BusinessMagazin

Tag: pacienti

  • Managerul spitalului „Marius Nasta”, despre starea pacienţilor evacuaţi din TIR-ul ATI, după incident: Patru dintre aceştia sunt la terapie intensivă, trei în secţie

    Patru pacienţi din cei şapte aflaţi în unitatea mobilă ATI de la Spitalul Marius Nasta, unde duminică seara avut loc un incident, se află la terapie intensivă, unul fiind într-o stare ceva mai gravă, iar trei se află în secţiile COVID ale spitalului, a anunţat managerul spitalului Beatrice Mahler. 

    Un incident a avut loc duminică seara la unitatea mobilă ATI de la Spitalul Marius Nasta, iar două femei şi cinci bărbaţi au fost evacuaţi.

    În prezent cei şapte bolnavi primesc oxigen.

    „Pacienţii şi personalul nu au fost în pericol”, a spus Mahler, care a precizat că „emoţia şi teama predomină în spitale, orice miros de fum sau de material ars crează panică şi controale, indiferent de ora din zi şi din noapte”.

    La spital a fost prezent luni dimineaţă şi minitrul Afacerilor Interne Lucian Bode, care a spus că datele preliminare arată că nu a fost vorba despre un incendiu şi că a văzut un prim raport realizat pe baza datelor culese până în prezent.

     

  • Starea pacienţilor afectaţi de incendiul de la Matei Balş

    Şapte pacienţi afectaţi de incendiul de la Matei Balş sunt, sâmbătă, în secţiile de Anestezie Terapie-Intensivă ale diferitelor spitale din Capitală.

    Ministerul Sănătăţii anunţă starea de sănătate a pacienţilor afectaţi de incendiul de la „Matei Balş”.

    La Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti sunt 11 pacienţi în stare stabilă. La Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti sunt 5 pacienţi, dintre care 4 în stare stabilă şi unul intubat la ATI.

    La Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias” sunt 6 pacienţi în stare stabilă.

    La Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş” se află 6 pacienţi, unul fiind în stare gravă la ATI şi 5 în stare stabilă.

    În Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” 3 pacienţi sunt în stare stabilă, la ATI, iar la Spitalul Militar Central sunt 4 pacienţi: 2 urmează să fie externaţi, unul este în stare stabilă, internat în secţia ATI, iar un pacient este intubat şi instabil în ATI.

    La Spitalul „Witting” se află trei pacienţi în stare stabilă.

    La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” sunt 4 pacienţi: 2 în stare stabilă şi 2 în secţia ATI (stare stabilă). În Spitalul MAI „Dimitrie Gerota” este un pacient intubat la ATI.

    Spitalul de Urgenţă Floreasca găzduieşte 6 pacienţi: 3 în stare stabilă, 3 urmează să fie externaţi, iar la Spitalul Monza sunt 3 pacienţi în stare stabilă.

  • Linii telefonice unde aparţinătorii pot suna pentru a afla informaţii despre pacienţii de la Matei Balş

    Au fost operaţionalizate două linii telefonice unde aparţinătorii pot afla informaţii despre relocarea pacienţilor evacuaţi în urma incendiului de la Institutul Matei Balş din Capitală, anunţă Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

    „Precizăm faptul că la acest moment, la sediul DSU, sunt operaţionalizate 2 linii telefonice unde aparţinătorii pot afla informaţii despre relocarea pacienţilor evacuaţi în urma incendiului de la Institutul Matei Balş din Capitală”, transmite DSU.

    Cele două numere disponibile pentru aparţinători sunt: 021.2069398 şi 021.2648515.
     

  • Incendiu la Spitalul Matei Balş din Bucureşti. Bilanţ actualizat: 4 morţi, 120 de evacuaţi. Ce spune Raed Arafat

    Incendiu la Spitalul Matei Balş din Bucureşti. Bilanţ actualizat: 4 morţi, 120 de evacuaţi / Raed Arafat, primele declaraţii: Toţi pacienţii erau conectaţi la oxigen, sunt pacienţi Covid, în stadiu mediu spre sever

    Un incendiu de proporţii a izbucnit, vineri dimineaţă, în jurul orei 5.00, la Spitalul Matei Balş din Bucureşti, într-un salon cu pacienţi Covid-19, la parterul unui pavilion al institutului.

    Raed Arafat, primele declaraţii: Patru persoane au murit, trei în incendiu, una ulterior, după ce a intrat în stop cardiorespirator.

    ISU Bucureşti-Ilfov a declanşat Planul Roşu de intervenţie, primul echipaj a ajuns la spital la 5.14.

    Clădirea care a ars a fost construită în 1953 şi a fost modernizată. Clădirea avea avizele necesare, iar cel mai recent control a fost efectuat în noiembrie, , a precizat Raed Arafat. La Institutul „Matei Balş” din Bucureşti sunt trataţi pacienţi cu COVID-19.
    Un incendiu a izbucnit în această dimineaţă într-un corp de clădire al spitalului Matei Balş. Au fost evacuaţi în jur de 120 de pacienţi. Iniţial autorităţile au anunţat trei victime, iar un pacient în stare gravă a fost intubat, dar a murit şi el.


    UPDATE 07.10 Primele declaraţii ale lui Raed Arafat: Primul apel la 112 pentru incendiul de la Matei Balş a venit la ora 5:05, sunt 4 morţi, trei pacienţi au murit în timpul incendiului, unul a decedat ulterior.
    Au fost evacuate aprox 44 de persoane către spitalele de urgenţă, restul evacuate către celelalte pavilioane din spitalul Matei Balş. Din cei 44 de pacienţi, doi erau în stare mai gravă.


    Toţi pacientii care au fost internati erau conectaţi la oxigen, sunt pacienţi Covid, în stadiu mediu spre sever.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Ce este Ivermectina,”medicamentul minune anti-COVID”. Cum a ajuns să fie subiectul central al noilor teorii de conspiraţie

    Un studiu recent al Universităţii din Liverpool a asociat Ivermectina, un medicament antiparazitar ieftin, cu reducerea şi eliminarea virusului SARS-CoV-2 din organism. În timpul cercetărilor, riscul de deces ar fi fost redus cu 75% în rândurile pacienţilor cu forme moderate şi grave de COVID-19, scrie Financial Times.

    Cu toate acesta, cercetătorii avertizează că şansele conform cărora tratamentul poate veni la pachet cu o serie de erori sunt extrem de ridicate, întrucât studiul nu a fost validat de alţi oameni de ştiinţă şi are nevoie de un set suplimentar de dovezi privind nivelul de eficienţă al medicamentului.

    Până acum, singurul medicament antiviral care a primit aprobare la nivel mondial în ceea ce priveşte tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus este remdesivirul, creat de compania americană de biotehnologie Gilead Sciences. Totuşi, deşi s-a demonstrat că remdesivirul poate scurta perioada de spitalizare, medicamentul nu are efect asupra ratei de mortalitate şi încărcăturii virale, ce măsoară „cantitatea” de virus care circulă în fluxul sanguin al pacientului.

    Chiar dacă ivermectina nu este un antiviral din punct de vedere tehnic, studiile arată că medicamentul poate prezenta o serie de proprietăţi antivirale. Ivermectina este folosită în mod normal împotriva paraziţilor, cum ar fi păduchii sau scabia, şi se poate administra şi în tratarea acneei rozacee.

    Andrew Hill, doctorul care a coordonat studiul, spune că rezultatele sunt încurajatoare, însă este nevoie de o nouă serie de analize pentru a convinge autorităţile sanitare de eficienţa medicamentului.

    Deşi au fost multe contradicţii, medicul român, Ion Alexie, stabilit în Las Vegas, spune despre medicii veterinari care au declarat că Ivermectina se administrează la animale că nu au greşit, însă să lase specialiştii să spună dacă se poate administra sau nu oamenilor, scrie Mediafax.ro. 

    „De pe 15 ianuarie folosesc pentru toţi pacienţii mei cu Covid în spital Ivermectina. Nu ştiu ce s-a hotărât în România, dar se pare că se iau nişte hotărâri. Eu invit pe toată lumea să vină în America şi să vadă ce facem noi. Noi ştim ce fac şi ei în România. Părerea mea e că că aşa de mulţi oameni sunt în America şi mulţi mai mulţi doctori decât în România şi dacă noi folosim, ar trebui românii să copieze. Şi noi copiem ce e bun în România, dar cred că la cazul Ivermectinez să copieze ce spune şi doctorul francez sau avocat de care aţi vorbit şi să vadă ce spun şi englezii şi să mai înveţe şi ei puţin pentru că nu dirijează ei medicina din România. Ca să fim clari”, a declarat Ion Alexie, medic în Las Vegas.

    Între timp, ”medicamentul minune” rămâne un subiect extrem de controversat, atât la nivel internaţional, cât şi în România. 

  • ​Cazurile noi de COVID şi numărul de teste au scăzut, dar în continuare sunt 1.000 de pacienţi internaţi la terapie intensivă

    La aproape un an de la debutul pandemiei în România, numărul de pacienţi cu forme grave de COVID-19 internaţi în secţiile de terapie intensivă continuă să rămână la un nivel mare, de circa 1.000 de persoane, deşi în ultimele săptămâni numărul pacienţilor noi a scăzut faţă de perioada octombrie-noiembrie 2020.

    Astfel, dacă la 22 noiembrie erau 5.800 de cazuri şi 1.174 de pacienţi la ATI, în 22 decembrie au fost raportaţi 5.000 de noi pacienţi şi 1.252 de persoane la ATI. Astăzi, la 22 ianuarie, au fost raportaţi 2.700 de noi pacienţi, la jumătate faţă de lunile trecute, şi aproape 1.000 de cazuri în ATI, ceea ce înseamnă că ritmul de vindecare al pacienţilor cu forme grave nu este acelaşi cu nivelul mai mic de infectare.

    „Dinspre spital presiunea pare în uşoară scădere. Cazurile de terapie intensivă sunt în continuare în număr mare pentru că staţionarea pacienţilor cu forme critice de COVID este mai îndelungată, este vorba de două săptămâni sau mai mult. Iar pe de altă parte mai există şi situaţia cu tulpina cu mutaţiile din Marea Britanie, care are o contagiozitate mare. Este posibil să avem în comunitate o circulaţie a acestor tulpini, cazurile diagnosticate la noi până acum sunt la oameni care nu au fost plecaţi din ţară şi spun că nu au avut contact cu oameni din străinătate, deci este o infectare dobândită în comunitate”, a explicat Elena Copaciu, medic ATI.

    Un alt motiv identificat de medic este faptul că nu există o imagine clară a numărului de cazuri noi, mai ales în contextul apariţiei testelor rapide antigenice, care pot fi cumpărate de orice persoană, însă nu este obligaţia raportării de către persoanele fizice. Doar spitalele raportează numărul de teste rapide antigenice făcute.

    „Avem destule semnale că sunt mulţi pacienţi care se testează la domiciliu, simptomatici fiind, cu teste antigenice pozitive şi fac forme asimptomatice, uşoare sau chiar moderate şi rămân la domiciliu nedeclarate. Sunt oameni care poate nu au nevoie de concediu medical. Pot să mai existe şi alţi membri ai familiei pozitivaţi, cazuri nedeclarate. Este într-o proporţie destul de importantă. Nu am idee câte teste antigenice s-au vândut la persoane fizice. Este această posibilitate să nu avem o imagine exactă a tuturor cazurilor noi”, a mai explicat Elena Copaciu.

    Medicul a atras atenţia că situaţia este în dinamică şi sunt mai mulţi indicatori de care trebuie să ţinem cont pentru a limita consecinţele pandemiei. Specialista atrage atenţia că este în continuare nevoie de prudenţă pentru că deşi campania de vaccinare este în plină desfăşurare, populaţia nu este încă imunizată, iar răspândirea noii tulpini din Marea Britanie este doar la început.

  • Ce efecte majore are COVID-19 asupra inimii pacienţilor şi ce investigaţii sunt necesare

    Lăcrămioara Petrescu, medic primar cardiolog, MedLife Griviţa explică faptul că virusul SARS-COV2, prin modificările inflamatorii pe care le induce, poate afecta atât muşchiul cardiac, cât şi endoteliul vascular (peretele intern al vasului de sânge). Şi cum vasele sunt prezente în toate organele, afectarea acestora poate avea multiple localizări: inimă, plămâni, rinichi, creier.

    Medicii trag un semnal de alarmă şi spun că există o serie de efecte post-COVID-19 asupra pacienţilor vindecaţi. Prin urmare, o atenţie deosebită mai ales din partea persoanelor cu afecţiuni este de dorit. În plus, investigaţiile medicale sunt indicate, pentru a evita complicaţii cardiovasculare.

    Ce afecţiuni cardiovasculare pot fi prezente la pacienţii cu COVID-19

    „Pacienţii cu COVID 19 au riscul de a dezvolta cheaguri de sânge în plămâni, de aceea tratamentul anticoagulant se face la pacienţii internaţi cu risc crescut pentru această afecţiune. Poate apărea inflamaţia muşchiului inimii – miocardita – care poate duce la insuficienţă cardiacă sau deces în formele fulminante. Acestea sunt cele mai frecvente manifestări întâlnite, dar, după cum spuneam, pot apărea afectări în toate teritoriile, putând produce infarct miocardic, accident vascular cerebral, tromboză venoasă periferică”, explică medicul Lăcrămioara Petrescu.

    Ce categorie de pacienţi prezintă riscuri de a dezvolta complicaţii cardiovasculare după COVID-19

     Pacienţii obezi
     Diabeticii
     Persoanele care au afectare cardiacă preexistentă – insuficienţă cardiacă – sau alţi factori de risc care favorizează tromboza

    Care sunt efectele persistente ale COVID-19 asupra inimii

    „Afectarea muşchiului inimii prin miocardită poate duce la o disfuncţie cardiacă persistentă, cu insuficientă cardiacă, trombembolismul pulmonar poate duce la suprasolicitarea cavităţilor drepte cardiace şi disfuncţia ventriculului drept. Simptomele sunt de obicei, persistenţa lipsei de aer la efort sau în repaus, a oboselii, umflarea picioarelor, inapetenţa”, mai explică specialista.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • COVID-19: 2.620 noi cazuri în ultimele 24 de ore, 104 de decese şi 1.197 pacienţi la ATI

    România înregistrează 2.620 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19) şi 104 decese. La ATI sunt 1.197 pacienţi.

    Până luni, 28 decembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 618.429 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

    543.341 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 2.620 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 344 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 15.334 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 27.12.2020 (10:00) – 28.12.2020 (10:00) au fost raportate 104 decese (65 bărbaţi şi 39 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 10 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 24 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 32 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 33 decese la categoria de peste 80 de ani.

    101 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar pentru 3 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.957. Dintre acestea, 1.197 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.726.466 de teste. Dintre acestea, 7.704 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 5.315 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.389 la cerere.
    De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 137 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 28 decembrie.

    Pe teritoriul României, 35.604 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.594 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 54.874 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 65 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.172 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 27 decembrie a.c., 4.677 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.005.900 de lei.

  • Sistemul medical suedez este în prag de colaps. Angajaţii din spitale îşi dau demisia

    Angajaţii din sistemul sanitar din Suedia îşi dau demisia. Ţara rămâne fără personal medical care să trateze pacienţii cu Covid-19. Au ajuns la epuizare după un an de pandemie. Sunt suprasolicitaţi din cauza numărului mare de bolnavi internaţi şi spun că singura solţie de a avea timp liber e să demisioneze. În 13 din 21 de regiuni suedeze, demisiile din profesia de asistenţă medicală au crescut faţă de anul trecut la 500 pe lună.

    Chiar şi ţările cu sisteme universale de îngrijire a sănătăţii se luptă acum să ţină pasul cu criza Covid. Săptămâna asta, capacitatea de terapie intensivă din Stockholm a atins 99% şi a provocat panică în  oraş.  Au solicitat ajutor din exterior, însă chiar dacă numărul de paturi creşte, nu există personal suficient calificat să trateze bolnavii covid.

    BJORN ERIKSSON, director de sănătate Stockholm: În prezent, vedem o situaţie foarte gravă pentru serviciile medicale şi de sănătate şi avem nevoie de ajutor. Am fost afectaţi puternic de acest virus mortal, COVID-19, de la începutul acestui an. S-a dovedit să fie neregulat şi necruţător. S-a răspândit peste tot în societate şi ne afectează persoanele în vârstă şi cele fragile, cu boli care stau la baza cel mai greu. 

    Primarul din Stockholm spune că situaţia este extrem de tensionată. A cerut personal suplimentar de la forţele armate suedeze, dar nu este clar dacă armata are resursele necesare pentru a ajuta. Între timp o sută de angajaţi de la un spital de copii ar fi fost redistribuiţi în unităţile de terapie intensivă. Nici asta nu pare să fie o soluţie pentru că pacienţii copii vor trebui să aştepte pentru o intevenţie.

    Sineva Ribeiro, preşedinta Asociaţiei Suedeze a Profesioniştilor din Sănătate: Nu avem personalul care să o facă. Vedem rate ridicate de boală, simptome de epuizare şi membri care au fost infectaţi. Într-un mediu de lucru în care eşti atât de obosit, riscul de greşeli creşte. Şi aceste greşeli pot duce la moartea pacienţilor.

    Suedia este una dintre puţinele ţări care a evitat blocarea de la începutul pandemiei. Acum le cere ajutor ţărilor vecine. Finlanda a declarat că este gata să ajute prin eliberarea spaţiului pentru pacienţii suedezi cu terapie intensivă. Cel mai mare record de infectări în Suedia a fost înregistrat pe 8 decembrie cu 18 820 de cazuri covid-19.

     

     

     

  • Asistentul virtual pentru medici

    Tehnologia intră şi în cabinetele medicale: mai exact, de data aceasta ia forma unui asistent digital care înţelege ce spun doctorii, ia notiţe pentru ei şi le transpune automat în fişele de consultaţie ale pacienţilor. Ideea îi aparţine unui start-up local de tehnologie care deja testează soluţia în patru clinici private şi un spital public din România.

     

    MediNav este un software, noi îi spunem un asistent virtual medical care ascultă când medicul vorbeşte, înţelege şi extrage informaţia medicală relevantă pentru formularele pacientului. Practic le autocompletează. Medicul la sfârşit doar face un review final, verifică, salvează şi a terminat munca de completare a acelor formulare”, a explicat în cadrul ZF IT Generation Adina Wanda Fiat, cofondator şi CEO al MediNav. Ea a adăugat că principalul obiectiv al MediNav este să îi ajute pe medici în scurtarea timpului de a scrie în timp ce discută cu pacientul, de a repeta un aspect pe care l-au discutat deja cu pacientul.

    „Acest lucru este valabil şi în spital în momentul în care se documentează o epicriză sau o documentaţie mai stufoasă, unde nu este în faţă cu pacientul, însă este foarte multă informaţie care trebuie scrisă manual.”

    Ideea MediNav a luat naştere ca urmare a unei experienţe proprii cu sistemele medicale din mai multe ţări – România, Danemarca şi Elveţia de-a lungul mai multor ani. „Acum şapte ani am început să am o problemă de sănătate un pic mai ciudată, nu am ştiut exact ce am, eram în Danemarca atunci şi am vizitat o grămadă de medici în România, în Danemarca şi am ajuns şi în Elveţia la un moment dat. Am văzut aceeaşi ineficienţă peste tot, o lipsă de comunicare a sistemelor medicale şi o grămdă de lucruri care se pot îmbunătăţi şi pentru medici, dar şi pentru pacienţi. Trecând timpul am devenit tot mai frustrată şi am decis să fac ceva în această privinţă.”

    MediNav

    Proiect: MediNav

    Ce face? Dezvoltă un asistent virtual pentru medici care înţelege ce spun doctorii şii au notiţe pentru ei, completând în mod automat formulare pentru pacienţi

    Necesar de finanţare: 100.000 euro  

    Invitat: Adina Wanda Fiat, cofondator şi CEO MediNav

    Dezvoltarea propriu-zisă a soluţiei a pornit însă în primăvara aceasta în cadrul unei competiţii online.

    „Am început să lucrăm după Techstars Startup Weekend COVID edition care a fost la sfârşitul lunii aprilie şi unde am luat locul trei, iar de atunci nu ne-am mai oprit din lucru. Ne-am format o echipă de patru oameni, din care doi am rămas full-time dedicaţi proiectului – eu şi cofondatorul – şi CTO-ul nostru, Adrian”, a precizat ea.

    De profesie matematician şi economist, Adina Wanda Fiat are o experienţă de business, dar şi în zona de data science de circa nouă ani. „Am început să lucrez în Danemarca, acolo a fost primul meu job şi acolo mi-am format cariera profesională lucrând cu companii mari în zona de data science pentru marketing – atunci nu se numea aşa. În 2015 m-am întors în România ca să lucrez cu start-up-uri. Am format un incubator pentru un investitor străin şi am lucrat cu câteva start-up-uri din New York, Marea Britanie şi Suedia.”

    Pentru MediNav însă, ea a renunţat la celelalte proiecte în care era implicată, iar pentru a finaliza dezvoltarea soluţiei are nevoie de o finanţare de 100.000 euro.

    „Practic am renunţat la proiectele noastre şi am decis să investim banii noştri puşi deoparte. Acum suntem în faza în care căutam o finanţare. Suntem în discuţii cu câţiva investitori şi ne-ar trebui circa 50.000 euro ca să terminăm soluţia şi să o scalăm în România, şi încă 50.000 euro pentru a scala internaţional, cel puţin în primă fază în ţările vorbitoare de limbă germană”, a spus fondatoarea MediNav.

    Modelul de business al MediNav se bazează pe perceperea unui tarif pe ora de utilizare a asistentului virtual.

     

    KidsFinance

    Proiect: KidsFinance

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă de educaţie financiară pentru copii, care se foloseşte de bani reali prin asocierea unui card bancar preplătit dedicat celor mici.

    Necesar de finanţare:
    100.000 euro  

    Invitat: Alexandru Topor, CEO şi fondator al KidsFinance

    Tracknamic

    Proiect: Tracknamic

    Ce face? Platformă complexă de management al flotelor

    Investiţie totală până în prezent: 1,05 mil. euro

    Necesar actual de finanţare: 1 mil. euro

    Invitat: Istvan Barta, CEO şi fondator Tracknamic

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.