BusinessMagazin

Tag: Neamt

  • Primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, audiat la DNA

     Gheorghe Ştefan nu a făcut nicio declaraţie la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că primarul Gheorghe Ştefan este suspect într-un caz de corupţie aflat în lucru şi că a fost citat de procurorii anticorupţie pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţia.

    Potrivit surselor citate, în acest caz au fost făcute percheziţii în luna februarie.

    În 11 februarie, procurorii DNA au făcut cinci percheziţii în Piatra Neamţ şi Bacău, printre care şi la Primăria Piatra Neamţ, într-un dosar în care sunt suspectaţi de corupţie funcţionari din primărie şi administratori ai unor firme, în cazul unor fonduri publice pentru contracte de prestări servicii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezvăluiri despre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial: Cum au fost maltratate danezele care au avut relaţii cu nemţi

     După eliberarea de sub ocupaţia germană, membrii Rezistenţei daneze au urmărit femei bănuite că au avut relaţii cu nemţi în timpul războiului şi le-au pedepsit într-un mod brutal, relatează dailymail.co.uk.

    O femeie care a avut o relaţie cu un neamţ în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost dezbrăcată cu forţa şi i s-au pictat pe corp mai multe zvastici.

    Ura faţă de nemţi şi faţă de cei care au colaborat cu ei a dus la brutalitatea faţă de femeile care au “căzut în păcat cu duşmanul”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mallurile Galleria Buzău şi Piatra Neamţ nu pot fi vândute din cauza rezultatelor foarte slabe

     “În prezent, grupul are mai multe proiecte care nu sunt profitabile în principal din cauza unui grad mic de ocupare şi a unui nivel redus al chiriilor, incluzând Galleria Stara Zagora şi Galleria Burgas din Bulgaria, Galleria Piatra Neamţ, Galleria Buzău şi Galleria Arad în România, precum şi Avenue Mall Osijek în Croaţia. Grupul se află în imposibilitatea de a atrage noi chiriaşi şi de a creşte nivelul chiriei din cauza unor factori care nu ţin de controlul său, ci din cauza condiţiilor pieţei. Astfel, nu există nicio asigurare că vom putea vinde astfel de proiecte într-un timp rezonabil sau că le vom putea restructura pentru a limita pierderile”, se arată în raportul financiar al companiei.

    Astfel, centrele Galleria Piatra Neamţ şi Galleria Buzău au fost reclasificate în portofoliul companiei, din active disponibile la vânzare, în active generatoare de venituri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COD GALBEN de ceaţă în Bucureşti şi şapte judeţe

     Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), atenţionarea vizează, până la ora 10.00, Capitala, în special zonele periferice ale acesteia, vestul judeţului Ialomiţa şi judeţul Teleorman, în timp ce judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Vrancea, inclusiv drumurile naţionale şi europene, sunt sub cod galben până la 12.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SOCAR deschide benzinaria cu numarul 16

    Statia din orasul Roman, judetul Neamt, este a 16-a benzinarie a grupului in Romania si a doua statie inaugurata de SOCAR in aceasta luna in judetul Neamt, dupa statia de la Piatra Neamt deschisa oficial in urma cu trei saptamani (2 iulie 2013).  “Cu aceasta noua statie multifunctionala de la Roman, compania noastra ajunge la o retea consolidata de 16 statii in zona de nord-est a tarii.

    Doar in judetul Neamt SOCAR detine in prezent patru benzinarii dintre care doua au fost inaugurate pe parcursul acestei luni. Vor urma si altele atat in Moldova cat si in centre cheie la nivel national”, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR Romania. SOCAR Romania este reprezentanta locala a companiei petroliere si de gaze naturale detinuta de statul Azerbaijan (The State Oil Company of Azerbaijan Republic). Pana in prezent compania a creat 235 de locuri de munca si a derulat investitii de aproximativ 30 milioane de euro.

  • Magnet pentru investitorii străini: vinul românesc îi îmbată pe milionarii Europei

    Investiţiile în domeniul viticol s-au bazat pe doi piloni: oportunitatea generată de atragerea fondurilor europene, domeniul viticol fiind singurul din agricultură care a luat integral banii puşi la dispoziţie, şi pasiunea pentru vin a investitorilor.

    Cei nou intraţi au ţintit segmentul superior de preţ, ocolind zona cu preţuri mici, căzută în dizgraţie, dar care în trecut a asigurat supravieţuirea marilor jucători. Mai mult chiar, acum în piaţă un nou concept îşi face loc, cel de „boutique winery„, care conturează şi mai mult ideea de nişă în domeniu.

    „Crama Bauer este cea mai nouă «boutique winery» lansată în România, fiind situată în podgoria Drăgăşani, din judeţul Vâlcea. Lansarea vinurilor a avut loc la sfârşitul lunii aprilie”, spune oenologul Oliver Bauer, cel care dezvoltă crama ce-i poartă numele.

    De origine germană, Bauer a venit pentru prima dată în România în 2003, atunci când proprietarii au decis să relanseze Crama Ştirbey, şi să relanseze pe piaţă, după o pauză de 50 de ani, vinurile altădată apreciate de curţile regale din Europa. Aşa a ajuns Oliver Bauer să cunoască şi să vinifice soiurile româneşti precum Crâmpoşie, Tămâioasă Românească, Novac şi Negru de Drăgăşăni.

    În toată această perioadă a fost cel care şi-a pus amprenta asupra vinurilor descendenţilor familiei princiare Ştirbey, primul brand lansat de aceştia fiind Prince Ştirbey. Istoria familiei în domeniul viticol se întinde pe o lungă perioadă, familia Ştirbey deţinând în secolul XVIII domenii viticole în podgoria Drăgăşani.

    Oliver Bauer a intuit potenţialul vinurilor româneşti şi a decis să-şi înceapă propria afacere, iar pentru cea de-a zecea recoltă a vinificat trei soiuri: Sauvignonasse, Sauvignon Blanc şi Crâmopoşie selecţionată. „Am venit în România acum 10 ani, ca oenolog la Crama Ştirbey. Încă de atunci m-am îndrăgostit de dealurile podgoriei Drăgăşani şi am fost convins de potenţialul soiurilor româneşti.

    Acum, împreună cu soţia mea, Raluca, împinşi de pasiunea pe care o avem pentru vinuri de calitate, am început investiţia într-o cramă mică, pe vârful unui deal pitoresc din mijlocul podgoriei Drăgăşani. Vom lăsa creativitatea naturii să îşi urmeze cursul, transformând strugurii sănătoşi, din parcele vechi, muncite cu pasiune şi respect pentru natură, în vinuri cu caracter unic„, spune Oliver Bauer. 

    Proiectul este încă la început iar investiţiile mari abia de-acum urmează, în linia de producţie şi amenajare, şi Bauer nu doreşte să ofere mai multe informaţii despre sumele implicate de această investiţie. Crama a fost creată în aşa fel încât să permită vinificaţia unor cantităţi mici de vin, ce provin de pe parcele pe măsură.

  • Cea mai sigură turbină de profit pentru Mercedes-Benz

    “A fost scopul carierei mele să devin director de after-sales, după 27 de ani petrecuţi în companie. Am început chiar de la 16 ani în Germania de Vest”, spune astăzi Rosendaal. Vorbeşte despre domeniul pe care îl conduce ca despre o îmbinare între aspectul tehnic – service şi componente auto – şi cel de marketing şi relaţionarea directă cu clientul. În opinia managerului, ajuns în România de aproape un an şi jumătate, munca în divizia de after-sales e mai dificilă decât cea din vânzări – „ştiu că dacă spun asta poate o să se supere colegii mei”.

    Astfel, dacă operaţiunea de vânzare presupune o simplă discuţie despre preţ, dotări, culoare, legată de un produs deja fabricat şi de bună calitate, cea de post-vânzăare presupune prezentarea unui serviciu conceput în România în 36 de mici fabrici, pentru că fiecare dealer îşi concepe propriul pachet, fie că vorbim de întreţinere, service sau reparaţii în caz de accident.

    Mercedes-Benz România asigură piesele, reţeta şi instrucţiunile de reparaţie prin trainingurile pe care le organizează cu mecanicii, dar relaţia cu clienţii intră în responsabilitatea dealerilor. Rosendaal constată că pe piaţa din România dealerii auto sunt pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru furnizarea de servicii post-vânzare („pun cu succes reţeta în practică„), însă vede drept obstacol abilitatea oamenilor care interacţionează cu clienţii de a şti cum să vândă un serviciu cu valoare adăugată – „cea mai mare provocare pentru viitor va fi să îi facem să devină orientaţi înspre client, să îi învăţăm să găsească abordarea potrivită faţă de nevoile sale„.

    Experienţa internaţională l-a învăţat pe Rosendaal lucruri care în România încă scârţâie: „clientul trebuie salutat într-un mod amabil, trebuie să i se dea sentimentul găsirii unui partener perfect, iar asta încă nu se întâmplă; nu e problema Mercedes-Benz, e o problemă de mentalitate în întreaga ţară„. Şi mentalitatea clientului a început să se schimbe în ultimii ani. Dacă anterior, odată cu achiziţia unei maşini, cumpărătorul se ferea de serviciile post-vânzare, asumân-
    du-şi pe cont propriu responsabilitatea întreţinerii şi reparării maşinii, situaţia se schimbă treptat.

    Comercianţii de autovehicule au înţeles rapid că întoarcerea pieţei auto la nivelul din urmă cu 13 ani va avea efecte devastatoare asupra afacerilor, aşa că au marşat puternic pe serviciile pe care le pot oferi noilor clienţi sau celor deja existenţi. Anterior, Dana Cortina, şefa dealerului Porsche Inter Auto, declara pentru Business Magazin că activitatea de service reprezintă singurul motor de profit pentru industria auto, în care maşinile noi vândute într-o săptămână se numără pe degetele de la o mână. „Dealerii au înţeles că partea de after-sales reprezintă o componentă tot mai importantă din business.

  • Ce lanţ de benzinării ameninţă supremaţia OMV, Rompetrol şi Lukoil: “Am cumpărat terenuri pentru benzinării în toată ţara”

    „SOCAR a investit pana in acest moment peste 22 de miloane de euro in reteaua de retail din nord-estul tarii si a ajuns la un aparat format din 235 de angajati. Deschiderea statiei de la Piatra Neamt este rezultatul dinamicii companiei noastre in zona Moldovei si a implicarii SOCAR in economia Romaniei prin investitii masive in economia locala. Vom dezvolta in continuare reteaua de benzinarii din nord-estul tarii, cu puncte de alimentare stabilite la Roman, Focsani, Buzau, Adjud, Bacau. La Piatra Neamt intentionam ca anul acesta sa deschidem a doua statie, sub brandul SOCAR”, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR Romania.

    Preţurile practicate la noua unitate din Piatra Neamţ sunt următoarele: benzină 95 – 5,69 lei; benzină 98 – 6,29; motorină euro 5 – 5,69 lei; motorină super diesel – 5,99.

    “Investitiile SOCAR Romania in reteaua de retail, la nivel national sunt in crestere. Suntem in punctul in care am achizitionat terenuri pentru benzinarii in toata tara: in curand o sa vedeti statii sub brandul SOCAR, in toate zonele Romaniei. Avem planificat pentru anul in curs un buget de 50 de milioane de euro. Planul de investitii, numarul benzinariilor si ritmul dezvoltarii nationale in 2013 depind de dinamica pietei carburantilor din Romania dar si de intregul proces birocratic de autorizare”, a mai declarat Karimov.

    Benzinaria ofera servicii de alimentare cu carburant, inclusiv pompe pentru deservirea autovehiculelor de mare tonaj, servicii automate de umflat pneuri (colonete aer-apa), magazin multi-produs, Cafe Nar, servicii de orientare in trafic prin info-chiosc digital si tablete pentru clientii care vor sa navigheze pe internet. In plus, benzinaria de la Piatra Neamt deschide in premiera in reteaua SOCAR zona de fast-food, din care clientii pot sa beneficieze de traditionalele produse şaorma si kebab.

    Compania azeră de stat are reţele de benzinării în Elveţia, România, Ucraina şi Georgia şi produce anual 60 de milioane de tone de petrol şi 30 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Guvernul a propus companiei petroliere azere de stat SOCAR să preia combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), aflat în insolvenţă de la începutul acestui an, reprezentanţii potenţialului investitor afirmând însă că vor analiza situaţia înainte de a lua o decizie.

    Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei reţele de circa 800 staţii, operată sub două branduri, Petrom şi OMV. Activitatea din România se desfăşoară prin intermediul OMV Petrom Marketing, care este deţinută în totalitate de Petrom. OMV Petrom Marketing operează 546 staţii de distribuţie, dintre care 389 Petrom şi 157 OMV. Grupul Rompetrol a anunţat că va deschide alte 150 de noi puncte de alimentare în următorii trei-cinci ani. Recent, sârbii de la NIS, grup petrolier controlat de gigantul rusesc Gazprom, au deschis două puncte de alimentare noi la kilometrul 59 pe autostrada Bucureşti – Piteşti. Acum, ruşii au 12 benzinării în România, vor 50 până la finalul anului şi 120 până în 2015.

  • Părintele arhimandrit Justin Pârvu, stareţul Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, a decedat

     “La ora 22:40, ora României, după o suferinţă de mai multe săptămîni şi după un chin care s-a acutizat în ultimele ore, Părintele Justin Pârvu a încetat din viaţa aceasta trecătoare şi s-a mutat la cereştile cete, la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori pe care atât i-a iubit şi după care atât a jinduit”, potrivit site-ului Mănăstirii Petru Vodă.

    De la sfârşitul lunii martie, cancerul de stomac “pe care îl purta în taină de câţiva ani de zile” a dezvoltat o metastază, care a adus complicaţiile medicale în urma cărora, după o suferinţă “mucenicească pe deplin asumată şi conştientă, s-a mutat din lumea aceasta la o alta mai bună”, a precizat sursa citată.

    Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 februarie 1919, s-a închinoviat la Mănăstirea Durău în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemniţat pentru legionarism între anii 1948-1964. Între anii 1966 şi 1975, părintele Justin Pârvu a fost reprimit în monahism ca vieţuitor al Mănăstirii Secu (judeţul Neamţ), iar între 1975 şi 1991 ca vieţuitor al Mănăstirii Bistriţa (judeţul Neamţ).

    În toamna anului 1991, părintele Justin Pârvu a pus piatra de temelie a Mănăstirii Petru Vodă (de călugări), iar din anul 1999 a început construirea Mănăstirii Paltin (de maici).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANOFM: Peste 190 de programe de formare profesională pentru 4.000 de persoane în iunie. Care sunt cele mai solicitate meserii

     Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va derula, în luna iunie, 192 de programe de formare profesională pentru 3.957 de persoane, care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti.

    Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt: Dolj (238 de persoane), Hunedoara (238 de persoane), Braşov (168 de persoane), Neamţ (155 de persoane), Iaşi (150 de persoane).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro