BusinessMagazin

Tag: nobel

  • Gabriel Garcia Marquez a murit. Scriitorul avea 87 de ani

    “GABRIEL GARCIA MARQUEZ A MURIT”, a scris pe Twitter un purtător de cuvânt al familiei, Fernanda Familiar, potrivit bbc.co.uk.

    “Mercedes şi fiii ei, Rodrigo şi Gonzalo, m-au împuternicit să dau această informaţie. O tristeţe atât de mare”, a adăugat ea.

    “Cel mai mare columbian”, l-a caracterizat preşedintele Columbiei, Juan Manuel Santos, pe Gabriel Garcia Marquez, pe contul său de Twitter. “Un veac de singurătate şi tristeţe în faţa morţii celui mai mare columbian din toate timpurile”.

    Gabriel Garcia Marquez a murit joi, la 87 de ani. Nu a fost făcut public imediat de ce a murit Garcia Marquez , dar scriitorul a fost recent spitalizat în Mexic, din cauza unei infecţii urinare şi la plămâni.

    Pe 8 aprilie, Gabriel Garcia Márquez a fost externat dintr-un spital din Ciudad de Mexico, într-o stare de sănătate considerată “delicată” şi după opt zile de tratament împotriva unei infecţii pulmonare.

    Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a declarat, miercuri, că scriitorul suferea de o “pneumonie”, care se afla “sub control”, şi nu de un cancer limfatic, aşa cum a scris presa din Mexic în ultimele zile.

    Ultima apariţie publică a lui Gabriel Garcia Marquez a avut loc pe 6 martie, când scriitorul a stat la poarta reşedinţei sale din Ciudad de Mexico, unde locuia de peste 30 de ani, pentru a-i primi pe jurnaliştii veniţi în vizită cu ocazia aniversării sale. Scriitorul şi-a întâmpinat oaspeţii zâmbitor, a primit cadouri şi a acceptat să se lase fotografiat, fără a acorda însă interviuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin, propus candidat la Nobelul pentru Pace

    Printre propunerile primite pentru candidaturile la Premiul Nobel pentru Pace din acest an se află şi fostul consultant NSA Edward Snowden, dar şi Papa Francisc.

    Până la anunţarea numelui laureatului, pe 10 octombrie, Comitetul Nobel va examina cele 278 de candidaturi, a anunţat marţi influentul său secretar general Geir Lundestad.

    Ca de obicei, Comitetul nu a spus o vorbă despre identitatea pretendenţilor, mulţumindu-se să anunţe că 47 dintre ei sunt organizaţii.

    Lista candidaţilor este ţinută secretă timp de cel puţin 50 de ani, însă cei care îi propun pot să spună în mod public pe cine susţin.

    Preşedintele rus Vladimir Putin ar figura printre candidaţi. În octombrie, personalităţi ruse i-au propus candidatura pentru rolul pe care l-a jucat în criza din Siria.

    Fostul agent KGB a permis evitarea unor atacuri americane asupra Siriei, ca represalii la un atac cu armament chimic împotriva populaţiei siriene, sugerând plasarea sub control internaţional a arsenalului chimic deţinut de către regimul preşedintelui Bashar al-Assad.

    Propunerea unei candidaturi este relativ uşoară, mii de persoane fiind abilitate să depună candidaturi, de la parlamentari şi miniştri din toate statele, anumiţi profesori universitari, foşti laureaţi, membri ai anumitor organizaţii internaţionale şi până la membri ai Comitetului Nobel, în cadrul primei reuniuni a Comitetului, care a avut loc marţi.

    Comitetul insistă, totuşi, asupra faptului că a fi propus nu constituie o formă de recunoaştere din partea sa.

    Şansele ca Putin să devină laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2014 sunt reduse, în contextul angajării forţelor ruse în Ucraina, unde este suspectat că a trimis militari pentru a prelua controlul asupra Crimeei.

    – Papa Francisc, Chelsea Manning şi Malala, printre propuşi

    “Numărul propunerilor creşte aproape anual, ceea ce ilustrează un interes ridicat pentru pace”, a declarat Lundestad pentru AFP. “Primim propuneri din absolut toate părţile lumii”. a adăugat el.

    Între celelalte posibile candidaturi se află şi cea a fostului consultant al Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) Edward Snowden, refugiat în Rusia, acuzat de spionaj şi furt de documente oficiale în ţara sa, după ce a dezvăluit practici americane în domeniul supravegherii.

    Alte persoane considerate “lansatoare de alerte” (“whistleblower”), ca Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, şi fostul militar Chelsea Manning se pare că au fost, de asemenea, propuse.

    Printre favoriţi anul trecut, Malala Yousafzai, în vârstă de 16 ani, care a scăpat cu viaţă în urma unui atac al talibanilor şi care este considerată un simbol al luptei pentru educaţia fetelor, s-ar afla din nou în cursă.

    Premiul a fost acordat, anul trecut, Organizaţiei pentru Intezicerea Armelor Chimice (OIAC), implicată, atunci dar şi în prezent, în desfiinţarea arsenalului chimic al regimului sirian.

    Între cei propuşi în trecut, dar care par să candideze şi în 2014, se mai află activistul belarus Ales Beliaţki, în pezent încarcerat, şi medicul congolez Denis Mukwege, care oferă îngrijiri femeilor victime ale violenţelor sexuale în Republica Democratică Congo.

    Directorul Institutului de Cercetare pentru Pace de la Oslo (PRIO) Kristian Berg Harpviken, un observator atent al premiilor Nobel, l-a prezentat pe Papa Francisc drept favoritul său, în acest an, “pentru activitatea de redistribuire a bogăţiei către cei nevoiaşi”.

    Harpviken este unul dintre puţinii experţi care îndrăznesc să preconizeze identitatea laureatului.

    Întrebat despre situaţia tensionată din Ucraina, el a spus că este dificil, în prezent, să se distingă vreo organizaţie sau persoană susceptibile să joace un rol major în favoarea păcii în această regiune, în lunile viitoare.

    “Situaţia dramatică în care se află Ucraina poate influenţa reflecţia Comitetului Nobel, dar nu văd, în acest stadiu, un candidat care să se degaje”, a declarat el pentru AFP.

    Între celelalte piste, procesele de pace în Birmania sau Columbia ar putea să fie recompensate cu un Nobel, în cazul unor progrese majore, a apreciat el.

  • Isărescu, de acord cu Puya pentru versurile melodiei “Bagă bani”: S-au luat premii Nobel pentru idei contrare – VIDEO

     “Când ai miloane, eşti cel mai tare, Însă asta nu e tot, Când sufletu-ţi râde, nu-ţi trebuie multe, Banii ştii nu stau pe loc, Faci milioane, Eşti cel mai tare, Trebuie să şi traieşti, Decât să stai să-i strângi, Mai bine să îi cheltuieşti” sunt versurile din melodie citate de un jurnalist care a întrebat cum vede banca centrală dilema între consum, opţiunea actuală a Guvernului şi a BNR, şi economisire, cea din urmă constituind baza internă de investiţii.

    Ziaristul a explicat că a ales această întrebare pentru a-l ajuta pe guvernatorul BNR să-şi ducă mai uşor mesajul peste zidurile BNR.

    “Pe această temă a raportului între economisire şi consum s-au luat şi premii Nobel, într-o manieră de multe ori conflictuală, aşa cum se întâmplă în economie: unul a spus ceva şi a luat premiul Nobel şi celălalt a spus exact pe dos şi a luat premiul Nobel. Noi putem să-i dăm crezare şi dreptate lui Puya, sau cum aţi spus dumneavoastră, nu ştiam că-l cheamă aşa pe cel care cântă, Puya parcă i-aţi spus, da? Când m-am referit, dacă este să fiu precis, că nu vrem să apăsăm prea mult pe această pedală, am spus că nu vrem să descurajăm foarte tare economisirea”, a explicat Isărescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dalai Lama nu va participa la funeraliile lui Nelson Mandela

     “Nu există planuri de a merge acolo”, a declarat pentru AFP Tenzin Takhla de la Dharamsala (nordul Indiei), unde locuieşte liderul spiritual tibetan aflat în exil, fără a da explicaţii.

    Dalai Lama nu a primit în 2009 viza pentru participarea sa la o conferinţă de pace la Johannesburg.

    Liderul spiritual tibetan a fost invitat de Nelson Mandela şi FW De Klerk, ambii foşti preşedinţi sud-africani şi de arhiepiscopul african şi laureat al premiului Nobel pentru Pace Desmond Tutu, pentru a vorbi în cadrul unei conferinţe organizată de liga naţională de fotbal pe tema păcii, armoniei şi rolului fotbalului în lume.

    Cea de-a doua viză i-a fost refuzată în octombrie 2011 pentru aniversarea vârstei de 80 de ani a lui Desmond Tutu, al erou al luptei anti-apartheid, în oraşul Cap.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIUL NOBEL PENTRU PACE va fi atribuit Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, afirmă televiziunea norvegiană

     “Potrivit informaţiilor NRK, Premiul Nobel pentru Pace 2013 revine Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) susţinute de ONU”, scrie fără alte precizări postul, pe site, cu mai puţin de o oră înaintea anunţului oficial.

    Necunoscută marelui public, OIAC, cu sediul la Haga, a fost fondată în 1997 pentru a pune în aplicare Convenţia privind interzicerea armelor chimice, semnate pe 13 ianuarie 1993.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nobel pentru chimie pe 2013 – atribuit lui Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel

    Premiul Nobel pentru chimie pe 2013 a fost atribuit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel, a anunţat, miercuri, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de ştiinţă din Suedia, potrivit site-ului oficial al prestigioaselor distincţii.

    Cei trei cercetători au fost recompensaţi “pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe”, a precizat Comitetul Nobel.

    În trecut, chimiştii obişnuiau să creeze modele de molecule folosind bile din plastic unite prin beţişoare. În zilele noastre, modelarea este realizată cu ajutorul computerelor. În anii 1970, Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel au pus bazele puternicelor programe care sunt folosite astăzi pentru a înţelege şi a prezice procesele chimice. Modelele computerizate care reflectă fenomene din viaţa reală au devenit cruciale pentru marile descoperiri făcute în chimie în zilele noastre.

    Reacţiile chimice se produc cu viteze extrem de mari. Într-o fracţiune dintr-o milisecundă, electronii “sar” de la un nucleu atomic la un altul. Chimia clasică a întâmpinat dificultăţi serioase în a ţine pasul cu aceste viteze de reacţie. Virtual, este imposibil să realizezi o hartă cu toţi acei paşi mici care sunt făcuţi în timpul unui proces chimic. Folosind metodele care au fost recompensate miercuri cu premiul Nobel pentru chimie, oamenii de ştiinţă din zilele noastre reuşesc cu ajutorul computerelor să dezvăluie procese chimice, precum purificarea catalitică a gazelor de eşapament şi fotosinteza.

    Modelele dezvoltate de Karplus, Levitt şi Warshel sunt revoluţionare prin faptul că ele au reuşit să facă fizica clasică a lui Newton să funcţioneze în acelaşi timp cu fizica cuantică, care este fundamental diferită. Înainte de descoperirile celor trei savanţi, chimiştii trebuiau să aleagă pentru modelele lor principii care erau valabile doar într-una dintre cele două arii ale fizicii.

    Martin Karplus are cetăţenie americană şi austriacă. Născut în 1930, la Viena, a obţinut diploma de doctorat în 1953, la California Institute of Technology. Este profesor la Universitatea din Strasbourg şi profesor emerit la catedra de Chimie a Universităţii Harvard din Statele Unite.

    Michael Levitt are cetăţenie americană şi britanică. Născut în 1947, la Pretoria, în Africa de Sud, a obţinut doctoratul în 1971, la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, şi predă la Facultatea de medicină a Universităţii Stanford din Statele Unite.

    Arieh Warshel are cetăţenie americană şi israeliană. Născut în 1940, în kibbutzul Sde-Nahum din Israel, a obţinut doctoratul în 1969, la Weizmann Institute of Science din Rehovot, Israel. Este profesor emerit la Universitatea Southern California din Los Angeles.

    În 2012, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor americani Brian K. Kobilka şi Robert J. Lefkowitz, pentru descoperiri de o importanţă covârşitoare privind activităţile unei importante familii de receptori – receptorii cuplaţi cu proteina G (RCPG) -, considerată cea mai mare familie de receptori celulari de suprafaţă.

    Sezonul Nobel pe 2013 a debutat luni, când cercetătorii James E. Rothman, Randy W. Schekman şi Thomas C. Südhof au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină, pentru descoperirea sistemului care reglează traficul intracelular, un sistem major de transport din interiorul celulelor vii.

    Marţi, cercetătorul belgian François Englert şi cercetătorul britanic Peter W. Higgs au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe 2013, pentru descoperirea teoretică a mecanismului care contribuie la o mai bună înţelegere a originii masei particulelor subatomice, care a fost confirmată recent prin descoperirea acestei particule fundamentale prezise, realizată de experimentele ATLAS şi CMS cu ajutorul acceleratorului de particule (Large Hadron Collider) de la CERN.

    Premiul Nobel pentru literatură va fi atribuit joi.

    Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

    Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 14 octombrie.

    Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 930.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

    Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în cadrul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

  • PREMIUL NOBEL pentru medicină pe 2013: James E. Rothman, Randy W. Schekman şi Thomas C. Südhof

     Americanii James E. Rothman şi Randy W. Schekman şi germanul Thomas C. Südhof au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru medicină pe 2013 pentru “descoperirile lor în domeniul sistemului care reglează traficul intracelular, un sistem major de transport din celulele noastre”, potrivit comunicatului publicat pe site-ul nobelprize.org.

    Anul trecut, premiul Nobel pentru medicină a revenit cercetătorilor John B. Gurdon (Marea Britanie) şi Shinya Yamanaka (Japonia), pentru cercetările lor în domeniul reprogramării nucleare, o tehnică ce permite transformarea celulelor adulte în celule suşă, capabile să se dezvolte în orice tip de ţesut în corpul uman.

    Premiul pentru medicină marchează debutul sezonul Nobel, care va continua, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oprescu: Dacă nu bei moderat, poţi lua Nobelul pentru profesiune până la 40 de ani. După, pentru pace

     “Şi pentru mine, vinul, ca pentru oricare cetăţean, a reprezentat un moment de relaxare, cu moderaţie. La mine s-a pus problema mai acut, pentru că în meseria mea de chirurg eu am înţeles de mult că dacă nu ai moderaţie în chestia cu vinul, atunci premiul Nobel pentru profesiune poţi să-l iei până la 40 de ani. După aceea eventual poţi să-l iei pentru pace”, a spus Oprescu.

    El a explicat că moderaţie înseamnă “să nu cadă piticii de pe scaun” când consumă vin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Invenţie românească candidată la Premiul Nobel

    “Oilfest” are o gamă foarte largă de aplicaţii şi cuprinde domenii cheie precum: agricultura, industria petrochimică, transporturile navale şi terestre etc. Numai în România, acest produs ar putea fi redate agriculturii circa 600.000 de hectare de pământ infestat, care valorează circa 60 miliarde euro, şi ecologizate 24 de lacuri infestate, aflate lângă rafinării, evaluate la 400 milioane euro, conform unei analize făcute de Institutul Naţional de  Statistică, a spus  inventatorul Mihai Borceanu, CEO al SC Oilfest Company SRL.

     „România trebuie să se impună pe această piaţă, iar Oilfest reprezintă un bun instrument în slujba mediului de afaceri românesc”, a mai adăugat  Borceanu în cadrul unui eveniment de prezentare a produsului.

     

  • Documente ale scriitorului William Faulkner şi o nuvelă necunoscută a acestuia, scoase la licitaţie

     Potrivit reprezentanţilor casei Sotheby’s, această licitaţie va propune “cel mai mare număr de documente ale lui William Faulkner scoase vreodată la vânzare”, iar preţul total al acestora ar putea depăşi 2 milioane de dolari.

    Lotul principal, estimat la 500.000 de dolari, reprezintă prima schiţă a unui discurs susţinut de Faulkner atunci când a primit premiul Nobel pentru literatură, în 1949.

    Scriitorul l-a redactat în timp ce se afla la hotelul Algonquin din Manhattan, în drum spre Oslo. Această versiune de discurs este uşor diferită de cel pronunţat în cele din urmă de scriitor în timpul ceremoniei de înmânare a premiului Nobel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro