BusinessMagazin

Tag: negociere

  • Cum poate salva serialul “Game of Thrones” economia unei ţări

    Compania de producţii HBO, cunoscută pentru seriale ca “Game of Thrones”, “True detective” sau “Californication” va construi cele mai mari studiouri ale sale din Europa Centrală şi de Est la Dubrovnik, lângă graniţa Croaţiei cu Muntenegru.

    Primarul oraşului Dubrovnik, Andro Vlahusic a declarat că a fost în Statele Unite pentru a negocia termenii afacerii cu cei din conducerea HBO. Conform site-ului justdubrovnik.com, planul include un studiouri şi un parc tematic ce se va întinde pe o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi.

    Decizia nu a surprins, dat fiind faptul că în ultimii ani HBO a ales oraşul de pe malul Adriaticii pentru mai multe seriale, inclusiv câteva sezoane din “Game of Thrones”.

    Creatorii acestui popular serial de televiziune, D.B. Weiss şi David Benioff, au declarat în 2014 că “Game of Thrones”, un serial original HBO, se va încheia după cel de-al şaptelea sezon. Cu toate acestea, managerii postului american par să îşi dorească mai mult de şapte sezoane pentru celebra producţie TV.

    Weiss şi Benioff au declarat recent că principala lor preocupare constă în crearea unui final “potrivit şi satisfăcător” pentru “Game of Thrones”, indiferent de cât de multe sezoane ar necesita acest lucru. “Vrem să încheiem show-ul pe o notă înaltă”, a spus D.B. Weiss. “În mare, ştim deja câte ore au rămas de difuzat din acest serial. Nu vrem să adăugăm încă 10 ore la ceea ce avem deja. Aici e vorba de a găsi acel moment, cel mai potrivit (pentru încheierea serialului, n.r.), atât pentru noi, cât şi pentru HBO, dar care, înainte de toate, va fi cel mai potrivit şi pentru public”, a adăugat David Benioff.

    Inspirat din seria de romane “Cântec de gheaţă şi foc/ A Song of Ice and Fire”, de George R. R. Martin, serialul original HBO “Urzeala tronurilor” are o acţiune amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice şi elementele fantastice vin în completarea acţiunii din “Urzeala tronurilor”.

  • O aplicaţie îţi spune ce salariu trebuie să ceri la interviul de angajare

    Negocierea salariului poate fi o sarcină dificilă, iar cei mai mulţi candidaţi aleg pur şi simplu un număr şi speră ca angajatorul să îl găsească rezonabil.

    Compania Adzuna a găsit o soluţie la această problemă – o aplicaţie care îţi examinează CV-ul pentru a determina cât de mult valorează serviciile tale.

    Pentru a determina cu acurateţe nivelul utilizatorului, Adzuna analizează CV-urile comparându-le cu cele existente deja în baza de date. Un factor important este şi nivelul de educaţie al celui în cauză.

    Adzuna, unul dintre cele mai mari motoare de căutare de job-uri din Marea Britanie, îşi îndeamnă utilizatorii să încarce CV-urile pentru a merge pregătiţi la interviurile de angajare. Mai mult, site-ul prezintă şi ofertele disponibile care oferă salarii asemănătoare celor determinate de aplicaţie

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Marcel Bărbuţ, Adeplast: Dacă un concurent face cu 10 angajaţi ceea ce tu faci cu 15, mai bine să nu te apuci

    Am pornit la drum cinci parteneri, dar numai eu am vrut binele firmei, aşa că am fost nevoit să cumpăr treptat părţile celorlalţi pentru că nu am putut sta în companie cu cineva care face prostii. Abia în 2007 am devenit unicul acţionar.

    Apoi, m-aş asigura mereu ca toată lumea să creadă că sunt în firmă, chiar dacă nu sunt acolo. Trebuie să creezi această psihoză pentru ca angajaţii să ştie că sunt mereu văzuţi şi controlaţi de şefi. Dacă nu ai un program de minimum trei-cinci ani în care să ştii unde ajungi, este o mare problemă. Când am început eu afacerile, puneai un leu şi luai patru. Astăzi nu mai e aşa.

    Bătălia există pe toate segmentele de piaţă, de aceea trebuie să îţi cunoşti bine competitorii şi să le ştii cifrele şi deciziile. Dacă un concurent face cu 10 angajaţi ceea ce tu faci cu 15, mai bine să nu te apuci. Calculele trebuie făcute cât mai precis, iar atenţia la salarii trebuie să fie constantă. Dacă plăteşti un angajat cu mult mai mult decât nivelul pieţei, afacerea devine foarte complicată. Totul trebuie negociat foarte atent, de la finanţare până la furnizori şi salarii. Dacă ar fi să o iau de la capăt în condiţiile actuale, m-aş gândi de două ori dacă să încep sau nu.

  • Cea mai bună metodă de a obţine un salariu mai mare în 2015 este să îţi schimbi jobul

    Cei care doresc o mărire de salariu în 2015 ar trebui să caute un nou job, arată un studiu publicat recent de Wall Street Journal. În cadrul unui sistem financiar global care îşi revine treptat după criză economică, cei care se mută la un nou angajator au mai multe şanse de a negocia un salariu mai bun.

    “În comparaţie cu salariile celor care îşi păstrează jobul, contractele celor care se mută reflectă cu mai multă acurateţe condiţiile economice actuale”, notează Jose Mustre-del-Rio, economist la Kansas City Fed. “În condiţiile în care piaţa muncii se apropie de nivelul din 2007, creşterile de care au beneficiat în ultima perioadă cei care au schimbat joburile au fost consistente.”

    Spre exemplu, în primul trimestru din 2013 cei care schimbau joburile beneficiau de o creştere medie salarială de 4,3%, în vreme ce valoarea a ajuns la 5,6% în trimestrul trei din 2014. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul horeca, respectiv 7,7%.

    Un alt element important este numărul celor care renunţă la slujbă în mod voluntar, deoarece aceştia sunt cei care vor căuta un job mai bine plătit, consideră Janet Yellen, preşedinte al Fed. Numărul acestora este cel mai mare din ultimii şase ani, notează Yellen.

    Jose Mustre-del-Rio se arată optimist vis-a-vis de modul în care piaţa muncii evoluează şi consideră că, într-o scurtă perioadă de timp, aceste creşteri salariale vor fi similare şi pentru cei care îşi păstrează jobul. Astfel, angajaţii “loiali” vor avea posibilitatea de a negocia creşteri de câteva procente anual, fără a le lua în considerare şi pe cele incluse iniţial în contractul de muncă.

  • Cea mai bună metodă de a obţine un salariu mai mare în 2015 este să îţi schimbi jobul

    Cei care doresc o mărire de salariu în 2015 ar trebui să caute un nou job, arată un studiu publicat recent de Wall Street Journal. În cadrul unui sistem financiar global care îşi revine treptat după criză economică, cei care se mută la un nou angajator au mai multe şanse de a negocia un salariu mai bun.

    “În comparaţie cu salariile celor care îşi păstrează jobul, contractele celor care se mută reflectă cu mai multă acurateţe condiţiile economice actuale”, notează Jose Mustre-del-Rio, economist la Kansas City Fed. “În condiţiile în care piaţa muncii se apropie de nivelul din 2007, creşterile de care au beneficiat în ultima perioadă cei care au schimbat joburile au fost consistente.”

    Spre exemplu, în primul trimestru din 2013 cei care schimbau joburile beneficiau de o creştere medie salarială de 4,3%, în vreme ce valoarea a ajuns la 5,6% în trimestrul trei din 2014. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul horeca, respectiv 7,7%.

    Un alt element important este numărul celor care renunţă la slujbă în mod voluntar, deoarece aceştia sunt cei care vor căuta un job mai bine plătit, consideră Janet Yellen, preşedinte al Fed. Numărul acestora este cel mai mare din ultimii şase ani, notează Yellen.

    Jose Mustre-del-Rio se arată optimist vis-a-vis de modul în care piaţa muncii evoluează şi consideră că, într-o scurtă perioadă de timp, aceste creşteri salariale vor fi similare şi pentru cei care îşi păstrează jobul. Astfel, angajaţii “loiali” vor avea posibilitatea de a negocia creşteri de câteva procente anual, fără a le lua în considerare şi pe cele incluse iniţial în contractul de muncă.

  • Cine a fost Matteo Cassani, directorul care s-a sinucis aruncându-se de pe clădirea Enel

    Matteo Cassani a fost licenţiat în inginerie la Milano şi lucrează la Enel din anul 2000. Cassani a elaborat strategia pentru oferta finală în privatizarea Electrica Muntenia Sud şi a ocupat ulterior funcţia de director de dezvoltare al Enel România.

    Matteo Cassani a fost prima persoană din echipa Enel care a venit în România pentru a negocia achiziţia companiilor de distribuţie de electricitate Electrica Banat şi Dobrogea.

    Cassani povestea în Business Magazin că procesul de privatizare a fost „scurt şi intens“ şi că a lucrat alături de o echipă de 50 de persoane, de la reprezentanţi ai companiei până la avocaţi şi consultanţi.

    După evaluări ale companiei pe propria arie de expertiză, fiecare a livrat managementului Enel date care au dus la cea mai mare evaluare pentru EMS: 789,7 mil. euro, la care s-a mai adăugat suma pe care conducerea companiei a considerat-o necesară pentru a face cea mai bună ofertă. Matteo Cassani spune că, în timpul procesului de privatizare, nu a avut date despre cât urma să ofere concurenţa.

    Directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, Matteo Cassani, a murit, joi, după ce s-a aruncat de pe clădirea companiei, de pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitală.

  • În noiembrie 2004 preziceam scăderea EURO. “Ce ziceţi de un euro de 36.000 lei?”

    În materie de valute, în mediul de afaceri din România mai exista la acel moment o singură certitudine: incertitudinea. Asociind denominarea cu devalorizarea valutelor, am scris că 2005 urma să fie primul an care să aparţină, cu adevărat, al leului. Dar şi al momentelor de adevăr la capitolele competitivitate şi competenţă.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2004

    Cand vine vorba despre salarii, leul pare a castiga lupta cu valuta. Circa 10-15% dintre angajatii pe posturi de conducere isi negociaza salariile in lei de 3-4 luni incoace, spune George Butunoiu de la compania de recrutare Alexander Hughes, „mult fata de 0% cat era inainte“. In afaceri insa, planurile sunt gandite tot in euro si dolari.

    „SIGUR CA LEUL ARE PUTERE“: „Simtim asta cand trebuie sa platim cele 3.600 de salarii (…). Noi suntem captivi ca gandire valutelor, dar realitatea ne va face sa ne schimbam modul de gandire“, crede Laurentiu-Tigaeru Rosca de la Mara, Focsani.

    „NICI O PUTERE“: „In schimburile internationale, leul nu are nici o putere, totul se negociaza in valuta. Iar schimburile interne, chiar daca se negociaza in lei, se raporteaza permanent la euro/dolar“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    10% MIZEAZA PE LEU: „Multi dintre cei cu care am incheiat contracte de consultanta cer preschimbarea contractelor in lei pana la sfarsitul anului. Iar firmele incep sa negocieze salariile in lei pentru toate functiile. Fenomenul a inceput in urma cu vreo doua luni si in prezent cam 10% dintre firme prefera leul“, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanta si recrutare Total Business Solutions.

    LECTIILE ESTULUI: „Intarirea monedelor nationale in tot estul Europei denota stabilitatea economiilor, faptul ca au «imbatranit» in sens pozitiv. UE nu poate tine in spate economii instabile, iar o moneda puternica (…) faciliteaza accesul in zona euro“, spune un analist roman, consultant al unei institutii financiare internationale.

  • Cât câştigă Jennifer Lopez pentru prezenţa în juriul de la American Idol

    Cântăreaţa Jennifer Lopez a negociat un contract fabulos pentru a se întoarce în jurul American Idol: va câştiga 17,5 milioane de dolari pentru un sezon al celebrului show.

    “Au fost o mulţime de discuţii privitoare la contractul lui Jennifer”, a declarat o sursă celor de la MailOnline. “Până la urmă, ea va câştiga peste 17 milioane de dolari în acest nou sezon. E chiar mai mult decât a câştigat Britney Spears pentru X-Factor (15 milioane de dolari – n.r.)”.

    În anul 2011, Jennifer Lopez a primit 12 milioane de dolari pentru primul ei sezon în rolul de jurat. Un an mai târziu, salariul a crescut până la 15 milioane. Lopez a renunţat ulterior la colaborarea cu televiziunea CBS, fiind înlocuită de Mariah Carey.

    Anul acesta Jennifer Lopez a revenit pe micile ecrane în luna ianuarie, în cadrul sezonului cu numărul 13.

    Jennifer Lopez are doi copii de cinci ani, Emme şi Max, şi o avere estimată la 300 de milioane de dolari.

  • Merkel şi Putin negociază ÎN SECRET un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor

    Potrivit publicaţiei britanice, planul de pace la care lucrează Merkel şi Putin se articulează în jurul a două ambiţii principale, şi anume stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea ţării – aflate în dificultate financiară – a unui ajutor economic consistent printr-un nou acord în domeniul energiei care să asigure securitatea livrărilor de gaze.

    Cel mai controversat lucru constă în faptul că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruşi, comunitatea internaţională va fi nevoită să recunoască independenţa Crimeei şi anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiţi membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat.

    Potrivit ziarului, surse apropiate acestor negocieri secrete afirmă că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-şi retragă sprijinul financiar şi militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate.

    Concomitent, continuă The Independent, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ar accepta că nu ceară aderarea la NATO. În schimb, Putin va căuta să nu blocheze sau să se amestece în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană (UE), potrivit unui pact semnat în urmă cu câteva săptămâni.

    În al doilea rând, potrivit publicaţiei britanice, Ucrainei i se va oferi un nou acord pe termen lung cu gigantul rusesc Gazprom, cu privire la livrări de gaze naturale şi preţul acestora. În prezent nu există niciun acord, rezervele de gaze naturale ale Ucrainei scad şi ar urma să fie epuizate înainte de venirea iernii, ţara riscând o ruină economică şi socială.

    De asemenea, potrivit acordului, Rusia ar urma să despăgubească Ucraina printr-un pachet financiar în valoare de un miliard de dolari pentru pierderile la încasarea chiriei în schimbul staţionării Flotei ruse în Crimeea şi portul Sevastopol de la Marea Neagră până la proclamarea independenţei în martie, mai scrie ziarul.

    Însă aceste încercări ale lui Merkel de intermediere între Putin şi Poroşenko au fost afectate de doborârea în estul ţării a avionului malaysian care efectua zborul MH17.

    Cu toate acestea, surse care au luat parte la negocieri au declarat miercuri pentru The Independent că “planul german de pace se află în continuare pe masă şi este singurul. Negocierile se află într-un punct mort din cauza dezastrului MH17, dar se aşteaptă să fie reluate imediat ce are loc investigaţia”.

    “Este în interesul tuturor să se ajungă la un acord. Să sperăm că negocierile vor fi reluate, dacă se va ajunge la un rezultat satisfăcător în anchetele care se desfăşoară în prezent asupra cauzelor catastrofei MH17”, a adăugat sursa citată.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat pentru The Independent că nu ştie nimic despre existenţa unor asemenea negocieri. El a adăugat că este foarte probabil ca fie Statele Unite, fie Marea Britanie să nu fie de acord cu recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeei. La serviciul de presă al Ambasadei Germaniei, nu era nimeni disponibil miercuri, adaugă ziarul.

    O soluţionare a crizei actuale este convenabilă pentru germani, Rusia fiind singurul lor partener comercial important. Merkel a consolidat semnificativ axa ruso-germană în mandatele sale, iar până la prăbuşirea MH17 Guvernul german s-a opus cu fermitate impunerii unor sancţiuni comerciale, dar şi din motive diploamtice, comentează The Independent.

    Unele dintre cele mai mari companii germane efectuează operaţiuni în Rusia, în prezent una dintre cele mai mari pieţe pentru maşini, iar numeroase IMM-uri germane îşi extind activităţile în această ţară. Deşi Rusia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze în UE prin conducte care traversează Ucraina, Germania are propriile conducte care asigură legătura, separat, cu Rusia, fiind mai puţin vulnerabilă la acest capitol ca alte state europene.

    Un rol central în orice acord în domeniul gazelor naturale cu Gazprom l-ar juca unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ucraineni, Dmitro Firtaş. El a negociat primul mare acord în domeniu între Ucraina şi Rusia pentru perioada 2006-2009. În prezent, acesta se află la Viena, de unde luptă împotriva unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite. Însă Firtaş are relaţii apropiate cu lideri ruşi şi ucraineni – l-a susţinut pe Poroşenko – şi a acţionat ca om de legătură, din umbră, la toate nivelurile.

     

  • Merkel şi Putin negociază ÎN SECRET un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor

    Potrivit publicaţiei britanice, planul de pace la care lucrează Merkel şi Putin se articulează în jurul a două ambiţii principale, şi anume stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea ţării – aflate în dificultate financiară – a unui ajutor economic consistent printr-un nou acord în domeniul energiei care să asigure securitatea livrărilor de gaze.

    Cel mai controversat lucru constă în faptul că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruşi, comunitatea internaţională va fi nevoită să recunoască independenţa Crimeei şi anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiţi membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat.

    Potrivit ziarului, surse apropiate acestor negocieri secrete afirmă că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-şi retragă sprijinul financiar şi militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate.

    Concomitent, continuă The Independent, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ar accepta că nu ceară aderarea la NATO. În schimb, Putin va căuta să nu blocheze sau să se amestece în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană (UE), potrivit unui pact semnat în urmă cu câteva săptămâni.

    În al doilea rând, potrivit publicaţiei britanice, Ucrainei i se va oferi un nou acord pe termen lung cu gigantul rusesc Gazprom, cu privire la livrări de gaze naturale şi preţul acestora. În prezent nu există niciun acord, rezervele de gaze naturale ale Ucrainei scad şi ar urma să fie epuizate înainte de venirea iernii, ţara riscând o ruină economică şi socială.

    De asemenea, potrivit acordului, Rusia ar urma să despăgubească Ucraina printr-un pachet financiar în valoare de un miliard de dolari pentru pierderile la încasarea chiriei în schimbul staţionării Flotei ruse în Crimeea şi portul Sevastopol de la Marea Neagră până la proclamarea independenţei în martie, mai scrie ziarul.

    Însă aceste încercări ale lui Merkel de intermediere între Putin şi Poroşenko au fost afectate de doborârea în estul ţării a avionului malaysian care efectua zborul MH17.

    Cu toate acestea, surse care au luat parte la negocieri au declarat miercuri pentru The Independent că “planul german de pace se află în continuare pe masă şi este singurul. Negocierile se află într-un punct mort din cauza dezastrului MH17, dar se aşteaptă să fie reluate imediat ce are loc investigaţia”.

    “Este în interesul tuturor să se ajungă la un acord. Să sperăm că negocierile vor fi reluate, dacă se va ajunge la un rezultat satisfăcător în anchetele care se desfăşoară în prezent asupra cauzelor catastrofei MH17”, a adăugat sursa citată.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat pentru The Independent că nu ştie nimic despre existenţa unor asemenea negocieri. El a adăugat că este foarte probabil ca fie Statele Unite, fie Marea Britanie să nu fie de acord cu recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeei. La serviciul de presă al Ambasadei Germaniei, nu era nimeni disponibil miercuri, adaugă ziarul.

    O soluţionare a crizei actuale este convenabilă pentru germani, Rusia fiind singurul lor partener comercial important. Merkel a consolidat semnificativ axa ruso-germană în mandatele sale, iar până la prăbuşirea MH17 Guvernul german s-a opus cu fermitate impunerii unor sancţiuni comerciale, dar şi din motive diploamtice, comentează The Independent.

    Unele dintre cele mai mari companii germane efectuează operaţiuni în Rusia, în prezent una dintre cele mai mari pieţe pentru maşini, iar numeroase IMM-uri germane îşi extind activităţile în această ţară. Deşi Rusia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze în UE prin conducte care traversează Ucraina, Germania are propriile conducte care asigură legătura, separat, cu Rusia, fiind mai puţin vulnerabilă la acest capitol ca alte state europene.

    Un rol central în orice acord în domeniul gazelor naturale cu Gazprom l-ar juca unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ucraineni, Dmitro Firtaş. El a negociat primul mare acord în domeniu între Ucraina şi Rusia pentru perioada 2006-2009. În prezent, acesta se află la Viena, de unde luptă împotriva unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite. Însă Firtaş are relaţii apropiate cu lideri ruşi şi ucraineni – l-a susţinut pe Poroşenko – şi a acţionat ca om de legătură, din umbră, la toate nivelurile.