BusinessMagazin

Tag: OUG

  • Prima lună cu Ordonanţa 114 pe masă: Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara către clienţi iar euro a atins maximul istoric

    „Nu putem trăi izolaţi unii de alţii. Nu poate exista un guvern închis în nişte camere de unul singur şi care să ia decizii care ne privesc pe toţi”, spune Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o asociaţie care reuneşte o comunitate de antreprenori şi manageri din România, în cadrul unui eveniment organizat săptămâna trecută, ce a avut ca temă efectele economice ale OUG 114 după prima lună de la intrarea în vigoare, precum şi modul în care antreprenorii văd proiectul de buget anunţat de guvern.

    „OUG 114 este mărul discordiei şi al problemelor cu care se confruntă mediul economic, dar şi cel politic”, spune Dragoş Roşca.

    Acţiunile guvernamentale luate în lipsa unui dialog cu mediul de business derutează antreprenorii şi investitorii, care nu mai ştiu la ce costuri să se aştepte, ce anume ar putea să se întâmple şi în ce formă. Astfel, OUG 114 pune sub stres mediul de afaceri românesc, care ia poziţie şi critică hibele ordonanţei din decembrie 2018.

    Analiştii consideră că noile modificări fiscale determină scăderea profitabilităţii şi a veniturilor companiilor, scăderi care pot duce la oprirea sau îngreunarea investiţiilor. De asemenea, şi şeful Romgaz a ieşit public cu estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019.

    Pe piaţa de capital, brokerii consideră că amânarea publicării bugetului a tras în jos bursa locală. Companiile listate la Bucureşti au pierdut 12 miliarde de lei din capitalizare de la Ordonanţa 114, echivalentul a 7,5%, ajungând astfel la 149 de miliarde de lei.

    Reprezentanţi ai companiilor au comparat ordonanţa din decembrie cu alte ordonanţe pe care guvernul le-a introdus de-a lungul timpului şi la care a renunţat în scurt timp sau nu au fost adoptate de Parlament tocmai pentru că au prezentat multe hibe. Taxa pe stâlp, acciza la carburant, split TVA-ul, transferul contribuţiilor de la angajator la angajat sunt doar câteva dintre măsurile menţionate. Acele taxe mergeau către primării, care au constatat că duc lipsă de bani. Astfel, constituirea noului buget, de anul acesta, dă naştere la mari tensiuni în zona politică în ceea ce priveşte administraţia publică locală.

    Companiile româneşti, faţă în faţă cu OUG 14

    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator City Grill şi membru în boardul RBL, consideră că această ordonanţă a fost marketată ca fiind o acţiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecţie a companiilor străine, dar aceasta este o promovare falsă. Petrescu spune că, în realitate, companiile româneşti vor fi cel mai afectate, prin creşterea cheltuielilor de finanţare, dar şi, în mod indirect, prin oprirea investiţiilor.

    Costurile suplimentare pe care le au companiile nu pot fi suportate de creşterea preţului serviciilor sau produselor. „Raţional, pentru bugetul pe 2019 avem trei puncte importante de creşteri de cost. Unul pleacă de la costul valutar, cu o incidenţă între 5% şi 10% (costuri cu materii prime, costuri cu servicii, tot ce înseamnă import ş.a.). Apoi, costul cu resursa umană, între 10% şi 15%, pe fondul creşterii bazei salariului minim pe economie. Trei, costurile cu energia, pe care noi le-am estimat între 20% şi 30% pe tot anul”, spune antreprenorul, care menţionează că nu ne mai putem gândi la investiţii atât timp cât marja de profitabilitate este astăzi, cel puţin în prognoză, aproape de 0.

    Fără 5G din cauza politicului

    Primele reacţii din partea companiilor de telecomunicaţii arată că acestea nu mai vor să participe la licitaţia privind tehnologia 5G, „pentru că nimeni nu poate să facă o investiţie atât de mare atât timp cât nu ştie care va fi cadrul legislativ clar pe următorii 10-15 ani”, spune Dragoş Roşca. Investiţiile în fibră optică de acum 15-20 de ani fac ca România să fie astăzi extrem de competitivă în acest domeniu. Acele investiţii au pus bazele unei industrii IT care la acest moment înseamnă aproape 10% din PIB-ul României. Dacă investiţia în tehnologia 5G ar fi ratată pe fondul OUG 114, alte ţări ar putea face acest pas înaintea noastră. „Ne vom trezi peste 4-5 ani că nu mai suntem acea destinaţie bună de investiţii”, spune Dragoş Roşca.

    Kilometri de autostrăzi, din nou în aşteptare

    Industria cimentului şi a fier-betonului nu intră sub incidenţa ordonanţei, fiind vorba despre materiale semifabricate, dar efectele acesteia se simt şi în sectorul construcţiilor. Conform producătorilor de materiale de construcţii şi constructorilor, faptul că guvernul recunoaşte sectorul construcţiilor ca sector de prioritate naţională este o măsură binevenită.

    Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, spune că 1 euro investit în construcţii atrage în economia pe orizontală circa 3 euro. Este o măsură foarte binevenită, dar nu suficientă, spune acesta. „Din bugetul recent, studiile de fezabilitate pentru autostrada A7 nu s-au finalizat, autostrada A8, care a fost decisă de Parlament, nu s-a bugetat nici ea şi suntem în urmă cu 400 de kilometri de cale ferată pentru anul 2017 faţă de angajamentele luate în cadrul UE”, spune Mihai Rohan.

    „Stabilirea acelui plan de 80% din cifra de afaceri pe acele domenii CAEN, vreo 16 la număr, este arbitrară. Altă năzbâtie este stabilirea cifrei de afaceri lunar şi cumulat la începutul anului. În ianuarie, februarie, martie, în sectorul construcţiilor nu prea există activitate”, spune Mihai Rohan, care a afirmat că o altă idee la care s-au gândit ar fi suspendarea aplicării Ordonanţei 114 până anul viitor, timp în care se pot observa toate consecinţele pe care le are o astfel de abordare.

    Mai puţine finanţări

    În sectorul financiar-bancar, impactul major se resimte în rândul finanţărilor. Tiberiu Moisa, directorul general adjunct al Băncii Transilvania, spune că accesul la finanţare nu este constant, este foarte bun în zona de vârf şi este foarte modest la bază, unde doar în ultimii trei ani Banca Transilvania a finanţat peste 50.000 de IMM-uri mici.

    „Accesul la finanţare este dependent de profit şi de capacitatea de dezvoltare a instituţiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii şi, implicit, modul în care instituţiile financiare susţin economia şi societatea românească. Dacă sectoarele transversale, care susţin toate celelalte sectoare pentru a crea valoare adăugată, îşi regândesc bugetele ca să poată susţine financiar acest nivel excesiv de taxă, asta înseamnă mai puţine investiţii, fapt care atrage mai puţină valoare adăugată în întreg lanţul valoric din economie. Ce investim astăzi face diferenţa mâine, iar dacă sectoarele transversale nu pot investi doar ca să poată susţine o taxă suplimentară, atunci avem o economie mincinoasă”, spune şeful adjunct al BT, care are convingerea că OUG 114 va avea în 2020 cu totul altă formă decât cum arată astăzi, pentru că este injustă în primul rând pentru economie şi este contraproductivă.

    Costuri mai mari cu factura de energie

    La nivel energetic, în urma restrângerii veniturilor pe care companiile din energie le au pentru energia vândută consumatorilor casnici, efectul final este, cel mai probabil, creşterea preţurilor către consumatorii finali, dar şi inflaţia. Dragoş Roşca spune că pentru companiile din servicii impactul va fi mai mic decât pentru companiile din producţie.

    Statul român a pierdut 1,16 miliarde de lei din capitalizarea companiilor din energie în 2018. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, unul din cei mai mari doi producători de gaze naturale din România şi singurul controlat de stat, a făcut deja estimări preliminare conform cărora atât cifra de afaceri, cât şi profitabilitatea companiei vor scădea cu 20-25% în 2019, în ciuda unei estimări în creştere a producţiei de gaze.

    Critici au existat şi în ceea ce priveşte ordonanţa de la nivel guvernamental prin care se translatează amenzile referitoare la acest subiect de la un cuantum între 2.000 şi 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri, de 3-4-5%. Acest sistem de amendare este foarte restrâns la nivelul Uniunii Europene, domeniul concurenţei fiind unul dintre puţinele în care se aplică.

    Creşterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei este o altă chestiune cu implicaţii majore (presiune pe costuri, pe preţuri) contestată de companii.
    Reprezentanţii businessului românesc spun că greva fiscală nu reprezintă o rezolvare şi că se aşteaptă la o comunicare mai eficientă cu guvernanţii şi la modificări favorabile ale Ordonanţei 114. 

  • Încă o BOMBĂ de la Guvern: După haosul OUG 114, PSD vrea o nouă Ordonanţă cu amenzi de 5% din CIFRA DE AFACERI

    În forma actuală a proiectului, sancţiunile aplicate pe noile acte normative s-ar încadra între 2% şi 4% din cifra de afaceri şi până la 5% pentru furnizorii de servicii.

    „OUG care se anunţă pentru schimbarea unui număr de acte normative din zona de Protecţia Consumatorului vine cu sancţiuni exrrem de drastice, pentru că pare că nu ştim să mai facem amenzi decât din cifra de afaceri.
     
    Acest act vine şi duce la înăsprirea sancţiunilor prin amenzi între 2 şi 4% pentru companii, şi chiar de până la 5% pentru furnizorii de servicii. Se află în transparenţă, însă ridică nenumărate semne de întrebare. Impactul este destul de mare şi vorbim de impact în piaţa bancară, retail, furnizori de servicii”, explică Andreea Artenie, Partener Reff şi Asociaţii, membră a reţelei Deloitte Legal.
     
    Mai mult, în forma actuală, proiectul propune sancţiune pe cifra de afaceri totală, chiar dacă neregulile au fost găsite într-un singur punct de lucru.
     

  • Coaliţia care reuneşte cele mai mari companii din România: OUG 114 schimbă brutal reguli în sectoare economice majore

    Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a transmis miercuri, decidenţilor din România, o scrisoarea în care a explicat consecinţele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 din perspectiva tuturor industriilor afectate, dar şi a economiei României în ansamblu. Scrisoarea a fost transmisă Preşedintelui, Prim-ministrului, Ministrului finanţelor publice, Ministrului energie, Ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Ministrului pentru mediul de afaceri, Ministrului economiei, preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor cât şi liderilor partidelor politice parlamentare, preşedintelui Comisiei naţionale de strategie şi prognoză, preşedinţilor Autorităţii de Supraveghere Financiară, Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie şi Guvernatorului Băncii Naţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurenţei face o analiză legată de evoluţia nivelului ROBOR, după apariţia OUG 114 în decembrie 2018

    Consiliul Concurenţei efectuează o analiză legată de evoluţia nivelului ROBOR din ultima perioadă, după apariţia, în decembrie 2018, a OUG 114/2018, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse oficiale din instituţie.
     
    Evoluţia ROBOR este analizată în contextul disputelor din spaţiul public, spun sursele citate.
     
    Senatorul ALDE Daniel Zamfir a anunţat că îi va chema, pe 29 ianuarie, la audieri în Comisia economică a Senatului pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi pe Marius Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei pentru a da explicaţii despre calcularea indicelui ROBOR. Zamfir a vorbit despre un raport al unei investigaţii începute 2008 şi încheiate în 2011, care nu a fost finalizat cu nicio rezoluţie.
     
    Consiliul Concurenţei a precizat recent că investigaţia privind comportamentul băncilor, din perioada octombrie – noiembrie 2008, pe fondul disfuncţionalităţilor înregistrate de piaţa monetară (apogeul crizei financiare internaţionale) a fost finalizată în 2013, cu respectarea procedurilor legale. În cadrul investigaţiei nu au fost descoperite dovezi privind o posibilă înţelegere între bănci.
     
    OUG 114 introduce o taxă pe activele bancare care este aplicată băncillor a căror ROBOR mediu trimestrial depăşeşte pragul de referinţă de 2%.
     

  • Ce PEDEAPSĂ primit un lider PNL care afirmase că votează cu PSD dacă emite OUG pe amnistie şi graţiere

    Marin Anton a fost demis de la şefia filialei Giurgiu, în şedinţa de lunia a Biroului Politic Naţional al partidului cu 59 de voturi „pentru”, 11 voturi „împotrivă” şi o abţinere, potrivit unor surse din din PNL.
     
    Propunerea demiterii acestuia a fost făcută chiar de preşedintele PNL Ludovic Orban şi validată în şedinţa din 21 ianuarie a Biroul Executiv al formaţiunii.
     
    „Biroul Executiv a susţinut propunerea formulată de mine pentru demiterea din funcţia de preşedinte a actualului preşedinte PNL Giurgiu pentru încălcarea gravă a deciziilor politice ale partidului şi ale poziţiilor politice ale partidului referitor la principalele teme aflate în dezbatere”, spunea Orban, la finalul acelei şedinţe.
     
    Hotărârea liberalilor vine după ce preşedintele organizaţiei judeţele PNL Giurgiu a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă că va avea o „problemă” acasă dacă PSD dă amnistia pentru că familia lui va vota cu social-democraţii la alegeri. Acesta a mai susţinut că are o părere bună despre Florin Iordache.
     

  • Cîţu: Urmează, în câteva zile, OUG pentru plafonarea cursului valutar pentru eur/ron şi eur/usd

    „PSD şi ALDE – merg până la capăt cu distrugerea economiei. PSD şi ALDE au plafonat dobânzile prin legi votate în Parlament şi OUG 114/2018. Înţeleg că urmează, în câteva zile, OUG pentru plafonarea cursului valutar pentru eurron şi eurusd”, a scris, vineri după-amiaza, Florin Cîţu, pe Facebook.

    Prin OUG nr. 114/2018, care a fost publicată în Monitorul Oficial la 29 decembrie 2018 şi care a intrat în vigoare de la începutul acestui an, băncile trebuie să achite o taxă pe activele financiare dacă aplică un ROBOR mediu trimestrial de peste 2%, nivelul fiind stabilit la 0,1-0,5% pentru fiecare pas de 0,5 puncte procentuale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen: Decizia de adoptare a OUG privind fiscalitatea a fost proastă

    Kelemen Hunor a declarat, vineri, la CRU al UDMR de la Târgu Mureş, că este nevoie de o jumătate de an pentru ca societatea să se poată pregăti, de la administraţiile publice, la IMM-uri, până la marile firme multinaţionale, pentru noile reguli ale jocului.

    ”S-a luat o altă decizie proastă, pentru care criticăm Guvernul. În ultimele zile din decembrie s-a adoptat o OUG prin care politica fiscală este schimbată, se schimbă o mulţime de lucruri într-un domeniu căruia nu îi plac mişcările bruşte. Este nevoie de o jumătate de an pentru ca societatea să se poată pregăti, de la administraţiile publice, la IMM-uri, până la marile firme multinaţionale, pentru noile reguli ale jocului. În acest moment, această OUG nici nu poate fi aplicată şi mă întreb cum va decurge dezbaterea parlamentară, nu va fi o plimbare de plăcere pentru că prin aceasta haosul doar creşte. Situaţia trebuie îmbunătăţită şi să vedem dacă este nevoie de corecţii. (…) Am criticat şi criticăm în continuare acest Guvern şi această coaliţie guvernamentală, vom înainta propuneri de modificare şi în cazul ordonanţei privind fiscalitatea”, a spus Kelemen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele din energie anunţă ce efecte va avea supra lor OUG 114/2018

    Reprezentanţii ROPEPCA susţin că aceste consecinţe negative vor fi asupra întregii economii şi a sectorului de producţie a gazelor naturale din România.
     
    „ROPEPCA consideră că noile reglementări vor duce la o pierdere dublă, atât pentru sectorul petrolier, cât şi pentru bugetul de stat. Membrii noştri se aşteaptă la o reducere a impozitelor plătite către bugetul de stat, variind între 30% şi 60%, în funcţie de modelul de business al fiecărei companii.
     
    Luând în considerare un preţ de 90 lei/MWh (media BRM pentru tranzacţiile cu livrare în luna noiembrie 2018) şi producţia de anul trecut, pierderile directe ale bugetului de stat se ridică la cel puţin 2 miliarde de lei pe an (proveniţi din taxa pentru veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea pieţei de gaze, redevenţe şi impozitul pe profit), fără a lua în calcul dividendele de la participaţiile statului în companiile producătoare de gaze, precum şi TVA pentru consumatorii finali de uz casnic. Nu sunt incluse pierderile suplimentare provocate de reducerea investiţiilor, revizuirea politicilor de personal, scăderea producţiei de gaze şi de impactul economic negativ indirect şi indus”, au scrie reprezentanţii acestei asociaţii, într-un comunicat de presă emis miercuri.
     
     

  • Orban, despre o posibilă OUG privind protocoalele: E neconstituţională

    „Nu are nicio bază decizia CCR, PSD-ALDE au o obsesie: amnistia şi graţierea. Neavând posibilitatea sau curajul să emită un astfel de act cu normativ, încearcă să ajungă la acelaşi rezultat, respectiv de amnistie şi graţiere, pe toate subterfugiile posibile. Să ne aducem aminte că din 2013 PSD a încercat să adopte legea amnistiei şi graţierii şi doar datorită poziţiei Partidului Naţional Liberal această lege nu a fost adoptată şi nici până astăzi nu este adoptată tot datorită opoziţiei preşedintelui Iohannis şi a Partidului Naţional Liberal.

    Sigur că ne este foarte dificil să influenţăm deciziile la nivelul Curţii Constituţionale şi au generat nenumărate conflicte false între autorităţi pentru a obţine decizii ale Curţii Constituţionale care să le creeze diferite avantaje celor care sunt în procese şi urmează să fie condamnaţi şi, de asemnea, celor care au fost condamnaţi definitiv. Să vii acum să spui că dai ordonanţă de urgenţă ca să-i repui în termnen pe cei care au fost condamnaţi mi se parte profund neconstituţional şi nu are nicio bază în decizia CCR”, a declarat Ludovic Orban, la finalul şedinţei BEX al PNL, care a avut loc luni la Parlament.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: Unele firme mici şi mijlocii se gândesc să se mute în Bulgaria

    „Din perspectiva întreprinderilor mici şi mijlocii, în acest moment, există o foarte mare presiune pe noi, la nivel central, să găsim măsuri concrete, soluţii pentru toate aceste probleme (apărute din cauza OUG nr. 114/2018). Inclusiv colegii ne-au rugat să rugat să analizăm o potenţială întâlnire cu patronatul IMM-urilor din Bulgaria şi să iniţiem un dialog cu privire la posibilitatea mutării unor activităţi din România, pentru că sunt foarte mulţi care simt că lucrurile nu sunt în regulă”, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, luni, într-o conferinţă de presă.

    Un alt motiv pentru care antrenorii iau în calcul o asemenea mutare este stabilitatea din domeniul fiscal din ţara vecină. „Bulgaria are o fiscalitatea constantă – nu a modificat absolut nimic în ultimii 12 ani”, a subliniat Jianu.

    Pe lângă aceste măsuri, antreprenorii şi Consiliul mai iau în calcul şi alte variante, pentru a combate efectele OUG nr. 114/2018, în condiţiile în care se înmulţesc efectele negative ale acesteia – majorări de preţuri la telefonie şi electricitate, precum şi reticienţa băncilor în a acorda credite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro