BusinessMagazin

Tag: orange

  • Lovitură pentru Orange România de la Consiliul Concurenţei: Gigantul telecom a fost amendat cu 14 milioane euro. Care e motivul

    „Autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2011-2015, operatorul de telefonie a limitat accesul companiei Simplus Invest SRL la reţeaua sa de telefonie mobilă, blocându-i activitatea de transmitere a mesajelor comerciale către/de către clienţii Orange”, au precizat reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
     
    Simplus Invest SRL este un integrator, adică o companie care intermediază transmiterea de mesaje comerciale prin numere scurte între anumite companii beneficiare şi clienţii operatorilor de telefonie mobilă. Pentru a-şi desfăşura activitatea, integratorii încheie contracte cu clienţi (companii care vor să transmită mesaje comerciale) şi cu toţi operatorii de telefonie mobilă, care le alocă numere scurte.
     

  • Liudmila Climoc, CEO / Orange România: “Imaginea este esenţială atât pentru companii, cât şi pentru cei care le conduc. Companiile care beneficiază de o imagine bună sunt cele cu care îţi doreşti să colaborezi, cu care vrei să fii partener pentru a dezvolta mai departe legături de business stabile şi de lungă durată.”

    Carte de vizită
    ¶ Este absolventă a Facultăţii de Calculatoare, Informatică şi Macroelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova
    ¶ Şi-a început cariera în cadrul companiei Voxtel (devenită Orange) şi, înainte de a prelua în 2016 conducerea celui mai mare jucător din piaţa locală de telefonie mobilă, a ocupat timp de opt ani funcţia de CEO al Orange Moldova
    ¶ Anul trecut, Orange România a avut venituri de peste 5,3 miliarde de lei şi un profit net de peste 319 milioane de lei, la un număr mediu de 2.361 de angajaţi 

  • BOMBA a explodat. Amenda URIAŞĂ primită de Orange în România. Ce trebuie să ştie clienţii

    “Consiliul Concurenţei a finalizat investigaţia iar după ce a audiat şi toate companiile implicate în dosar, plenul autorităţii a decis să sancţioneze Orange România pentru abuz de poziţie dominantă cu o amendă de puţin peste 1% din cifra de afaceri. Cuantumul amenzii este de peste 10 milioane de euro”, a declarat una dintre susre pentru ZF.

    “Conducerea Consiliului Concurenţei a votat pentru aplicarea unei sancţiuni de peste 1% din cifra de afaceri a Orange România”, a precizat o a doua sursă din industrie pentru ZF.
     
    Reprezentanţii Orange nu au comentat datele până la momentul publicării acestei ştiri.
     

  • Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS şi UPC ies pentru prima oară în istorie cu un mesaj comun, un atac dur la propunerea Finanţelor

    Pe lângă cei cinci grei ai pieţei mesajul a fost asumat şi de o altă Asociaţie, care grupează alte 65 de companii de comunicaţii, transformând acţiunea într-una fără precedent pentru industria locală. Consensul între cei 70 de operatori este unul important pe o piaţă în care operatorii sunt prinşi într-o competiţie dură pentru clienţi şi se află aproape întotdeauna aflaţi în poziţii diametral opuse în marile teme privind reglementarea sau taxarea.
     
    Prin mesajul comun companiile de telecom atacă în termeni duri propunerea de la Finanţe, subliniind şi faptul că aceasta poate fi considerată o poziţie a întregii industrii în condiţiile de reprezentativitate menţionate.
     

  • Suspans pentru MILIOANE de clienţi de telefonie mobilă. SURPRIZA pe care o pregăteşte unul dintre giganţii telecom din România

    Solicitat de ZF să clarifice situaţia contractului dintre cele două părţi, Miroslav Majoros a precizat că operatorii discută subiectul. “Aleg să nu fac niciun comentariu în legătură cu acest subiect pentru că această discuţie este în curs cu Orange în legătură cu cooperarea noastră”, a afirmat Majoros.
     
    Acordul istoric dintre Telekom şi Orange a fost semnat la finalul anului 2015 într-un moment în care reţeaua 4G a Telekom avea o acoperire mult mai mică în raport cu liderii pieţei, ajutând astfel compania să facă faţă cererii clienţilor pentru viteze mai mari şi volumului tot mai mare de date transferate. Acordul a fost semnat după negocieri purtate în perioada în care CEO al Telekom era germanul Nikolai Beckers.
     

  • MUTAREA de forţă cu care Orange vrea să îngenuncheze competiţia. Ce trebuie să ştie utilizatorii

    “Adunarea Generala Extraordinară a Acţionarilor Orange Money aprobă prin prezenta majorarea capitalului social al societăţii prin emisiunea unui număr de 2.330.000 de actiuni, având o valoare nominală de 10 RON fiecare şi o valoare nominală totală de 23.300.000 RON, în schimbul aportului în numerar vărsat integral de către acţionarul Orange România”, conform documentelor consultate de ZF, respectiv o decizie luată de AGA companiei în data de 18 iulie, şi care a fost publicată ieri în Monitorul Oficial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tranzacţie GIGANT făcută de Orange. Vezi ce companie cumpără cu 350 de milioane de euro

    Orange a anunţat că Basefarm Holding a fost unul dintre principalii jucători în sectorul infrastructurii de cloud şi servicii pe acest segment, cu venituri de 100 de milioane de euro în 2017.
     
    „Suntem foarte mândri să anunţăm achiziţia Basefarm, ceea ce va marca un moment important în dezvoltarea nostră internaţională. În principal, integrarea companiei ne va permite să ne extindem semnificativ Big Data-ulşi aplicaţiile critice de management al serviciilor, în contextul consolidării rapide a pieţei”, spune Helmut Reisinger, CEO pe segmentul de servicii al Orange.
     

  • Care sunt companiile din România care oferă cele mai bune salarii

    Topul angajatorilor care oferă cele mai bune salarii şi oportunităţi de dezvoltare profesională este un clasament făcut anual de comunitatea online a angajaţilor din România. “În general, topurile care se fac despre piaţa muncii şi angajatorii din România, agregă toate informaţiile şi alcătuiesc un top general, la final de an. Avem foarte mulţi utilizatori activi care evaluează companiile la care lucrează şi credem că este important să luăm pulsul despre piaţa muncii periodic. Cu atât mai mult cu cât marile companii concurează, de multe ori, pe aceiaşi candidaţi şi este important pentru ele să ştie cum se poziţionează faţă de concurenţă. Salariile sunt, încă, unul dintre elementele cheie atunci când un candidat decide unde să lucreze, alături de oportunităţile de creştere în carieră”, spune Costin Tudor, fondatorul platformei Undelucram.ro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine face un brand din şcolile profesionale

    Anual, România pierde 140.000 de români, 70.000 din deficitul natural (decese minus naşteri) şi 70.000 din migraţie, spune preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei.

    Până acum România a pierdut peste 3 mil. de români, majoritatea apţi de muncă. Cei mai mulţi au plecat la muncă peste hotare pentru că în ţară nu mai aveau unde să lucreze, prăbuşirea economică din perioada 1990-2004 fiind extrem de dură. Dar şi pentru că în Occident sunt salarii mai mari sau pentru că primesc oferte mai bune când sunt trimişi sau vânaţi de multinaţionale. Vârfurile unei generaţii, care termină liceul sau facultăţile de top, au ca opţiune de studiu sau de muncă ţările cele mai dezvoltate şi mai puţin România.

    Zonele din Moldova şi Muntenia sunt cele mai afectate şi sărăcite. În aceste zone, lipsa investiţiilor străine se vede cel mai mult. Cu toate că salariile sunt mai mici, multe investiţii străine, în special din zona de industrie, nu vin în aceste zone pentru că nu există infrastructură (90% din banii de infrastructură s-au dus în vestul ţării), nu există şcoli, nu există fluxuri de tineri, nu există interes din partea autorităţilor locale, nu sunt bine primiţi şi nici bine văzuţi.

    Cum şi de ce s-a ajuns aici? Un motiv ţine de desfiinţarea şcolilor profesionale în 2009 de către Ecaterina Andronescu, profesor universitar şi un cunoscut lider al PSD (acum e puţin în dizgraţia lui Dragnea).

    Nu toată lumea poate urma o facultate, nu toţi elevii care termină gimnaziul sunt susţinuţi de familii şi de zona în care trăiesc să se ducă la liceu (să nu uităm că jumătate din România este rurală).

    Şcolile profesionale erau o alternativă foarte bună pentru cei care nu ţineau şi nu voiau să ţină pasul cu „toceala”. Şcoala profesională punea accentul pe obţinerea unei meserii şi mai puţin pe carte, pe teorie.

    În 2004 erau aproape 280.000 de copii înscrişi la şcolile profesionale, în 2008 erau 180.000, iar apoi a urmat prăbuşirea unui sistem de educaţie vocaţională: în 2009 mai erau înscrişi 109.000 elevi în şcolile profesionale, în 2010 51.000, în 2011 10.000.

    Pur şi simplu decizia Ecaterinei Andronescu din guvernul PDL-PSD, cu Emil Boc premier şi Traian Băsescu preşedinte, i-a alungat din România pe cei care puteau fi foarte buni meseriaşi în construcţii, transport, restaurante, hoteluri etc.

    Confruntate cu lipsa forţei de muncă, companiile străine, în special cele germane, au făcut presiuni pentru reînfiinţarea şcolilor profesionale, duale, vocaţionale. De la 10.000 în 2011, în 2012 au fost 18.000 de elevi înscrişi în şcolile profesionale, 25.000 în 2013, 50.000 în 2014, 65.000 în 2015 şi 80.000 în 2016.

    Decizia dezastruoasă din 2009 a Ecaterinei Andronescu se simte şi astăzi.
    Problema este că aceste şcoli profesionale, deşi sunt extrem de utile într-o economie (şapte din zece germani care muncesc au la bază o şcoală profesională), fiind echivalentul IMM-urilor, nu au cea mai bună imagine. Iar acest lucru vine din trecutul comunist, când toţi părinţii voiau să îşi vadă copiii cu liceul terminat şi apoi la facultate. Terminarea unui liceu profesional era a treia opţiune.
    Iar această imagine se perpetuează şi astăzi.

    270.000 de copii abandonează şcoala, unul din cele mai ridicate niveluri din Europa, pentru că preferă să se ducă la muncă brută în Occident.
    Pentru că pe stat nu îl interesează şcolile profesionale, având în vedere că pentru a lucra la stat trebuie să ai liceul şi facultatea, viitorul acestor instituţii de învăţământ, şi în primul rând imaginea lor, depinde de companiile private, care sunt principalii beneficiari de forţă de muncă, începând de la picoli, chelneri, croitori, bucătari, instalatori, electricieni sau şoferi.

    Piaţa serviciilor se bazează pe şcolile profesionale, iar în piaţa serviciilor activează în special companiile româneşti.
    Este foarte bine că Oracle, Orange, IBM, Petrom, Dacia investesc în facultăţile din România. Dar companiile din eşaloanele 2, 3 şi 4 ca putere financiară se bazează mai mult pe ceea ce produc liceele şi şcolile profesionale. Aşa cum au grijă de brandul lor, aşa ar trebui să aibă companiile româneşti grijă de brandul unor şcoli profesionale, care ar trebui să fie principalii lor furnizori de forţă de muncă. Dacă vom avea şcoli profesionale care să rivalizeze ca renume cu cele mai bune licee din România şi, de ce nu, cu cele mai bune facultăţi, atunci se va schimba şi percepţia tinerilor privind opţiunea de a lucra prima dată în România.

    Mai mult decât atât, programa şcolilor profesionale poate fi făcută mult mai uşor de către companii în funcţie de ce au nevoie decât dacă ar încerca să schimbe sau să introducă ceva în cursurile de la liceu sau de la o facultate.

    Pentru a ţine tinerii în ţară, mai ales pe cei din zonele mai puţin dezvoltate, dezvoltarea şcolilor profesionale este singura opţiune. Şi, în mod cert, după ce termină o astfel de şcoală nu sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, aşa cum sunt plătiţi acum cei care termină o facultate. În Bucureşti şi în principalele oraşe din ţară există o criză acută de bucătari, cei mai buni fiind plătiţi şi cu 2.000 de euro pe lună, net. Fiecare oraş ar trebui să aibă o şcoală profesională masterchef din care să iasă bucătari de top. Sau şcoli de fotbal de unde poţi să ieşi fotbalist, antrenor, manager sau impresar.

    Dacă peste zece ani vom avea 50.000-60.000 de absolvenţi de facultate, poate avem 150.000-200.000 care termină şcoli profesionale.

  • Ovidiu Ghiman, Telekom: Aşteptăm Orange şi Vodafone să intre pe fix-mobil, să „jucăm cu aceleaşi arme“. Când vinzi doar servicii mobile „cerul poate părea puţin mai albastru“

    ”Când ai doar operaţiuni de telefonie mobilă „cerul ţi se poate părea mai albastru“, a punctat ironic Ovidiu Ghiman, unul dintre cei mai puternici oameni din echipa de conducere a grupului Telekom România, care a fost implicat direct în ultimii ani în procesul de integrare dintre fostele companii Cosmote şi Romtelecom, una dintre cele mai complexe şi dificile operaţiuni de acest tip de pe piaţă. Rivalii noştri din mobil vor vedea că adăugarea de servicii fixe şi procesele de integrare nu sunt deloc atât de simple pe cât par, le-a transmis practic printre rânduri Ghiman.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro