BusinessMagazin

Tag: motivare

  • Ce fac companiile când au nevoie de bani după cinci ani de criză: cei care au profit îl reinvestesc, cei care nu au îşi vând activele

    DE LA 1 IULIE A INTRAT ÎN VIGOARE SCUTIREA DE IMPOZITUL PE PROFITUL REINVESTIT, care se aplică pro­fitului înregistrat începând cu această dată şi in­ves­tit în echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi ins­talaţii de lucru produse sau cumpărate ulterior, până la 31 decem­brie 2016. Oamenii de afaceri au cerut guvernului de la înce­putul anului să susţină măsura în negocierile cu FMI, ţinând cont că investiţiile rămân capitolul la care economia suferă cel mai mult.

    Anul trecut, investiţiile nete în economie au scăzut cu 9,3%, iar în T1 2014 au scăzut cu 7,4% faţă de T1 2013, cea mai mare scădere vizând tocmai cheltuielile cu utilajele – 11%. „Formarea brută de capital fix s-a tot redus începând din ultima parte a lui 2012, împiedicând economia să-şi atingă potenţialul; fără scăderea investiţiilor, creşterea PIB ar fi fost de cca 5% în T1 în loc de 3,8%“, consideră analiştii  de la BCR.

    Dacă statul şi-a restrâns investiţiile ca să se în­ca­­dreze în limita de deficit bugetar, ceea ce demo­tivează companiile private ţine de nivelul fis­ca­li­tăţii, concurenţă, lipsa cererii şi greutatea acce­su­lui la finanţare, probleme enumerate în această ordine în sondajul semestrial al BNR pentru peri­oa­da octombrie 2013 – martie 2014.

    Cercetarea, cuprin­zând 10.000 de companii private nefinanciare, din care în jur de 80% sunt mici şi mijlocii, arată că nu mai puţin de 44% dintre manageri au folosit cu pre­cădere în această perioadă surse de finanţare internă, adică reinvestirea profitului (în condiţiile în care profitul net s-a redus pentru aproape 45% din totalul firmelor) sau vânzarea de active, în dauna surselor externe (credite, piaţa de capital sau fonduri europene). Cât priveşte folosirea banilor, cele mai im­portante destinaţii rămân constituirea de capital de lucru sau plata furnizorilor. Corporaţiile sunt însă net mai dispuse decât IMM să orienteze banii spre in­vestiţii pentru dezvoltare – 28% dintre corporaţii, faţă de 10% dintre IMM.

    Cererea de finanţare de la bănci nu doar că a fost modestă, dar s-a micşorat: 18% dintre companii au apelat la cel puţin un produs bancar în perioada octom­brie 2013 – martie 2014, faţă de 21% în aprilie-septembrie 2013, iar numărul firmelor care nu au credite bancare a crescut de la 65% la 71%. Com­pa­niile din servicii şi utilităţi se finanţează cel mai mult din reinvestirea profitului sau vânzarea de acti­ve (47% din total), în timp ce creditele bancare au fost cerute cel mai mult de firmele din agricultură (34%) şi din industrie (25%).

    BNR notează că „nivelul prea ridicat al dobânzilor şi comisioanelor, cerinţele privind valoarea sau tipul garanţiei, clauzele contractuale şi birocraţia reprezintă, în această ordine, cele mai însemnate obstacole pentru companii în a accesa resurse financiare de la bănci şi instituţii financiare nebancare“. Aşa se explică şi de ce şansele de a obţine bani de la bănci rămân puternic diferenţiate: cca 43% dintre corporaţii au reuşit să obţină integral sumele solicitate, faţă de numai 16% dintre IMM. În structura companiilor care au credite, majoritare sunt corporaţiile şi firmele din agricultură, minoritare sunt IMM şi firmele din servicii şi utilităţi.

    Şi din perspectiva băncilor situaţia se vede la fel. Băncile declarau în sondajul lunar al BNR din mai că în T1 a scăzut cererea agregată de credite din partea companiilor – în special pe seama unei cereri mai mici de credite pe termen scurt din partea IMM – şi se aşteptau ca în T2 cererea să scadă în continuare. Exprimat în lei, soldul total al creditelor pentru companiile private a scăzut de la cca 117,9 mld. lei la finele lui octombrie 2013 la cca 115,4 mld. lei la sfârşitul lui martie 2014 şi la cca 115,2 mld. lei la sfârşitul lunii mai, în special pe seama reducerii componentei în valută, al cărei sold a coborât de la echivalentul a 66,3 mld. lei în octombrie 2013 la 61,9 mld. lei în mai 2014.

    Săptămâna trecută, Banca Naţională a redus rezervele minime obligatorii la valută de la 18% la 16%, cu intenţia de a stimula o redresare a creditării în valută pentru debitorii fără risc valutar, exportatori sau investitori străini, deşi o parte din bănci vor folosi în continuare valuta astfel eliberată spre a rambursa finanţările de la băncile-mamă ori spre a credita statul.

    În acelaşi sondaj lunar din mai, băncile estimau că la nivelul T1 riscul de credit asociat companiilor era în creştere, cu excepţia corporaţiilor, unde riscul a scăzut. În opinia băn­cilor, riscul aferent IMM a continuat să crească, în timp ce riscul asociat creditării corporaţiilor s-a redus pentru prima dată în ultimii doi ani. Aceeaşi diferenţiere între corporaţii şi IMM reiese şi din percepţia com­pa­niilor. Sondajul semestrial al BNR relevă că pentru majoritatea IMM, disponibilitatea surselor de finanţare nici nu a progresat, nici nu a regresat în peri­oada octombrie 2013 – martie 2014, în timp ce în cazul corporaţiilor, disponibilitatea tuturor surselor de finanţare a crescut. Pentru aprilie-septembrie 2014, majoritatea companiilor au declarat că se aşteap­tă la o scădere uşoară a accesului la toate sur­sele de finanţare, cu excepţia reinvestirii profitului sau a vânzării activelor.

    Dincolo de finanţarea din resurse interne şi de credite, companiile nu par să aibă nicio altă pârghie via­bilă de a atrage bani. Finanţarea de pe piaţa de capi­tal rămâne extrem de redusă: nicio corporaţie nu a apelat la ea şi un număr extrem de mic de IMM au emis acţiuni sau obligaţiuni, rezultă din sondajul BNR. Cât despre fondurile europene, peste 90% din­tre IMM şi peste 80% dintre corporaţii au declarat că în ultimele şase luni nu au avut experienţă cu fondurile europene în dezvoltarea activităţii firmei.

    Doar 8% dintre corporaţii şi un număr neglijabil de IMM declară că le-au fost rambursate în perioada res­pectivă fonduri dintr-un proiect cu finanţare UE, iar cele mai performante în accesarea de fonduri sunt com­paniile din agricultură. „În afară de furnizarea de lichiditate suplimentară pe piaţa locală şi de aco­pe­rirea mai bună a deficitului de cont curent, mult lău­data creştere a absorbţiei fondurilor europene s-a văzut prea puţin în investiţii“, comentează analiştii de la BCR. „Ceea ce a contat ca absorbţie în ultimii doi ani n-au fost decât bani plătiţi de Comisia Euro­pea­nă pentru proiecte de investiţii datând din 2010, 2011 sau începutul lui 2012.“

  • MOTIVAREA deciziei de condamnare a Monicăi Iacob Ridzi: Faptele sunt de o “gravitate extremă” după tentativa distrugerii probelor

    Instanţa supremă a redactat motivarea deciziei prin care Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, în dosarul manifestărilor organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului.

    În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecători – Iulian Dragomir, Rodica Cosma şi Francesca Vasile – arată că faptele fostului demnitar şi ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticorupţie, dar şi de cele rezultate pe parcursul cercetării judecătoreşti.

    De asemenea, cei trei magistraţi explică în detaliu de ce fostul ministru şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la pedepse cu executare sau cu suspendare.

    “Înalta Curte mai are în vedere că exercitarea abuzivă de către inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atribuţiilor de serviciu s-a materializat şi în aceea că a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, care instituie în sarcina ordonatorilor de credite obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale”, se arată în documentul instanţei.

    Judecătorii arată că faptele Monicăi Iacob Ridzi sunt de o “gravitate extremă” şi descriu tabloul infracţional conturat la nivelul ministerului drept unul “dezolant”.

    “Înalta Curte mai are în vedere că în arhitectura traseului infracţional din speţă se înscriu cu o egală gravitate extremă infracţiunile informatice săvârşite de inculpaţii Iacob-Ridzi Monica-Maria şi Mărcuţă Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi care evidenţiază de altfel persistenţa fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracţiunilor deja comise, sens în care din dispoziţia acesteia, coinculpatul Mărcuţă Marius-Mihail, temându-se ca acele probe datorită conţinutului lor, îi pot incrimina a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meşină Dan Paul – specialist IT, pentru a şterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate şi folosite ca probe de organele de urmărire penală (a se vedea în acest sens declaraţia martorului susmenţionat dată sub prestare de jurământ în faţa instanţei de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracţional dezolant al activităţilor infracţionale ce se comiteau în Ministerul Tineretului şi Sportului chiar şi după declanşarea scandalului public naţional cu referire la aceleaşi fapte)”, notează cei trei judecători.

    ICCJ mai arată în motivare că gravitatea faptelor este dată de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverenţa infracţională a inculpaţilor nominalizaţi, cât şi de pluralitatea de infractori din dosar.

    Judecătorii mai spun că au avut în vedere fiecare aspect circumstanţial ce ţine de persoana celor inculpaţi în acest caz, precum informaţii apte să circumstanţieze persoana inculpaţilor, ca şi nevoia de reeducare şi posibilitatea lor de reinserţie socială după executarea unei sancţiuni de drept penal, starea psiho-fizică a fiecăruia, particularităţile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpaţilor înainte şi după săvârşirea infracţiunii, faptul că nu au antecedente penale, sunt căsătoriţi, unii au copii, au studii universitare în diferite specialităţi, cu menţiunea că “evaluarea gravităţii faptelor infracţionale trebuie analizată în legătură necesară cu vinovăţia şi atitudinea psihică faţă de faptele comise şi urmările acestora”.

    “Or, din acest ultim punct de vedere, se reţine că toţi inculpaţii din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracţiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziţia lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârşirea aceloraşi fapte şi care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză (…) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc existenţa faptelor infracţionale şi săvârşirea cu vinovăţie în forma intenţiei a acestora”, se arată în motivare.

    Închisoarea cu executare în cazul Monicăi Ridzi, pentru conformarea ei la valorile sociale

    În motivare, judecătorii arată că “analizarea gravităţii concrete a faptelor, influenţată de mobilul şi scopul acestora, în procesul de individualizare judiciară a pedepselor ce vor fi aplicate în cazul infracţiunilor săvârşite în speţă generează, în consecinţă, gradualizarea pedepselor ce se vor aplica în cauză”.

    Instanţa subliniază că Ridzi a dispus plata a peste 2,7 milioane de lei din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) pe care îl conducea, pentru prestaţii neefectuate sau supraevaluate.

    “Înalta Curte reţine că acţiunile infracţionale comise în speţă de totalitatea inculpaţilor nominalizaţi trimişi în judecată şi, în primul rând, participarea la simularea derulării unei proceduri de achiziţie, la divizarea achiziţiei în trei contracte şi la recepţionarea fictivă a prestaţiilor, acţiuni ce au avut drept rezultate crearea instrumentelor comerciale (…) şi a actelor justificative care au permis inculpatei Iacob-Ridzi Monica-Maria să dispună plata din bugetul MTS către firme a sumei de 2.737.743,35 lei, pentru prestaţii neefectuate sau supraevaluate, iar societăţilor comerciale Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark să obţină în acelaşi cuantum avantaje materiale şi care întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial”, se arată în motivare.

    Judecătorii mai spun că faptele incriminate în dosar au fost săvârşite “printr-un mecanism extrem de insidios, în care au primat activităţile fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria, constând în antrenarea celorlalţi inculpaţi la săvârşirea, în calitate de coautori sau complici, a infracţiunilor menţionate ce desemnează o altă formă de manifestare a comportamentului său abuziv care, în contextul funcţiei deţinute, imprimă faptelor sale o gravitate deosebită”.

    Totodată, arată magistraţii, referitor la participaţia Ioanei Elena Vârsta – fost consilier al Monicăi Ridzi -, se are în vedere că activităţile infracţionale ale acesteia au fost substanţiale şi s-au derulat pe tot traseul faptelor infracţionale consumate în perioada 17 martie – 22 mai 2009, ea fiind cea care a asigurat, în baza unei înţelegeri prealabile cu fostul ministru, punerea în aplicare a planului conceput de aceasta.

    “Astfel, inculpata Vârsta Ioana Elena i-a identificat pe inculpaţii Iacobescu Bogdan Petre, Nica-Udangiu George-Răzvan şi Negrea Marius Cristian, administratori ai Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark, care s-au angrenat la punerea în executare a activităţii infracţionale, cunoscând că vor fi beneficiarii unor avantaje materiale provenite din fondurile bugetare de stat ale MTS. Pe baza datelor primite de la inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria privind suma totală alocată achiziţiei, inculpata Vârsta Ioana Elena a redactat documentul «buget final 3 locatii.xls» şi 1-a pus la dispoziţia inculpaţilor nominalizaţi la punctele 2-8, care, împreună cu ceilalţi inculpaţi angajaţi ai instituţiei, au întocmit în fals întreaga documentaţie de atribuire, inclusiv ofertele firmelor. La cererea inculpatei Iacob-Ridzi Monica-Maria, inculpata Vârsta Ioana Elena a achiziţionat pe firma sa Red Apple Communication  toate materialele promoţionale, după care, în baza înţelegerii infracţionale menţionate, inculpatul Nica-Udangiu George-Răzvan a preluat relaţia comercială pe firma sa  Artisan Consulting, substituind-o în documente firmei Red Apple Communication”, se mai arată în motivare.

    Aceste operaţiuni, spun judecătorii, au făcut posibilă ascunderea achiziţiei de bunuri în categoria unor servicii şi includerea sub această formă, în contracte datate 22 aprilie 2009, la o valoare aproape triplă faţă de costurile reale ale achiziţiei.

    Instanţa mai precizează că, faţă de Ridzi, Vârsta şi Diaconu, “în baza considerentelor cu rol decisiv în iniţierea şi coordonarea tuturor activităţilor infracţionale analizate, ce au generat producerea unei pagube însemnate părţii civile Ministerul Tineretului şi Sportului”, se dispune “aplicarea de pedepse privative de libertate pentru fiecare din infracţiunile săvârşite şi aflate în stare de concurs real orientate spre minimul special prevăzut de textele de lege încriminatorii, urmând ca pentru pedepsele rezultante finale ce vor fi stabilite să se dispună executarea acestora în regim de detenţie, unica modalitate de executare ce poate asigura restabilirea legii încălcate în speţă datorat gradului ridicat de pericol social al infracţiunilor comise, condiţiilor şi împrejurărilor concrete în care acestea au fost săvârşite, pluralităţii actelor de executare, precum şi urmărilor socialmente periculoase de o gravitate extremă ale faptelor acestora”.

    “Cu referire la persoana acestor inculpaţi, Înalta Curte are în vedere că datele personale referitoare la situaţia lor familială şi calificările lor profesionale nu pot înfrânge concluzia categorică a justificării necesităţii dispunerii modalităţii de executare prin privarea efectivă de libertate, în detenţie, în vederea conformării lor în viitor la valorile sociale ocrotite de legea penală şi, în primul rând, la gestionarea în condiţiile legii şi cu bună credinţă a fondurilor bugetare publice”, explică judecătorii, în motivare.

    Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 28 ianuarie, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

    Completul de judecată, format din preşedintele Iulian Dragomir şi judecătorii Rodica Cosma şi Francisca Vasile, a mai dispus, în cazul Monicăi Iacob Ridzi, şi interzicerea unor drepturi timp de trei ani.

    Aceeaşi pedeapsă – respectiv cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani de interzicere a unor drepturi – a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi.

    Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS în perioada martie – septembrie 2009, a primit doi ani şi jumătate de închisoare cu executare, plus doi ani de interzicere a unor drepturi.

    Alături de aceştia au fost condamnaţi şi ceilalţi inculpaţi din dosar la pedepse cu suspendare iar decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

    Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

    Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

    Alături de Ridzi este judecată şi Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie – mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie.

    În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.

  • Motivarea arestării lui Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână: Înregistrările în care apar cei doi sunt legale şi pot fi probe în dosar

    “Susţinerile apărării, în sensul inadvertenţelor de natură a releva lipsa de autenticitate şi caracterul posibil contrafăcut al înregistrărilor, nu se bazează pe elemente faptice ori concrete care să contureze o îndoială veridică asupra caracterului autentic sau complet al acestora. De altfel, pe parcursul cercetărilor în cauză se poate proceda la verificarea acestui caracter, în măsura în care se va aprecia ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă o probă ştiinţifică care să aibă un asemenea obiectiv”, susţine judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti care în 20 iunie a decis arestarea lui Mircea Băsescu şi a lui Marian Căpăţână.

    Potrivit documentului citat, declaraţiile lui Marian Căpăţână, conform cărora el ar fi primit banii de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, sub formă de împrumut, nu sunt susţinute.

    Judecătorul arată că nu există niciun document, care să ateste închiere unui contract de împrumut şi nici martori care să confirme acest lucru.

    Un alt element care l-a determinat pe judecător să dispună arestarea preventivă a lui Mircea Băsescu şi a lui Marian Căpăţână constă în maniera în care a fost abordată, de către fratele preşedintelui şi de Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, problema legată de sprijinul pe care Mircea Băsescu urma să îl acorde.

    Acest lucru “nu lasă echivoc asupra naturii demersurilor pe care acesta susţinea că le face, afirmaţiile sale privitoare la pedepse şi soluţii procedurale fiind de natură a-l convinge pe cumpărătorul de influenţă de realitatea acestora”, a mai scris judecătorul în motivare.

    Judecătorul adaugă, în documentul citat, că existenţa, în paralel, a unui dosar în care Mircea Băsescu denunţă faptul că a fost şantajat de familia lui Bercea Mondial, “nu este incompatibilă cu acţiunile presupus ilicite ale acestuia, fără a avea relevanţă, sub acest aspect, momentul în care s-au făcut respectivele demersuri şi forma sub care s-au concretizat”.

    În opinia judecătorului, pentru Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână, dreptatea şi libertatea au devenit o marfă care se poate cumpăra şi vinde, fapt ce aduce atingere încrederii în sistemul judiciar.

    Tribunalul Bucureşti a decis, în 20 iunie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Mircea Băsescu, pentru trafic de influenţă, şi a lui Marian Căpăţână, cel care ar fi fost intermediarul banilor pe care familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, i-ar fi dat fratelui preşedintelui Traian Băsescu.

    Decizia Tribunalului Bucureşti a fost contestată la Curtea de Apel, care va judeca în 27 iunie dosarul, urmând să decidă definitiv dacă Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest sau vor fi cercetaţi în libertate.

    Mircea Băsescu este acuzat că, în perioada 20 februarie 2011 – 22 februarie 2012, ar fi primit 250.000 de euro de la fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, prin intermediul lui Marian Căpăţână, pentru a interveni la judecători să dispună o soluţie favorabilă în dosarul în care Sandu Anghel era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot.

    Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Mircea Băsescu ar fi promis că va interveni la judecători să dispună fie condamnarea lui Bercea Mondial la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

    “La începutul anului 2011, după ce faţă de tatăl denunţătorului s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, denunţătorul i-a remis unui intermediar suma de 250.000 de euro, la cererea acestuia din urmă şi în schimbul promisiunii că banii vor fi remişi mai departe lui Băsescu Mircea, pentru ca acesta să intervină pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de tatăl denunţătorului şi a altor cereri incidente în respectiva cauză”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat alţi 350.000 de euro lui Marian Căpăţână, în acelaşi scop.

    Florin Anghel i-ar fi dat cei 600.000 de euro lui Marian Căpăţână din 20 februarie 2011, data la care Bercea Mondial a fost arestat, şi 22 februarie 2012, data la care a fost condamnat de instanţa de fond, Tribunalul Olt, la şapte ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru tentativă de omor calificat.

    “Din suma totală de 600.000 de euro remisă de denunţător intermediarului, Băsescu Mircea a primit suma de 250.000 de euro în schimbul promisiunii că, prin influenţa pe care o are asupra magistraţilor, poate obţine o soluţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului, adică va obţine fie o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, se mai arată în ordonanţa de reţinere.

    Marian Căpăţână este acuzat că din cei 600.000 de euro pe care i-ar fi primit de la fiul lui Bercea Mondial, şi-a însuşit 350.000 de euro, pentru că “a mijlocit remiterea banilor”.

    Procurorii au arătat, în referatul cu propunerea de arestare preventivă, că Mircea Băsescu s-a folosit de calitatea de membru al familiei preşedintelui pentru a fi credibil în faţa lui Florin Anghel când spunea că ar putea interveni la magistraţi în dosarul în care Bercea Mondial era judecat pentru tentativă la omor.

    “Ambii inculpaţi s-au folosit de calitatea de membru al familiei Preşedintelui României pe care o deţine inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmaţiilor referitoare la influenţa sau pretinsa influenţă pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraţilor şi, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obţinerea unor hotărâri favorabile”, au scris procurorii în referatul trimis instanţei.

    Potrivit documentului citat, Mircea Băsescu, deşi cunoaşte obligaţiile fratelui său şi îi comunică lui Florin Anghel într-una din discuţiile înregistrate că “el nu poate”, nu descurajează comentariile referitoare la persoana preşedintelui, “ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparenţa că ar avea influenţă asupra magistraţilor”.

    Fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, a depus în 13 iunie, prin avocatul său, Pavel Abraham, o plângere penală împotriva lui Mircea Băsescu, în care îl acuză pe acesta de trafic de influenţă, înşelăciune şi inducerea în eroare a organelor judiciare, în legătură cu dosarul în care Anghel este acuzat de şantaj.

    Fiul şi ginerele lui Bercea Mondial, Florin Anghel şi Marius Constantin, cercetaţi de DNA Constanţa într-un dosar de şantaj pentru că i-ar fi cerut lui Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, 280.000 de euro, în caz contrar ameninţând cu dezvăluirea unor informaţii compromităţoare despre acesta şi familia sa, au anunţat, de mai multe ori în ultima perioadă, că vor face publice, prin intermediul avocatului, o serie de înregistrări audio şi video în legătură cu acest caz. Dosarul de şantaj este instrumentat de procurorii DNA Constanţa.

    Scandalul a început odată cu difuzarea înregistrărilor audio-video legate de cazul Bercea. Premierul a cerut demisia şefului statului, iar Traian Băsescu a negat orice legătură, precizând, cu lacrimi în ochi, că între nevoia de consolidare a justiţiei şi reflexul firesc de a-şi apăra fratele, alege consolidarea justiţiei.

    Bercea Mondial a fost condamnat definitiv la opt ani şi nouă luni de închisoare cu executare, pentru că şi-a înjunghiat un nepot într-un bar, în 2011, iat fiul acestuia, Florin Anghel, a primit o pedeapsă de cinci ani şi trei luni de închisoare, pentru tentativă de complicitate la omor. În acelaşi dosar, soţia lui Bercea Mondial, Fănica Anghel, a fost condamnată la un an de închisoare cu executare, pentru mărturie mincinoasă şi instigare la această infracţiune.

  • Curtea Constituţională motivează decizia privind constituţionalitatea Legii insolvenţei. Actul merge la promulgare

     Curtea Constituţională a decis, în 21 mai, că Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă este constituţională, respingând sesizarea PNL, care a contestat mai multe articole din actul normativ adoptat de Camera Deputaţilor în 15 aprilie.

    În sesizarea PNL, care a vizat 15 articole, se arăta că legea încalcă liberul acces la justiţie şi proprietatea, introduce o discriminare şi poate afecta industria.

    În final, decizia prin care s-a constatat constituţionalitatea a vizat atât cele 15 articole, cât şi legea în ansamblul său.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut, marţi, preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, să îi trimită preşedintelui Băsescu decizia privind Legea insolvenţei, declarată constituţională, pentru ca actul să poată fi promulgat. Ponta arăta că netransmiterea către preşedintele Traian Băsescu a deciziei privind Legea insolvenţei, procedură care să permită promulgarea actului, generează neîncasarea unor venituri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zegrean îi răspunde premierului: Motivarea deciziei CC privind insolvenţa, în cel mult 30 de zile de la data pronunţării

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivare instanţă: Uioreanu a recunoscut că a primit bani de la oameni de afaceri “în scop electoral”

     “Faptele de care sunt bănuiţi inculpaţii U.H. (Uioreanu Horea – n.r.), B.I. (Bene Ioan – n.r) şi P.V. (Pogăcean Vasile – n.r.) sunt de natură să creeze şi să inducă opiniei publice că legea se opreşte şi nu are eficienţă faţă de astfel de persoane care, prin statutul lor, ar trebui să asigure încrederea societăţii în modul în care mediul de afaceri şi cel al administraţiei publice funcţionează. În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii B.I. şi P.V., este de observat faptul că nici în faţa procurorului, dar nici în faţa judecătorului nu au conştientizat gravitatea faptelor de care au fost acuzaţi, considerând aproape normală darea acestor importante sume de bani. Situaţia este valabilă şi în cazul inculpatului U.H., care a apreciat că este legal să ia bani pentru partid şi să-i folosească în interes personal”, se arată în motivarea deciziei de arestare preventivă făcută publică, marţi, de Curtea de Apel Cluj şi citată de corespondentul MEDIAFAX.

    Horea Uioreanu a recunoscut, atât în faţa procurorilor DNA, cât şi în faţa magistraţilor, că a primit în repetate rânduri bani de la diverşi oameni de afaceri, dar nu în scopuri personale, “ci electorale”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asigurările pentru companii – cât plătesc firmele din România să se protejeze de riscuri

    Asigurări de răspundere civilă auto (RCA) şi CASCO, asigurări de echipamente electronice, de răspundere managerială, de răspundere profesională, asigurarea de răspundere privind multimedia şi prejudiciul provocat de publicitate, asigurarea reputaţiei şi protejării brandului – sunt câteva dintre poliţele de asigurare specifice industriei folosite în cadrul producătorului românesc de antivirus Bitdefender, produs care ajunge zi de zi la peste 500 de milioane de utilizatori din zeci de ţări.

    Tehnologia Bitdefender protejează datele digitale a 500 de milioane de utilizatori, aspect care se reflectă şi în modul în care este gestionat riscul în companie: la nivelul fiecărui departament important există o funcţie de manager de risc care analizează cele mai importante riscuri de business. Riscurile sunt evaluate şi, în funcţie de acestea, se iau măsurile adecvate de protecţie. „Asigurările sunt în unele cazuri măsuri eficiente de adresare a acestor riscuri, plecând de la răspunderea profesională până la asigurarea unor creanţe pentru neplată”, potrivit informaţiilor oferite de companie. Cât din acest comportament se regăseşte în rândul celorlalte companii care activează pe piaţa autohtonă, în industrii mai puţin expuse unor riscuri atât de specifice?

    Conform Autorităţii de Supraveghere Financiară, asigurările în afaceri, încheiate de persoane juridice, deţin o participaţie de 57,86% din piaţa asigurărilor generale, care a înregistrat o valoare totală a primelor brute subscrise de 6,45 miliarde de lei în 2012, anul în care pentru care a fost realizată statistica. Restul pieţei, până la 8,2 miliarde lei, este reprezentat de asigurările de viaţă, dominate de retail.

    “Dacă nu mi s-a întâmplat niciodată, nici nu mi se va întâmpla.” „Gradul de penetrare al asigurărilor în cazul României este mult mai redus decât în restul ţărilor europene, atât pe zona de corporate, cât şi pe cea de retail. Nivelul redus al veniturilor populaţiei, corelat cu o lipsă de educaţie în materie, conduc la lipsa unei obişnuinţe în a avea o poliţă de asigurare, dacă nu te obligă cineva: banca, în legătură cu contractarea unui credit, sau legea, în cazul asigurărilor obligatorii”, spune Valentin Ţucă, directorul general al companiei de brokeraj de asigurări AON.

    Gradul redus al asigurărilor corporate poate fi explicat prin faptul că cele mai multe dintre marile noastre companii fac parte din grupuri multinaţionale, care au programe de asigurări globale şi foarte rar cumpără asigurările necesare de pe piaţa locală. Aceste programe de asigurare sunt construite astfel încât să eficientizeze cât mai mult costul cu primele de asigurare, mai ales în ceea ce priveşte expunerile pentru active şi răspunderi. „În unele cazuri, subsidiarele multinaţionalelor nu încheie niciun fel de poliţe locale, asigurarea făcându-se de compania «mamă», la ea acasă, în virtutea principiului «freedom of services»”, explică Ţucă.

    Subsidiarele locale de companii multinaţionale care încheie, totuşi, poliţe de asigurări aici optează cel mai des spre asigurarea mijloacelor de transport – prin asigurări CASCO şi RCA, asigurări ale riscului de credit comercial şi asigurările aferente personalului angajat – de sănătate, viaţă, pensii, accidente, călătorii în străinătate. Dacă ne referim la companiile pur româneşti, în special la IMM-uri, gradul de penetrare al asigurării este foarte scăzut şi majoritatea celor care cumpără o poliţă de asigurare pentru active – clădiri, echipamente, stocuri – o face pentru că sunt obligate de băncile finanţatoare”, mai observă Valentin Ţucă.

    „Companiile nu cumpără poliţe de asigurare pentru că îşi doresc un anumit tip de produs: de obicei, asigurările din categoria imobiliarelor se achiziţionează într-o proporţie majoritară de clienţi pentru un minimum de protecţie, dar am întâlnit şi clienţi care nu aveau niciun tip de protecţie suplimentară în afară de asigurarea obligatorie tip RCA”, observă Anca Roşcăneanu, directorul general al brokerului de asigurări Gras Savoye România.

    În ce priveşte poliţele auto tip CASCO, dacă rata daunei pentru clienţi este mai mică de 40%, companiile nu mai încheie astfel de poliţe şi preferă să îşi autofinanţeze daunele; îşi reînnoiesc poliţele CASCO atunci când rata daunei depăşeşte 70-80%. În cazul companiilor cu capital privat românesc, Roşcăneanu recunoaşte că a întâlnit cazuri în care managerii acestora nu aveau de gând să îşi facă alt tip de asigurare în afară de cele impuse, pe principiul „dacă nu mi s-a întâmplat niciodată, nu am nicio problemă şi nu văd de ce ar putea să mi se întâmple”. Dar, statistic vorbind, dacă nu s-a întâmplat demult sau nu s-a întâmplat deloc, este pe cale să se întâmple.

  • De ce nu a fost mărită pedeapsa lui Năstase. MOTIVAREA instanţei

     Potrivit motivării deciziei luate în 8 mai de judecătoarea Manuela Golea Mladin, pedeapsa de patru ani de închisoare este “suficientă” şi aptă să producă “transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi, pe cale de consecinţă, modificări statornice, de durată ale comportamentului acestuia”.

    Printre motivele pentru care instanţa a decis să nu-i majoreze pedeapsa lui Năstase se află “lipsa antecedentelor penale (evident anterior momentului comiterii celor trei infracţiuni de către condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relaţiile acestuia pe diferite planuri – cu ambianţa socială, în cadrul acestor din urmă aspecte un loc central ocupându-l gradul integrării sociale sub multiplele sale aspecte: profesională, familială (neputând fi indiferente sub aspectul caracterizării persoanei şi implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului faţă de membrii familiei sale, modul în care se îngrijeşte de întreţinerea şi educaţia copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija faţă de patrimoniul familiei), cultural – obştească (nivelul de pregatire culturală şi politico-ideologică, participarea la viaţa culturală şi la acţiunile sociale generale, atitudinea faţă de îndatoririle sociale, gradul de aderare la procesul creării omului responsabil)”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aplicaţia WhatsApp, blocată de autorităţile din Iran pentru că este deţinută de un “zionist american”

    Mark Zuckerberg, CEO al Facebook, a achiziţionat de curând aplicaţia pentru pentru suma de 19 miliarde de dolari. El este numit “un zionist american” de către Adbolsamad Khorramabadi, şef al comisiei iraniene împotriva crimelor pe internet.

    Acţiunea se pare însă că a produs disensiuni între membrii guvernului iranian, deoarece unii dintre aceştia doreau introducerea unor politici ceva mai liberale.

    Acesta nu este primul blocaj impus de către statul iranian: în decembrie, aplicaţia WeChat a fost blocată, iar în trecut reţelele de socializare Twitter şi Facebook, precum şi Youtube au avut aceeaşi soartă.

  • Contestaţia lui Năstase privind întârzierea redactării motivării din dosarul “Zambaccian”, respinsă

     Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia lui Adrian Năstase pe motiv că este inadmisibilă şi l-a obligat pe fostul premier să plătească 200 de lei cheltuieli judiciare pentru acest dosar. Decizia instanţei este definitivă.

    La termenul din 28 aprilie al dosarul în care Adrian Năstase a formulat o contestaţie privind durata procesului, instanţa a respins, ca nefondată, cererea de recuzare a judecătorului Ionuţ Matei, preşedintele Completului de cinci judecători. Cererea fusese formulată de avocatul lui Adrian Năstase.

    Procesul în care Adrian Năstase a cerut contopirea pedepselor primite în dosarele “Trofeul calităţii” şi “Zambaccian”, respectiv de doi de închisoare şi de patru ani de închisoare, care se judecă din 3 februarie la Tribunalul Bucureşti, a fost amânat de trei ori de instanţă, pe motiv că judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au redactat motivarea deciziei din dosarul “Zambaccian”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro