Tag: oferta

  • Publicarea salariilor din companiile private, contra sau pro?

    În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
    Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
    Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
    În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
    Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
    Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
    România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
    Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
    Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
    Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
    Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
    Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
    În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
    Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă. 

  • Cum s-a „topit” oferta Alro Slatina şi ce urmează pentru singurul producător de aluminiu din ţară

    Maria B., proaspăt absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, îşi începe cugetările de dimineaţa şi planificarea zilei de marţi în faţa oglinzii din baie, un suport reflexiv montat pe aluminiu.

    După ce îşi aşază pe nasul ascuţit ochelarii cu ramă din aluminiu, Maria se refugiază în bucătarie, unde într-un mod tradiţional, cu totul diferit faţă de viaţa de corporatist cu care este obişnuită, deschide robinetul din aluminiu şi lasă apa rece să curgă într-un mod caracterizat de ea ca fiind „la liber”. Cel puţin până găseşte ibricul fabricat tot din aluminiu în care pune o linguriţă de zahăr, două de cafea, iar ulterior foarte puţină apă. O linguriţă tot din aluminiu. După ce termină micul dejun, Maria înveleşte resturile cu o folie din aluminiu.

    Acest metal are o întrebuinţare zilnică pentru Maria: o ajută să-şi înceapă dimineţile, o transportă de acasă la serviciu şi oriunde prin intermediul autoturismului şi al semnelor de circulaţie, o ajută să lucreze şi să fie conectată la internet prin intermediul cablurilor de telecomunicaţii. Un metal a cărui producţie în România este realizată doar de o singură companie – Alro Slatina.

    Însă, din păcate, Maria are şanse reduse de a deveni investitor la bursă la Alro Slatina după ce oferta companiei, iniţată de acţionarul majoritar şi prin care se intenţiona creşterea numărului de acţiuni disponibile la liber la tranzacţionare, a eşuat.

    Ce a stat în spatele eşecului ofertei Alro Slatina

    Oferta secundară de vânzare de acţiuni (SPO) nu a avut succes chiar dacă intermediarii acesteia au decis să modifice preţul din mers, prin reducerea acestuia de la 6,18 lei pe acţiune la 3,5-4 lei pe unitate, o decizie luată în premieră pentru piaţa de capital din România.

    Un deznodământ suprinzător, dat fiind faptul că Alro Slatina este una dintre cele mai profitabile companii din România, dar şi unul dezamăgitor pentru bursa de la Bucureşti în condiţiile în care SPO-ul Alro Slatina este prima ofertă care eşuează din ultimii cinci ani, ceea ce diminuează şansele ca România să fie promovată de la categoria de frontieră la cea de piaţă emergentă de agenţiile de evaluare financiară.

    „La eşecul ofertei au contribuit un cumul de factori interni şi externi. Dintre factorii externi consider ca fiind importanţi evoluţia nefavorabilă a preţului aluminiului în ultimele trei luni (a scăzut cu peste 15%), contextul nefavorabil la nivelul pieţelor de capital emergente (acestea regăsindu-se pe o tendinţă descendentă de la începutul anului), precum şi incertitudinile în ceea ce priveşte impactul unui posibil război comercial la nivel global asupra afacerilor viitoare ale companiei”, spune Gabriel Aldea, şeful brokerilor de la societatea Tradeville. La categoria factori interni, Aldea menţionează discuţiile cu privire la posibila modificare a mecanismului Pilonului II de pensii private, cel mai mare investitor la bursă, ceea ce este posibil să fi scăzut interesul acestora pentru oferta Alro Slatina. 

    „De asemenea, preţul cerut de vânzători este posibil să fi scăzut apetitul investitorilor instituţionali străini. Spre exemplu în cazul ofertelor iniţiate de Fondul Proprietatea pentru acţiunile din portofoliul său, preţul includea un discount faţă de cel din piaţă şi de peste 10-12%. În cazul Alro, dacă luăm în considerare preţul de tranzacţionare înainte de lansarea ofertei, discountul maxim ce putea fi oferit (luând în calcul preţul minim acceptat de vânzători, de 3,5 lei/acţiune) era de până la 3%”, adaugă el.

    Ruşii de la Vimetco împreună cu acţionarul minoritar Conef au scos la vânzare circa 384 milioane de acţiuni Alro Slatina, ceea ce ar fi majorat free floatul (acţiunile libere disponibile la tranzacţionare n.red.)companiei de la 5,59% în prezent la circa 59%. Chiar dacă intermediarii ofertei au decis să prelungească operaţiunea cu trei zile lucrătoare, până pe 19 iulie, interesul din partea investitorilor de retail a fost unul extrem de scăzut, cu un grad de subscriere de doar 16% în ordine de circa 38 mil. lei.

    Datele pentru investitorii instituţionali încă nu au fost făcute publice şi probabil nici nu vor fi, întrucât oferta a fost închisă fără succes. Din totalul ofertei, 85% era adresată investitorilor instituţionali, dar rezultatul final arată că nu s-a găsit preţul care să satisfacă oferta cu cererea.
    „Printre posibilele cauze care au determinat prudenţă din partea investitorilor se numără volatilitatea rezultatelor financiare ale Alro SA în ultimii ani (în prezent situaţia financiară este bună, însă în urmă cu trei ani societatea înregistra pierderi), riscurile induse de noua logică comercială mondială care este impusă de SUA – războiul comercial cu China şi UE, cu impact direct şi în cotaţia aluminiului (depreciere de circa 20% în ultimele trei luni), şi nu în ultimul rând de perioada mai apatică pe care o traversează piaţa locală”, spune Alin Brendea, directorul general adjunct al Prime Transaction.

    Ce urmează pentru Alro Slatina

    Evoluţia acţiunilor Alro Slatina ar putea fi asemănătoare cu cea dinainte şi practic eşecul ofertei nu ar avea de ce să cântărească greu pe preţul unei acţiuni, întrucât operaţiunea a fost întreprinsă de acţionarul majoritar, şi nu de către emitentul în sine.

    Însă Alro Slatina a pierdut o oportunitate de a-şi majora numărul de acţiuni disponibile la tranzacţionare, ceea ce nu ar fi pus atât de multă presiune pe preţ şi a pierdut tempo şi pentru includerea în indicele principal BET, dar şi pentru atragerea unei categorii mai mari de investitori, consideră brokerii.

    „Alro nu va fi o companie diferită faţă de cea de până acum, însă este evident că a pierdut un tempo pentru creşterea semnificativă a lichidităţii acţiunilor la bursă, pentru includerea în indicele BET şi pentru captarea interesului investitorilor instituţionali de talie mare”, consideră Gabriel Aldea.

    Evoluţia viitoare a preţului va depinde într-o măsură ridicată de rezultatele financiare ce vor fi obţinute de companie, de contextul de piaţă şi de posibilele implicaţii asupra activităţii din perspectiva unui eventual război comercial la nivel global, adaugă el.

    Pe 30 iulie acţiunile Alro Slatina se tranzacţionau la 3,63 lei, în apropierea preţului de 3,61 lei din 26 iunie, cu o şedinţă înainte ca emitentul să publice prospectul de vânzare de acţiuni. În prima şedinţă de după anunţul potrivit căruia oferta de vânzare a 54% din capitalul social a fost închisă fără succes, acţiunile au scăzut cu 1,4%.

    Evident, nereuşita operaţiunii indică nevoia unei pieţe locale mai lichide, mai bine populate cu investitori. „Pentru companie nu cred că putem vorbi de o influenţă negativă semnificativă, din moment ce operaţiunea nu a fost realizată de către aceasta, ci de către acţionarul majoritar. Preţul în piaţă a revenit în zona în care se afla înainte de oferta publică şi probabil în această zonă va aştepta publicarea rezultatelor financiare semestriale”, spune Alin Brendea. Alexandru Angelo, broker la societatea Goldring, este de părere că preţul din piaţă nu va fi afectat de eşecul ofertei: „Dimpotrivă, pot fi investitori care nu au reuşit să cumpere în ofertă şi doresc în continuare să aloce fonduri pentru această companie, deci putem asista chiar la o susţinere a cotaţiilor din partea cumpărătorilor”.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 6 august 2018

    COVER STORY: Capitalismul ucide căsătoria?

    Statisticile arată că numărul anual al căsătoriilor a scăzut în România cu peste 50.000 în ultimii 30 de ani. În acelaşi interval de timp, vârsta medie la care se căsătoresc tinerii a crescut cu peste şase ani. De ce nu mai vor românii să se căsătorească şi care sunt consecinţele acestui fenomen?


    EVENIMENT: Viitorul, văzut prin ochii noilor generaţii


    BURSĂ: Cum s-a “topit” oferta ALRO Slatina


    BANKING: Faţă în faţă cu strategia…


    RESURSE UMANE: CV vs. personalitate
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Oferta de cumpărare a Fox de către Disney, pentru 71,3 miliarde de dolari, aprobată de acţionari

    Acţionarii Walt Disney şi 21st Century Fox au votat, pe 27 iulie, în favoarea ofertei de 71,3 miliarde de dolari, după ce compania americană Comcast a anunţat că se retrage din cursă.

    În cadrul tranzacţiei vor fi preluate, printre altele, studiourile de film şi televiziune Twentieth Century Fox, cele 30% din acţiuni la serviciul de streaming Hulu (deţinut parţial de Comcast şi Time Warner) – obţinând astfel controlul majoritar al unui competitor al platformei Netflix -, Star India, reţelele TV FX şi National Geographic, dar şi 39% din acţiunile furnizorului de televiziune cu plată (pay-TV) British Sky Broadcasting Group – BSkyB din Marea Britanie.

    De asemenea, tranzacţia oferă control asupra unui catalog uriaş de producţii de succes, precum “Star Wars”, “Avatar”, “Deadpool” şi “The Simpsons”.

    Separat, Comcast şi 21st Century Fox îşi dispută compania pay-TV britanică Sky Plc. Astfel, în urmă cu două săptămâni, Comcast a crescut oferta pentru achiziţia Sky Plc la 34 de miliarde de dolari, după ce, anterior, 21st Century Fox Inc. oferise 32,5 miliarde de dolari.

    Iniţial, Disney a oferit pentru Fox 52,4 miliarde de dolari, dar Comcast a crescut oferta la 65 de miliarde de dolari, ajungându-se în cele din urmă la suma de 71,3 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oferta de cumpărare a Fox de către Disney, pentru 71,3 miliarde de dolari, aprobată de acţionari

    Acţionarii Walt Disney şi 21st Century Fox au votat, pe 27 iulie, în favoarea ofertei de 71,3 miliarde de dolari, după ce compania americană Comcast a anunţat că se retrage din cursă.

    În cadrul tranzacţiei vor fi preluate, printre altele, studiourile de film şi televiziune Twentieth Century Fox, cele 30% din acţiuni la serviciul de streaming Hulu (deţinut parţial de Comcast şi Time Warner) – obţinând astfel controlul majoritar al unui competitor al platformei Netflix -, Star India, reţelele TV FX şi National Geographic, dar şi 39% din acţiunile furnizorului de televiziune cu plată (pay-TV) British Sky Broadcasting Group – BSkyB din Marea Britanie.

    De asemenea, tranzacţia oferă control asupra unui catalog uriaş de producţii de succes, precum “Star Wars”, “Avatar”, “Deadpool” şi “The Simpsons”.

    Separat, Comcast şi 21st Century Fox îşi dispută compania pay-TV britanică Sky Plc. Astfel, în urmă cu două săptămâni, Comcast a crescut oferta pentru achiziţia Sky Plc la 34 de miliarde de dolari, după ce, anterior, 21st Century Fox Inc. oferise 32,5 miliarde de dolari.

    Iniţial, Disney a oferit pentru Fox 52,4 miliarde de dolari, dar Comcast a crescut oferta la 65 de miliarde de dolari, ajungându-se în cele din urmă la suma de 71,3 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SE VINDE!! Ce se va întâmpla cu una dintre cele mai urmărite televiziuni

    Fox, care deţine deja 39% din Sky şi care ar putea obţine aprobarea autorităţilor din domeniul concurenţei din Marea Britanie săptămâna aceasta, a crescut oferta de la 10,75 de lire sterline la 14 lire sterline pe acţiune.

    Fox şi-a justificat creşterea ofertei prin performanţele înregistrate de Sky din decembrie 2016, inclusiv reînnoirea drepturilor de difuzare a meciurilor din Premier League.

    Pentru a obţine aprobarea autorităţilor în domeniu, Fox a fost de acord să vândă postul de ştiri deţinut de Sky companiei Disney. Măsura a fost luată pentru ca Murdoch să nu deţină un control prea mare asupra media din Marea Britanie.

    Disney şi Comcast sunt implicate într-o luptă separată pentru achiziţionarea companiei 21st Century Fox. Pe 20 iunie, Disney a depus o nouă ofertă de cumpărare, de 71,3 miliarde de dolari, după ce, cu o săptămâna înainte, Comcast a oferit 65 de miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Compania Comcast a crescut oferta pentru achiziţia Sky la 34 de miliarde de dolari

    Oferta făcută miercuri de Fox, care încearcă să cumpere Sky din decembrie 2016, era cu 12% mai mare decât cea anterioară a grupului rival american Comcast.

    Bătălia pentru cea mai mare companie pay-TV din Marea Britanie reflectă modificări majore în industria de divertisment mondială. Cele mai mari grupuri de media din lume sunt angrenate într-o luptă pentru tranzacţii de mai multe zeci de miliarde de dolari, pentru a putea concura cu platformele online Netflix şi Amazon.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telekom face încă o mutare şoc: abonamente de telefonie mobilă cu net şi apeluri nelimitate fără perioadă minimă contractuală pentru clienţii rezidenţiali

    Mutarea este una dură nu doar prin faptul că elimină perioada minimă contractuală, ci şi prin nivelul de preţ şi pachetul de servicii inclus: apeluri naţionale nelimitate, internet nelimitat 4G şi 500 de SMS-uri naţionale la un tarif de 5 euro pe lună pentru clienţii care au şi servicii fixe de la Telekom şi de 7 euro pe lună pentru clienţii care nu au servicii de la grup.
    „Este o mişcare revoluţionară şi la nivelul pieţei din România şi la nivelul celei din Europa”, a plusat în cadrul conferinţei de presă prin care grupul a anunţat noua ofertă Miroslav Majoros, CEO al Telekom România.

    Majoros nu s-a ferit de altfel să folosească termeni “tari” pentru a descrie industria din care grupul pe care îl conduce face parte. “Vedem mii de tarife, zeci de mii de tarife care au rolul de a crea confuzie în rândul consumatorilor în aşa fel încât aceştia să platească o sumă cât mai mare posibil, iar operatorii să livreze cât mai puţin posibil. Cumva ne-am obişnuit să trăim aşa, ştiind că marile companii îşi înşeală consumatorii”. Şeful Telekom şi-a pregătit cu aceste cuvinte deloc măgulitoare pentru industria de comunicaţii terenul pentru introducerea noilor mutări comerciale ale Telekom, grup care, a spus el, se depărtează de această lume, în care clienţii sunt “păcăliţi” să cumpere cea mai scumpă ofertă. “Lumea se schimbă, apar noi concepte în business, şi eu cred că dacă nu ne schimbăm noi înşine altcineva va veni şi va schimba businessul pentru noi. Noi am decis să le oferim libertate clienţilor”.

    “Spargem bariera pe piaţă oferindu-le clienţilor posibilitatea de a contracta un abonament fără a-şi asuma o perioadă minimă. Nu mai ţinem clienţii cu contractul ci cu calitatea reţelei şi a serviciilor”, a spus şi Frantisek Mala, director comercial pe segmentul rezidenţial al Telekom România.

    Mutarea vine în contextul în care, după doi ani de zile de investiţii semnificative, acoperirea reţelei mobile 4G a companiei a ajuns la 99% din populaţia urbană şi la 90% din populaţia totală, iar mutarea similară făcută pe segmentul business, a determinat o creştere puternică a numărului de clienţi, a spus Miroslav Majoros. Peste 150.000 de clienţi B2B au trecut la noua ofertă, iar în al doilea trimestru ofertele existente au determinat o creştere cu 37% a vânzărilor de servicii mobile din segmentul rezidenţial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Telekom face încă o mutare şoc: abonamente de telefonie mobilă cu net şi apeluri nelimitate fără perioadă minimă contractuală pentru clienţii rezidenţiali

    Mutarea este una dură nu doar prin faptul că elimină perioada minimă contractuală, ci şi prin nivelul de preţ şi pachetul de servicii inclus: apeluri naţionale nelimitate, internet nelimitat 4G şi 500 de SMS-uri naţionale la un tarif de 5 euro pe lună pentru clienţii care au şi servicii fixe de la Telekom şi de 7 euro pe lună pentru clienţii care nu au servicii de la grup.
    „Este o mişcare revoluţionară şi la nivelul pieţei din România şi la nivelul celei din Europa”, a plusat în cadrul conferinţei de presă prin care grupul a anunţat noua ofertă Miroslav Majoros, CEO al Telekom România.

    Majoros nu s-a ferit de altfel să folosească termeni “tari” pentru a descrie industria din care grupul pe care îl conduce face parte. “Vedem mii de tarife, zeci de mii de tarife care au rolul de a crea confuzie în rândul consumatorilor în aşa fel încât aceştia să platească o sumă cât mai mare posibil, iar operatorii să livreze cât mai puţin posibil. Cumva ne-am obişnuit să trăim aşa, ştiind că marile companii îşi înşeală consumatorii”. Şeful Telekom şi-a pregătit cu aceste cuvinte deloc măgulitoare pentru industria de comunicaţii terenul pentru introducerea noilor mutări comerciale ale Telekom, grup care, a spus el, se depărtează de această lume, în care clienţii sunt “păcăliţi” să cumpere cea mai scumpă ofertă. “Lumea se schimbă, apar noi concepte în business, şi eu cred că dacă nu ne schimbăm noi înşine altcineva va veni şi va schimba businessul pentru noi. Noi am decis să le oferim libertate clienţilor”.

    “Spargem bariera pe piaţă oferindu-le clienţilor posibilitatea de a contracta un abonament fără a-şi asuma o perioadă minimă. Nu mai ţinem clienţii cu contractul ci cu calitatea reţelei şi a serviciilor”, a spus şi Frantisek Mala, director comercial pe segmentul rezidenţial al Telekom România.

    Mutarea vine în contextul în care, după doi ani de zile de investiţii semnificative, acoperirea reţelei mobile 4G a companiei a ajuns la 99% din populaţia urbană şi la 90% din populaţia totală, iar mutarea similară făcută pe segmentul business, a determinat o creştere puternică a numărului de clienţi, a spus Miroslav Majoros. Peste 150.000 de clienţi B2B au trecut la noua ofertă, iar în al doilea trimestru ofertele existente au determinat o creştere cu 37% a vânzărilor de servicii mobile din segmentul rezidenţial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • E.ON şi-a vândut acţiunile deţinute la Uniper, cu 3,8 miliarde de euro, către Fortum Corporation

    „Toate condiţiile pentru finalizarea ofertei de preluare publică voluntară au fost întrunite, tranzacţia fiind realizată şi finalizată. Operaţiunea a fost aprobată de Comisia Europeană şi de Autoritatea Rusă Antimonopol. În total, E.ON a primit aproximativ 3,8 miliarde de euro în urma tranzacţiei pentru acţiunile pe care le mai deţinea în Uniper”, arată documentul.

    „Vânzarea către Fortum a acţiunilor rămase în Uniper marchează sfârşitul unui capitol din istoria E.ON”, a precizat Johannes Teyssen, director executiv E.ON SE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro