BusinessMagazin

Tag: ONU

  • ONU: Anul pandemiei a fost marcat de creşterea nivelului de foamete în lume

    Deşi impactul pandemiei nu a fost încă cartografiat în totalitate , un raport al mai multor agenţii ale ONU estimează că aproximativ o zecime din populaţia globală, până la 811 milioane de oameni, au fost subnutriţi anul trecut. Cifrele arată că vor fi necesare eforturi majore pentru ca lumea să îşi poată atinge obiectivul de a pune capăt foametei până în 2030.

    Ediţia de anul acesta a raportului privind Starea Securităţii Alimentare şi a Nutriţiei în Lume (The State of Food Security and Nutrition in the World) este prima evaluare de acest tip din perioada pandemică. Raportul este o publicaţie comună a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite (PAM) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

    Ediţiile anterioare ale raportului atrăgeau deja atenţia lumii că securitatea alimentară a milioane de oameni, mulţi dintre aceştia fiind copii, este în pericol. „Din nefericire, pandemia continuă să expună slăbiciunile sistemelor noastre alimentare, care ameninţă vieţile şi traiul unor oameni din lumea întreagă”, scriu conducătorii celor cinci agenţii ale Naţiunilor Unite în Preambulul raportului din acest an.

    Aceştia continuă avertizând cu privire la un „moment critic”, deşi aduc în acelaşi timp speranţe noi datorate unui impuls diplomatic sporit. „Acest an vine cu o şansă unică pentru consolidarea securităţii alimentare şi a nutriţiei prin transformarea sistemelor alimentare cu cu ocazia următorului Summit al Naţiunilor Unite privind Sistemele Alimentare (UN Food Systems Summit), Summitul Nutriţiei pentru Creştere (Nutrition for Growth Summit) şi Conferinţa COP26 privind schimbările climatice”. „Rezultatul acestor evenimente“, adaugă cei cinci, „vor contura […] a doua jumătate a Decadei Naţiunilor Unite de Acţiuni pentru Nutriţie” – un angajament politic internaţional care urmează a fi lansat.

    Nivelul foametei începuse să crească deja la jumătatea decadei 2010-2020, spulberând speranţele unui declin ireversibil. În mod îngrijorător, în 2020 foametea a crescut atât în termeni absoluţi, cât şi proporţionali, depăşind creşterea populaţiei: se estimează că aproximativ 9,9% din populaţia generală a fost subnutrită anul trecut, în creştere faţă de 8,4% în 2019.

    Peste jumătate din toate persoanele subnutrite (418 milioane) trăiesc în Asia; peste o treime (282 de milioane) în Africa; şi o mică proporţie (60 de milioane) în America Latină şi în Caraibe. Dar cea mai mare creştere s-a înregistrat în Africa, unde prevalenţa estimată a subnutriţiei de 21% din populaţie este peste dublul oricăreia dintre celelalte regiuni.

    Anul 2020 a fost unul sumbru şi din punct de vedere al altor măsurători. În general, peste 2,3 miliarde de oameni (sau 30% din populaţia lumii) nu au avut acces pe toată durata anului la alimentaţie adecvată: acest indicator cunoscut sub numele de prevalenţă a insecurităţii alimentare moderate sau severe, a crescut într-un singur an cât în ceilalţi cinci ani anteriori împreună. Inegalităţile de gen s-au adâncit: la fiecare 10 bărbaţi în situaţie de insecuritate alimentară s-au înregistrat 11 femei în aceeaşi situaţie în 2020 (în creştere de la 10.6 în 2019).

    Malnutriţia a continuat sub toate formele sale, copiii plătind preţul cel mai scump: se estimează că în 2020 peste 149 de milioane de copii cu vârste sub cinci ani au fost subdezvoltaţi sau prea scunzi pentru vârsta lor; peste 45 de milioane cu masă musculară redusă sau prea slabi pentru înălţimea lor; şi aproape 39 de milioane supraponderali. Un număr total de trei miliarde de adulţi şi copii nu au avut acces la un regim alimentar sănătos, în cea mai mare parte din cauza costurilor excesive. Aproape o treime din femeile de vârstă reproductivă suferă de anemie. La nivel internaţional, în ciuda progreselor înregistrate în unele zone (de exemplu, mai mulţi nou-născuţi sunt hrăniţi exclusiv cu lapte matern), lumea nu este pe drumul cel bun pentru a putea atinge vreunul dintre indicatorii pentru nutriţie până în 2030.

    În multe părţi ale lumii, pandemia a declanşat recesiuni brutale şi a pus în pericol accesul la alimente. Deşi chiar şi înainte de pandemie nivelul foametei era în creştere; progresele privind malnutriţia erau în urmă. Situaţia era cu atât mai acută în statele afectate de conflict, de extreme climatice şi de alte crize economice sau care se confruntau cu un nivel crescut al inegalităţii, toate aceste fiind definite în raport ca factorii favorizanţi pentru insecuritate alimentară, care, în schimb, interacţionează între ei.
    Ţinând cont de tendinţele actuale, Starea Securităţii Alimentare şi a Nutriţiei în Lume estimează că Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 2 (Zero Foamete până în 2030) va fi ratat la o marjă de 660 de milioane de oameni. Din aceste 660 de milioane, aproximativ 30 de milioane pot avea legătură cu efectele de lungă durată ale pandemiei.

    Aşa cum se sublinia în raportul anului trecut, transformarea sistemelor alimentare este esenţială pentru asigurarea securităţii alimentare, pentru îmbunătăţirea nutriţiei şi pentru a face regimurile alimentare sănătoase accesibile tuturor. Ediţia de anul acesta evidenţiază şase „căi transformatoare”. Acestea, spun autorii, au la bază un „set coerent de politici şi de portofolii de investiţii” pentru a contracara catalizatorii foametei şi ai malnutriţiei.

    În funcţie de fiecare factor favorizant (sau o combinaţie a acestora) cu care se confruntă fiecare ţară, raportul îndeamnă decidenţii politici să integreze politici umanitare, pentru dezvoltare şi menite să reconstruiască pacea în zonele de conflict – de exemplu, prin măsuri de protecţie socială pentru a preîntâmpina situaţiile în care familiile sunt nevoite să îşi vândă puţinele bunuri pentru a-şi putea procura alimente şi să extindă rezilienţa climatică în sistemele alimentare, de exemplu, prin a pune la dispoziţia micilor fermieri asigurări care se acopere riscul climatic şi finanţări bazate pe previziuni;

    De asemenea raportul face apel pentru un „mediu care să permită mecanisme şi instituţii de guvernanţă” pentru ca transformarea să devină posibilă. Le solicită decidenţilor politici să efectueze consultări ample; să capaciteze femeile şi tinerii; să extindă disponibilitatea datelor şi a noilor tehnologii. Mai mult ca orice, autorii îndeamnă lumea să acţioneze acum, altfel vom vedea cum în următorii ani factorii favorizanţi ai foametei şi malnutriţiei reapar cu o intensitate din ce în ce mai mare, mult timp după ce şocul pandemic a dispărut.

     

  • Avertisment ONU: „Următoarea pandemie” este aproape

    Mami Mizutori, reprezentantul special al secretarului general al ONU pentru reducerea riscului de dezastre, a declarat: „Seceta este pe punctul de a deveni următoarea pandemie şi nu există niciun vaccin care să o vindece. Cea mai mare parte a lumii va trăi cu stres hidric în următorii câţiva ani. Cererea va depăşi oferta în anumite perioade. Seceta este un factor major în degradarea terenurilor şi în scăderea randamentelor pentru culturile majore”.

    „Oamenii trăiesc cu secetă de 5.000 de ani, dar ceea ce vedem acum este foarte diferit. Activităţile umane exacerbează seceta şi sporesc impactul, ameninţând cu deraierea progresului în ceea ce priveşte ridicarea oamenilor din sărăcie”, a continuat aceasta.

    Nici ţările dezvoltate nu au scăpat. SUA, Australia şi sudul Europei s-au confruntat cu secetă în ultimii ani. Seceta costă peste 6 miliarde de dolari pe an ca impact direct în SUA şi aproximativ 9 miliarde de euro în UE, dar şi aceste sume pot fi subestimate, potrivit The Guardian.

    Roger Pulwarty, om de ştiinţă la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică a SUA şi coautor al raportului, a precizat că pe Dunăre, în Europa, seceta recurentă din ultimii ani a afectat transporturile, turismul, industria şi generarea de energie. „Trebuie să avem o perspectivă modernizată asupra secetei”, a spus el. „Trebuie să ne uităm la modul de gestionare a resurselor precum râurile şi bazinele hidrografice mari”, a adăugat acesta.

    Creşterea populaţiei expune, de asemenea, mai multe persoane în multe regiuni la impactul secetei, se arată în raport.

    Schimbarea modelelor de precipitaţii ca urmare a defalcării climei este un factor cheie al secetei, dar raportul identifică, de asemenea, utilizarea ineficientă a resurselor de apă şi degradarea terenurilor în cadrul agriculturii intensive şi a practicilor agricole slabe ca jucând un rol important. Defrişările, utilizarea excesivă a îngrăşămintelor şi pesticidelor, supra-păşunatul şi supraextracţia apei pentru agricultură sunt, de asemenea, probleme majore, spune acesta.

    Mizutori a cerut guvernelor să ia măsuri pentru a ajuta la prevenirea secetei prin reformarea şi reglementarea modului în care apa este extrasă, stocată şi utilizată şi modul în care este gestionat terenul. Ea a spus că sistemele de avertizare timpurie ar putea ajuta mult persoanele aflate în pericol şi că acum sunt disponibile tehnici avansate de prognozare a vremii.

  • ONU avertizează cu privire la ostilităţile dintre Israel şi Hamas: Conflictul se poate transforma într-un război total

    Organizaţia paramilitară Hamas şi Israelul au menţinut atacurile de rachete marţi seara, reprezentând o nouă intensificare a unui conflict despre care Organizaţia Naţiunilor Unite spune că ar putea deveni un „război total”, conform Financial Times.

    În cea mai gravă serie de violenţe de la războiul din 2014 încoace, atacurile aeriene ale Israelului au dus la distrugerea a doua clădiri din oraşul palestinian Gaza, folosite în trecut de grupul Hamas. Mişcarea a stârnit mai multe lansări de rachete către marile oraşe israeliene.

    Oraşul Tel Aviv a fost luat în vizor de cel puţin patru ani, iar exploziile au fost auzite până în Israel, pe măsură ce scutul de apărare Iron Dome a interceptat o bună parte din proiectile.

    În Gaza, au murit peste 35 de oameni, inclusiv 10 copii, şi peste 200 de persoane au fost rănite, conform ministerului sănătăţii din cadrul teritoriului. Israelul a declarat că a omorât cel puţin 20 de militanţi jihadişti şi a avertizat că pot exista victime în rândul civililor. Cel puţin cinci oameni au fost omorâţi în Israel.

    Tor Wennesland, coordonator special ONU pentru procesele de pace din Orientul Mijlociu, a avertizat că ostilităţile se pot transforma „într-un război total”.

    Mişcările de ofensivă au luat naştere luni seara, când Hamas a lansat o serie de rachete către Ierusalim, unde sute de protestatari palestinieni au fost răniţi de poliţia israeliană la moscheea al-Aqsa, al treilea cel mai sfânt altar islamic.

    Israelul a răspuns imediat cu mai multe atacuri aeriene. O zi mai târziu, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a ordonat o extindere a campaniei aeriene a ţării.

    Până acum, Israelul a luptat în trei războaie contra organizaţiei Hamas, care a preluat controlul asupra Fâşiei Gaza în 2007, Egiptul şi Qatarul lucrând între timp pe post de mediatori între cele două părţi.

     

  • Şeful ONU avertizează: Pandemia de coronavirus nu a fost înţeleasă corect

    Planeta se poate confrunta cu o nouă serie de datorii odată ce va lua sfârşit criza provocată de coronavirus, care nu a fost înţeleasă şi abordată corect, a avertizat Antonio Guterres, secretar-general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), potrivit Financial Times.

    „Răspunsul în faţa aspectelor financiare ale coronavirusului a fost fragmentat şi presiunile geopolitice nu ajută pe nimeni”, a declarat şeful ONU, adăugând că ţările în curs de dezvoltare pot fi ameninţate de un nou val de foamete, sărăcie, tulburări sociale şi conflicte.

    Faptul că doar şase ţări s-au declarat în incapacitate de plată anul trecut – Argentina, Belize, Ecuador, Liban, Surinam şi Zambia – a creat „iluzia” unui anumit grad de stabilitate şi a micşorat nivelul de seriozitate cu care este abordată criza provocată de COVID-19.

    În 2020, ţările în curs de dezvoltare, precum Brazilia şi Africa de Sud, cu populaţii mari şi venituri medii, au împrumutat masiv de la creditorii domestici, decizând să se ferească de investitorii străini, şi au obţinut o rată a dobânzilor mai mare decât cea oferită de statele bogate. Astfel, oamenii au ajuns să creadă că pericolele au devenit mai mici prin comparaţie cu ultima criză a datoriilor din pieţele emergente, spune Guterres.

    Banca Mondială estimează că aproximativ 120 de milioane de oameni au fost împinşi spre sărăcie din cauza pandemiei.

    ONU a propus în acest sens o serie de măsuri prin care plănuieşte să rezolve o parte din datoriile ţărilor cu venituri mici şi medii, incluzând aici o nouă serie de finanţări din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI) printr-o rundă de drepturi speciale de retragere (SDR – Special Drawing Rights). Decizia este susţinută de grupul G7 al celor mai puternice democraţii din lume.

     

  • ONU se teme pentru viaţa prinţesei Latifa şi cere dovezi că trăieşte. „Guvernul să facă din răspunsul său o problemă prioritară”

    ONU a anunţat că a cerut Emiratelor Arabe Unite dovada că prinţesa Latifa este încă în viaţă.

    Şeful diplomaţiei britanice, Dominic Raab, ceruse deja, miercuri, dovada că prinţesa trăieşte. Prinţesa în vârstă de 35 de ani a încercat să evadeze cu barca din Dubai în 2018, dar a fost prinsă.

    ONU a anunţat că a cerut Emiratelor Arabe Unite dovada că prinţesa Latifa, fiica şeicului Dubaiului, este încă în viaţă după mesajul transmis, în care spunea că este ţinuţă ostatică şi se teme pentru viaţa ei, după tentativa a fugi din oraş în 2018, relatează Le Figaro.

    „Ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la această situaţie, după videoclipurile deranjante care au apărut săptămâna aceasta. Am cerut mai multe informaţii şi clarificări cu privire la situaţia actuală a prinţesei Latifa. Am cerut dovada că trăieşte,” a spus Liz Throssell, purtător de cuvânt al Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

    ”În plus, am cerut guvernului să facă din răspunsul său o problemă prioritară”, a insistat purtătorul de cuvânt, având în vedere „îngrijorările serioase cu privire la soarta prinţesei Latifa.”

    Şeful diplomaţiei britanice, Dominic Raab, ceruse deja, miercuri, dovada că prinţesa trăieşte. ”Această situaţie ne preocupă”, a declarat şi premierul Boris Johnson.

    Ambasada Emiratelor Arabe Unite la Londra a avut o primă reacţie în acest caz vineri după-amiază, când a transmis că „mediatizarea nu reflectă adevărata situaţie”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro


     

  • Prinţesa Latifa: ONU va discuta cu Emiratele Arabe Unite situaţia fiicei şeicului Dubaiului

    Prinţesa Latifa şi-a acuzat tatăl că a ţinut-o ostatică în Dubai din 2018, după ce a încercat să fugă din oraş.

    În videoclipuri înregistrate în secret prinţesa Latifa a spus că se teme pentru viaţa ei.

    Filmările au generat apeluri pentru o investigaţie a ONU, iar Marea Britanie a declarat că videoclipurile sunt “profund tulburătoare”. “Suntem îngrijoraţi”, a declarat miercuri secretarul de externe al Marii Britanii, Dominic Raab.

    El a spus că videoclipurile arată „o tânără aflată în primejdie”, adăugând că Marea Britanie va urmări „foarte atent” demersul ONU.

    Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a sugerat că în curând va chestiona EAU despre Prinţesa Latifa.

    Un purtător de cuvânt a declarat că Grupul de lucru al ONU pentru detenţia arbitrară ar putea lansa o anchetă odată ce videoclipurile prinţesei Latifa vor fi analizate.

    Tatăl prinţesei Latifa, şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, este unul dintre cei mai bogaţi şefi de stat din lume, conducătorul Dubaiului şi vicepreşedintele EAU.

    Activiştii pentru drepturile omului susţin Dubaiul nu tolerează disidenţa, iar sistemul judiciar poate discrimina femeile.

    Cu ajutorul prietenilor, prinţesa Latifa a încercat să fugă din Dubai pentru a începe o nouă viaţă în februarie 2018.

    „Nu am voie să conduc, nu am voie să călătoresc sau să părăsesc deloc Dubaiul”, a spus prinţesa Latifa într-un videoclip înregistrat chiar înainte de evadare. Însă, la câteva zile după ce a fugit, prinţesa Latifa a fost capturată pe o ambarcaţiune în Oceanul Indian. Prinţesa a fost transportată înapoi în Dubai, unde a rămas de atunci.

    Tatăl ei a spus că acţionează în interesul ei, iar Dubaiul şi Emiratele Arabe Unite au declarat că prinţesa Latifa este în siguranţă în grija familiei.

    Şeicul Mohammed s-a confruntat cu critici severe privind modul în care le-a tratat pe prinţesa Latifa şi pe mama sa vitregă, prinţesa Haya Bint Al Hussain, care a fugit la Londra în 2019 împreună cu cei doi copii ai ei.

    Videoclipurile prinţesei Latifa au fost obţinute de BBC Panorama, care a verificat independent detaliile locului în care a fost reţinută.

  • Xi Jinping critică abordările unilaterale şi solicită reformarea “sistemului global de guvernare”

    “În primul rând, pandemia Covid-19 ne aminteşte că trăim într-un sat global interconectat, cu mize comune. Nicio ţară nu ar trebui să facă ceea ce vrea sau să aibă abordări hegemonice, de intimidare sau să fie şeful lumii”, a afirmat Xi Jinping, citat de cotidianul The Guardian şi de agenţia Xinhua.

    “Îngroparea capului în nisip ca struţul sau eforturile de a lupta împotriva globalizării cu lancea lui Don Quixote reprezintă acţiuni contra curentului istoriei. Lumea nu va reveni niciodată la izolare şi nimeni nu poate întrerupe legăturile dintre ţări”, a subliniat Xi Jinping.

    “Ţările ar trebui să respingă unilateralismul şi protecţionismul şi ar trebui să asigure funcţionarea stabilă şi facilă a reţelelor industriale şi de aprovizionare mondiale”, a precizat liderul de la Beijing.

    Xi Jinping a pledat pentru lansarea unei “revoluţii ecologice” la nivel mondial şi pentru reformarea “sistemului global de guvernare”.

  • Angela Merkel vrea reformarea Consiliului de Securitate ONU şi cere evitarea abordărilor unilaterale

    Cancelarul german, Angela Merkel, a cerut reformarea Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, subliniind că Germania este pregătită să joace un rol mai important în acest organism, conform ediţiei germane a agenţiei Reuters.

    “Naţiunile Unite trebuie să se dezvolte în continuare, pentru a putea face faţă provocărilor secolului 21”, a declarat Angela Merkel.

    “Germania este pregătită să îşi asume responsabilităţi suplimentare într-un Consiliu de Securitate ONU extins”, a adăugat Angela Merkel, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite.

    Cancelarul Germaniei a criticat evitarea abordărilor unilaterale. “Cine consideră că se poate descurca mai bine pe cont propriu greşeşte. Beneficiem împreună de bunăstare, dar şi de suferinţe. Suntem o singură lume”, a subliniat Angela Merkel.

    Germania speră să primească un loc permanent în Consiliul de Securitate ONU, dacă organismul decizional va fi reformat.

  • Secretarul General al ONU: Eşecurile în abordarea schimbărilor climatice vor genera un dezastru economic

    António Guterres, Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a tras un semnal de alarmă joi, îndemnând ţările şi companiile să abordeze mai serios schimbările climatice, fiind de părere că un eşec va genera un adevărat „dezastru economic”, potrivit Fortune.

    Guterres a vorbit la summit-ul pentru climă de la Madrid despre cum lipsa măsurilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră ar putea avea un efect dezastruos dacă marile industrii vor continua să ignore oportunităţile pe care le oferă modelul unei „economii verzi”.

    „De mult prea mult timp, o serie de interese au propagat falsa poveste conform căreia creşterea economică şi soluţionarea schimbărilor climatice sunt incompatibile. Este un nonsens.”, declarat Secretarul General.

    „De fapt, lipsa soluţiilor în ceea ce priveşte încălzirea globală este o reţetă sigură pentru un dezastru economic”, a adăugat Guterres, citând un studiu recent din care reiese faptul că o economie cu emisii reduse de carbon ar putea crea 65 de milioane de locuri de muncă noi pe plan global şi va stimula creşterea economică cu aproximativ 26.000 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Cel mai dur avertisment de la ONU: catastrofa climatică nu va putea fi evitată. Ce trebuie să facă omenirea pentru a se salva

    Avertismentul lansat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) este mai clar ca oricând: dacă omenirea amână acţiunile imediate şi radicale necesare pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2), catastrofa climatică nu va mai putea fi evitată, relatează AFP.

    Ceea ce înseamnă o reducere de 55% între 2018 şi 2030. În cazul oricărei întârzieri după 2020, ”obiectivul de 1,5 grade Celsius ar deveni rapid de neatins”, scrie Agerpres.

    În ceea ce priveşte limitarea încălzirii globale la +2 grade Celsius, emisiile ar trebui reduse cu 2,7% pe an, din 2020 până în 2030.
    Aceste emisii, generate în special de utilizarea combustibililor fosili, au crescut cu 1,5% pe an în ultimii zece ani şi nu există ”niciun semn de încetinire”, a subliniat UNEP notând noul record de 55,3 gigatone de CO2 în 2018.

    Lumea este deja cu aproximativ 1 grad Celsius mai caldă în comparaţie cu era preindustrială, fenomen ce antrenează o înmulţire a dezastrelor climatice. Iar cu fiecare jumătate de grad în plus impactul schimbărilor climatice va fi mai grav.

    Conform UNEP, dacă emisiile vor continua în ritmul actual, planeta s-ar putea încălzi cu între 3,4 şi 3,9 grade Celsius până la sfârşitul secolului. Şi chiar dacă statele semnatare ale Acordului de la Paris îşi respectă angajamentele, mercurul din termometre va creşte cu 3,2 grade Celsius, scrie incont.ro