Guvernului suspendarea controlului la instituţie, motivând că nu se cunosc temeiurile legale ale acestuia, întrucât Corpul de Control al premierului nu are în atribuţii verificarea autorităţilor locale.

    Lucrările la stadionul Cluj Arena au început în luna august a anului 2009, în timpul mandatului de şef al CJ Cluj al lui Alin Tişe, şi au fost executate de un consorţiu de opt firme care a câştigat licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Cluj. Stadionul a fost inaugurat în octombrie 2011.

    Stadionul are o capacitate de 30.335 de locuri şi face parte din categoria “Elite”, respectând standardele FIFA şi UEFA.

    Arena are şi o pistă de atletism care poate găzdui competiţii internaţionale.

    Costurile Cluj Arena s-au ridicat la 35 de milioane de euro, fără TVA, fondurile provenind atât de la Consiliul Judeţean Cluj, cât şi de la Guvernul României, acesta din urmă alocând 14 milioane de euro pentru construcţie.

  • Guvernul sesizează Parchetul pentru finanţarea nelegală de Cabinetul Boc a stadionului Ion Moina

    Banii au fost alocaţi la solicitarea preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, inspectorii Guvernului arătând că nu a fost însă justificat caracterul de urgenţă în alocarea fondurilor, au fost încălcate normele legislative, iar finanţarea a fost nelegală, bugetul de stat fiind astfel diminuat în mod nejustificat.

    În raportul Corpului de Control, transmis sâmbătă de către Guvern, se arată că hotărârea pentru alocarea banilor din Fondul de rezervă, în scopul amenajării pe amplasamentul stadionului Ion Moina a unui stadion la standardele UEFA şi FIFA a fost adoptată de Guvern la 28 decembrie 2010, pe baza unei note de fundamentare semnată de către ministrul de Administraţie, Traian Igaş, şi cel al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu.

    În raort se mai arată că, anterior înregistrării oficiale la Ministerul Administraţiei şi Internelor a solicitării, la 21 decembrie 2010, preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a cerut premierului de atunci, Emil Boc, un sprijin financiar de 77, 1 milioane lei plus TVA pentru realizarea complexului sportiv. A doua zi, secretarul de stat din MAI Mihai Capră a transmis Secretariatului General al Guvernului proiectul de hotărâre pentru alocarea banilor, deşi solicitarea lui Tişe a fost înregistrat oficial la minister abia la 27 decembrie.

    Alături de Alin Tişe, solicitarea a fost semnată şi de prefectul judeţului Cluj din acea perioadă, Florin Stamatian.

    Inspectorii arată că proiectul nu a fost transmis Ministerului Finanţelor spre avizare, cum era obligaţia, ci doar pentru un punct de vedere după şedinţa de guvern în care a fost adoptat, inspectorii arătând că acest demers a avut un caracter pur formal, pentru a crea aparenţa legalităţii.

    Inspectorii arată totodată că ministrul Igaş a semnat proiectul fără consultarea tuturor direcţiilor cu atribuţii în avizarea unor astfel de documente, fiind încălcate procedurile legale.

  • Cazul Lukoil: aşa e românul, imparţial

    Şedinţa CSM s-a terminat însă cu o sesizare către Inspecţia Judiciară împărţită ostentativ echitabil pe culori politice, având ca obiect nu numai declaraţia lui Ponta, ci şi afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu prin care “a devoalat date” din dosarul Microsoft şi calificarea Curţii de Apel drept “pluton de execuţie” de către liberalul Varujan Vosganian după condamnarea colegului său Sorin Roşca-Stănescu. Preşedintele Băsescu a reacţionat imediat, acuzând CSM că face politică, ceea ce ll-a împins pe premierul Ponta să replice printr-o reclamaţie adresată ambasadelor străine pe tema periclitării de către preşedinte a independenţei justiţiei.

    Cu aceasta, campania electorală a fost total confiscată definitiv de comentariile politicienilor şi ale susţinătorilor lor din presă despre raporturile dintre taberele politice şi justiţie, după ce deja începuse să fie clar dominată de ştirile de la DNA şi ANI despre dosare de parlamentari, ex-miniştri şi candidaţi la preşedinţie. Cazul Petrotel Lukoil a ajuns, astfel, chiar mai productiv politic decât cazul Microsoft, pentru că în chestiune au fost de această dată acuzaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani la scară mare contra unei companii ruseşti, în contextul în care conflictul din Ucraina a tensionat la maximum relaţiile dintre UE-SUA şi Rusia, în vreme ce campania electorală din România candidaţii nu ştiu cum să se poziţioneze mai repede drept proamericani şi proeuropeni până-n măduva oaselor şi să-i demonizeze pe adversarii lor drept antiamericani, antieuropeni şi, cum altfel, proruşi.

    Intervenţia premierului Ponta, motivată evident de pericolul direct pe care l-ar reprezenta pentru el în campanie închiderea Petrotel şi afectarea companiilor dependente de activitatea rafinăriei ploieştene (Oltchim, Oil Terminal) le-a permis deci adversarilor lui Ponta o nouă şarjă de atacuri pe tema presupusei rusofilii a acestuia. Ponta a fost portretizat, astfel, fie ca un potenţial dictator care asupreşte procurorii şi ar trebui să fie cercetat penal pentru obstrucţionarea justiţiei, fie ca un amic al ruşilor, care apără interesele Lukoil fiindcă vrea să scoată România din UE şi s-o apropie de Rusia şi China.

    Ulterior, criticile au căpătat o altă turnură, după ce preşedintele Traian Băsescu a prins prilejul spre a-şi arăta din nou în public vitejia antirusească, anume spre a sublinia că între el şi Ponta, el e singurul politician curajos şi faţă de Moscova, şi faţă de investitorii ruşi din România. Preşedintele i-a invitat în termeni direcţi pe cei de la Lukoil să plece din România dacă nu respectă legea şi a invitat guvernul să răspundă la şantajul Lukoil cu naţionalizarea Petrotel, spre a acoperi gaura provocată la bugetul statului de evaziunea fiscală descoperită de procurori la Lukoil.

    Scandalul s-a încheiat între timp, odată cu repornirea rafinăriei de către Lukoil, dar episodul va rămâne să conteze ca unul important în campania electorală, chiar dacă important doar prin nivelul lui de zgomot şi nu pentru că ar fi schimbat cumva părerile deja formate ale alegătorilor despre politicienii lor preferaţi.
     

  • Parchetul Curţii de Apel Ploieşti precizează că deciziile la Lukoil nu au fost influenţate de Ponta

    Precizarea este făcută după ce premierul Victor Ponta a declarat – în contextul sechestrului impus iniţial la Lukoil şi opririi fabricii – că Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi, apreciind că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei. Declaraţiile lui Ponta şi decizia ulterioară a procurorilor de ridicare parţială a sechestrului au determinat reacţii politice, dar şi reacţia CSM, care urmează să decidă dacă a fost afectată independenţa procurorului de caz.

    “În contextul creat în ultimele zile în care o parte a presei a lansat afirmaţii ce nu corespund realităţii şi care sunt de natură să arunce în derizoriu munca procurorului şi să afecteze imaginea de ansamblu a activităţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ne simţim datori să precizăm următoarele aspecte în legătură cu dosarul nr. 254/P/2014: procurorii nu au ridicat în totalitate măsurile asigurătorii, ci le-au extins asupra altor bunuri, astfel încât să fie garantată în perspectivă acoperirea prejudiciului; ridicarea sechestrului asupra contului a fost parţială şi a avut la bază dorinţa de a nu afecta salariaţii S.C. Petrotel Lukoil SA Ploiesti; pe de altă parte s-a urmărit să se permită continuarea activităţii societăţii astfel încât o parte a profitului obţinut să fie consemnat pentru acoperirea prejudiciului; – aceste demersuri au rezultat ca fiind necesare din discuţiile purtate cu reprezentanţii societăţii cercetate şi nu urmare unor declaraţii cu caracter public făcute de persoane din spaţiul politic; – în cursul acestor discuţii desfăşurate, în limitele şi în condiţiile legii, au fost identificate modalităţi alternative de instituire a măsurilor asiguratorii care să evite consecinţe sociale şi economice nedorite“, se arată în comunicatul Parchetului.

    Instituţia subliniază că integritatea şi probitatea procurorilor, curajul acestora “nu sunt şi nu vor fi afectate în nici un caz de nici un fel de declaraţii venite din zona politicului sau din presă şi rezultă cu prisosinţă din complexitatea cauzelor instrumentate, cel puţin în ultimul an, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti”.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti face apel la presă, solicitându-i să adopte “o atitudine obiectivă şi echidistantă, astfel încât să nu se încerce a se crea impresia că demersurile organelor judiciare sunt susceptibile de a fi influenţate”.

    Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei, după ce procurorii au făcut percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti. Prejudiciul estimat este de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Marţi dimineaţă, după declaraţiile lui Ponta şi după ce conducerea fabricii şi reprezentanţii angajaţilor i-au scris premierului cerându-i sprijinul, Parchetul a anunţat ridicarea sechestrului asigurator, dar şi faptul că directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

     

  • Percheziţii DNA la Parchetul Tribunalului Bihor, fiind vizat prim-procurorul Vasile Popa

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA fac cercetări într-un dosar care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor fapte de corupţie, în perioada 2009 – 2014.

    În acest dosar au loc percheziţii în patru comune din judeţul Bihor şi în municipiul Oradea, una dintre acestea fiind făcută la sediul unei instituţii publice, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că instituţia publică la care au loc percheziţii este Parchetul Tribunalului Bihor.

    Conform surselor judiciare citate, în această anchetă ar fi vizat prim-procurorul Parchetului Tribunalului Bihor Vasile Popa, astfel că au loc percheziţii şi în biroul acestuia, dar şi la locuinţa sa din comuna Sânmartin, aflată lângă Oradea.

  • Niţu: În cazul lui Turcescu, PICCJ nu s-a sesizat din oficiu deoarece nu s-au constatat infracţiuni

    “În ceea ce priveşte decizia privind declaraţiile jurnalistului (Robert Turcescu, n.r.), nu ne-am sesizat din oficiu, întrucât am apreciat că acele împrejurări nu sunt de natură să constituie infracţiuni”, a spus Tiberiu Niţu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Întrebat dacă în cazul sesizării parlamentarilor Ilie Năstase şi Mădălin Voicu, pe acelaşi subiect privind declaţiile lui Robert Turcescu, a fost luată vreo decizie, procurorul general a spus că în acest caz nu a fost făcută o plângere, ci i s-a cerut să analizeze situaţia şi să apere siguranţa naţională.

    “O decizie faţă de sesizarea domnilor nu e de luat. Domnii m-au sesizat ş m-au rugat să am grijă să veghez ca siguranţa naţională să fie apărată şi să analizez situaţia creată. Nu au făcut o plângere şi nu mi-au cerut nimic. Pur şi simplu, în calitate de parlamentari, mi-au solicitat să verific şi să apăr siguranţa naţională”, a adăugat Tiberiu Niţu.

    Procurorul general al României declara, în 23 septembrie, că Parchetul instanţei supreme evaluează situaţia în cazul lui Robert Turcescu, după ce acesta a dezvăluit că a fost ofiţer acoperit, iar dacă aceasta este de natură să constituie sau să ducă la concluzia că sunt indicii în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, PICCJ se va sesiza.

    În 26 septembrie, senatorul PC Ilie Năstase şi deputatul PSD Mădălin Voicu au depus, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, o sesizare în cazul lui Robert Turcescu.

    În sesizare, Ilie Năstase şi Mădălin Voicu îi cer procurorului general al României să le comunice dacă PICCJ a verificat documentele şi materialele prezentate de Robert Turcescu.

    “Datorită faptului că în ultima perioadă au apărut date şi informaţii legate de declaraţiile dl. Turcescu Robert Nicolae, care a făcut un autodenunţ în legătură cu calitatea sa de ofiţer acoperit, vă rugăm să ne comunicaţi dacă Parchetul General, pe care cu onoare îl conduceţi, a verificat documentele şi materialele prezentate de către dl. Turcescu. Considerăm, dl. procuror general, că este nevoie de lămuriri şi clarificări pentru a preveni o eventuală încălcare a prevederilor unor legi ce pun în pericol siguranţa naţională. (…)”, au arătat cei doi parlamentari în documentul citat.

    La ieşirea din sediul Parchetului, Ilie Năstase şi Mădălin Voicu au declarat că sunt interesaţi de această situaţie, care ar putea deveni periculoasă în contextul în care ţine de siguranţa naţională a statului.

    Mădălin Voicu preciza atunci că nu au depus o plângere penală la Parchet, ci o sesizare prin care se încearcă să se găsească la Parchetul instanţei supreme un răspuns “mult mai aproape de un adevăr palpabil”, pentru că altfel s-ar putea vorbi de oricine că este ofiţer acoperit. Mădălin Voicu spunea că nu vor să fie divulgate nume, ci, dacă există o situaţie, să se verifice dacă ceea ce spune Turcescu este adevărat.

    În 21 septembrie, jurnalistul Robert Turcescu a dezvăluit pe blogul său că a fost locotenent colonel sub acoperire. Postarea intitulată “Mărturise şi spovedanie” a fost însoţită de copii ale unui livret militar cu fotografia sa şi două ştate de plată. Pe livretul militar apare ştampila MApN – UM 02515.

    “Da, am fost lt -colonel sub acoperire. Public mai jos câteva dintre ştatele de plată, cu sumele de bani pe care le-am primit”, a scris Turcescu pe blogul personal. “Am ales să nu-l trădez pe bunul Dumnezeu şi să fac această mărturisire publică. Refuz să fiu Iuda în faţa lui Christos, chiar dacă astăzi, celor ce vor citi şi vor vedea acest text poate că nu le va fi foarte clar ce se întâmplă. Rugaţi-vă pentru mine şi cu mine să fim iertaţi şi izbăviţi. Sunt pregătit să îndur oprobiul public, îl merit, dar sper să avem parte de legi şi de judecători drepţi. Cu Dumnezeu înainte şi va fi bine! Vă cer iertare tuturor”, a scris acesta.

    În seara aceleiaşi zile, într-o emisiune la postul B1 TV, el a confirmat că documentele sunt reale, fără a spune al cărei instituţii ar fi fost ofiţer acoperit. Turcescu a spus că este dispus oricând va fi chemat în faţa judecătorului să spună tot ceea ce ştie despre aceste documente. Robert Turcescu a anunţat totodată că se retrage din presă.

    MApN arăta, în 22 septembrie, că nu face niciun fel de comentariu legat de cazul jurnalistului Robert Turcescu, ministerul precizând că aplică legile ţării şi că, dacă se vor constata nereguli, alte instituţii ale statului sunt abilitate să se pronunţe.

    “În legătură cu informaţiile referitoare la Robert Turcescu, apărute în spaţiul public în ultimele zile, facem următoarele precizări: Ministerul Apărării Naţionale nu face niciun fel de comentariu pe marginea acestui subiect. MApN aplică legile ţării şi consideră că dezbaterile care pot aduce atingere imaginii Armatei României nu sunt benefice. Dacă se vor constata nereguli, alte instituţii ale statului sunt abilitate să se pronunţe”, se arăta într-un comunicat al MApN.

    În anul 2012, Ministerul Apărării Naţionale a confirmat că jurnalistul Robert Turcescu primise gradul de locotenent-colonel. Turcescu apărea pe o listă împreună cu politicieni, foşti miniştri, primari, preşedinţi, alţi jurnalişti. Atunci, Robert Turcescu, a susţinut, într-o scrisoare adresată MApN, că pentru el acest lucru reprezintă o „regretabilă eroare” şi solicită de urgenţă „îndreptarea acestei situaţii prin revenirea la starea de fapt: cetăţean român care nu şi-a satisfăcut stagiul militar şi, prin urmare, nu poate aparţine corpului ofiţeresc al Armatei Române”. Robert Turcescu spunea, că în situaţia în care nu i se va anula gradul primit „în mod accidental”, va „acţiona în judecată MApN pentru prejudicii grave de imagine şi tragerea la răspundere a celor care se fac vinovaţi de acest lucru”.

    MApN a dat publicităţii în august 2012 o listă cu cei cărora le-au fost acordate grade militare în perioada 2010-2012 şi pentru care s-au înregistrat nereguli, în care apăreau inclusiv politicieni, sportivi renumiţi şi în care se regăsea şi numele lui Robert Turcescu. Ulterior, ministerul a retras toate aceste grade acordate cu nereguli.

     

  • Ilie Năstase şi Mădălin Voicu au depus o sesizare la PICCJ în cazul lui Robert Turcescu

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

  • Ilie Năstase şi Mădălin Voicu au depus o sesizare la PICCJ în cazul lui Robert Turcescu

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

  • O casă din zona protejată Armenească, demolată fără autorizaţie. PMB sesizează Parchetul

     Casa din strada Semilunei nr. 1 situată în zona construită protejată nr. 39 Armenească a fost demolată în totalitate, weekend-ul trecut.

    La adresa respectivă, pe gardul şantierului este pus un anunţ potrivit căruia se construieşte o locuinţă formată din subsol, parter şi un etaj, în baza autorizaţiei nr. 183/1226399 din 2 aprilie 2014. Începerea lucrărilor a avut loc pe 15 mai anul acesta, iar termenul pentru finalizarea lor este 15 mai 2016, potrivit aceluiaşi anunţ.

    Potrivit preşedintelui Asociaţiei “Salvaţi Bucureştiul”, Nicuşor Dan, sâmbătă, membrii ONG-ului au sunat la 112 pentru a sesiza demolarea. La faţa locului s-au prezentat pe rând oficiali ai Poliţiei Capitalei, Poliţiei Locale a Sectorului 2 şi ai Poliţiei Locale a Capitalei, fiecare arătând că sesizarea nu este de competenţa sa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM solicită PCA Craiova informaţii cu privire la dosarele în care a fost implicat Bercea Mondial

     Surse din cadrul CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova urmează să strângă informaţii de la toate unităţile de parchet din judeţele Dolj, Olt şi Gorj cu privire la dosarele soluţionate, în care este vizat Bercea Mondial.

    Sursele citate au precizat că CSM a cerut să primească un răspuns în cel mult o săptămână.

    “În raport de răspunsul respectiv va fi sesizată Inspecţia Judiciară. În cazul în care va fi sesizată inspecţia, aceasta va face verificări în raport de celeritatea cu care au fost soluţionate, de administrarea probatoriului”, au precizat sursele menţionate.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a cerut, miercuri, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii, sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la faptul că la parchetele din judeţul Olt s-au dat o sută de soluţii de neîncepre a urmăririi penale pe numele lui Bercea Mondial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro