Tag: ministru

  • Ţara care şi-a propus să vaccineze toţi adulţii până la 1 august! Primul-ministru, de neclintit!

    În timp ce România se poticneşte în protocoale şi birocraţie, o putere mondială anunţă că şi-a fixat drept ţintă data de 1 august drept termen limită pentru vaccinarea întregii populaţii adulte! Este vorba despre Marea Britanie, iar obiectivul a fost trasat chiar de primul-ministru Boris Johnson, neclintit în decizia luată.

    Astfel, până la sfârşitul lui iulie, toţi adulţii din Marea Britanie vor primi prima doză de vaccin antiCovid, zice premierul.

    Marea Britanie a vaccinat deja 17,2 milioane de persoane!
    Primul-ministru Boris Johnson va prezenta luni, 22 februarie, o foaie de parcurs privind relaxarea celui de-al doilea lockdown naţional impus în Anglia, după ce a atins, la jumătatea lui februarie, obiectivul de a vaccina 15 milioane de britanici din categorii ale populaţiei cu risc ridicat de contaminare. Acum, următorul obiectiv este vaccinarea populaţiei de peste 50 de ani până pe 15 aprilie.

    „Vom urmări acum să administrăm o doză fiecărui adult până la sfârşitul lunii iulie, ajutându-i mai întâi pe cei mai vulnerabili dintre noi, şi să luăm măsuri suplimentare pentru a relaxa unele din restricţiile în vigoare. Dar nu ar trebui să existe nicio îndoială: calea de ieşire din lockdown va fi una precaută şi graduală, întrucât continuăm să ne protejăm pe noi şi pe cei din jur”, a declarat Boris Johnson.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moţiunea depusă de PSD împotriva ministrului Sănătăţii Vlad Voiculescu a picat, miercuri, la vot

    Moţiunea împotriva ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a picat la vot: au fost 161 de voturi „împotrivă”, 140 „pentru” şi o abţinere.

    Moţiunea a fost depusă de PSD după tragedia de la Institutul Naţional „Matei Balş”, social-democraţii fiind de părere că ministrul Sănătăţi trebuie să răspundă pentru ceea ce s-a întâmplat la acest spital.

    De cealaltă parte, Voiculescu a spus, în timpul dezbaterii care a avut loc luni că spitalul a fost condus mai bine de 20 de ani de Adrian Streinu Cercel, care este, în prezent, senator PSD.

  • Ministru: Cred că într-un an de zile vom putea avea o nouă lege a salarizării unitare

    „Pe fond nu mai avem foarte mult de lucru la această lege (a salarizării unitare – n.r.), dar după ce o finalizăm ne trebuie un consens politic, evident, în coaliţia de guvernare şi ulterior să începem negocierile cu fiecare categorie socio-profesională. După aceea să trimitem proiectul de lege la Parlament, acolo, evident, vor avea loc dezbateri pentru că nu suntem deţinătorii adevărului absolut şi într-un final să iasă această lege”, a spus Raluca Turcan, luni seara, la Realitatea Plus.

    Întrebată când va fi gata legea, Turcan a răspuns: „Eu cred că într-un an de zile am putea avea o nouă lege a salarizării unitare şi care să fie, într-adevăr, unitară”.

    „Excepţia a devenit regula în sistemul de salarizare unitar. Gândiţi-vă că Legea 153/2019 a plecat de la premisa de a fi una cât de cât în regulă. S-a creat o grilă de creştere pentru salariile de bază şi o grilă de creştere pentru sporuri, multe dintre ele fiind plafonate într-un procent de 30 la sută din plafonul ordonatorului de credit. Dar pe acest principiu relativ corect au apărut excepţii şi unele categorii socio-profesionale au devansat toate etapele de creştere, atât pentru salariile de bază, cât şi pentru sporuri”, a mai spus Turcan.

    Ministrul precizează că e nevoie de o doză destul de mare de precauţie, atunci când se vorbeşte de legea salarizării unitare.

    „O categorie beneficiară de excepţie pentru care sporurile au ajuns să fie chiar 85 la sută în plus faţă de salariul de bază o reprezintă sistemul de sănătate şi anume medicii. Şi sunt medici care cu sporuri cu tot ajung să aibă 85 la sută în plus faţă de salariul pe care l-ar avea fără sporul de condiţii foarte periculoase, foarte dificile. Or medicii au fost eroi în această etapă. Gândiţi-vă, cum ar fi să vină un decident şi să spună: <hai, nu ne interesează>”, spune Raluca Turcan.

    Ministrul a precizat că ăn momentul de faţă, în sistemul bugetar, există aproximativ 60.000 de oameni care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. În acelaşi timp, în sistemul privat avem aproximativ 1,3 milioane de angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie.

  • Voiculescu, despre moţiunea împotriva sa: Aţi început să o scrieţi înainte de a fi ministru

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, spune, despre moţiunea simplă care a fost citită, luni, în Parlament, împotriva sa, că „a fost scrisă, probabil, înainte ca el să fie ministru” şi apoi s-a aşteptat momentul potrivit. „V-aţi bătut joc de munca mea”, acuză Voiculescu.

    Voiculescu spune că i se cere să îşi asume răspunderea pentru dezastrul de la Institutul Naţional Matei Balş, deşi era de câteva zile ministru în momentul tragediei.

    „Mi se cere să îmi asum răspunderea pentru ceea ce s-a întâmplat într-un spital COVID condus aproape 30 de ani de colegul dvs, de colegul celor care au iniţiat această moţiune, de domnul doctor Adrian Streinu Cercel, într-un oraş condus în ultimii 12 ani de zile de colegii dvs, domnul Oprescu, doamna Firea. Aceştia sunt oamenii, toţi din PSD care au avut tupeul azi să vorbească despre asumare”, spune Voiculescu.

    Ministrul Sănătăţii le-a spus celor din PSD că probabil au început să scrie moţiunea înainte ca el să fie numit în funcţie, apoi s-a aşteptat momentul oportun.

    „Aţi început probabil să scrieţi moţiunea la adresa mea înainte de a fi ministru. Aţi aşteptat să apară o tragedie ca să puneţi în seama mea tot dezastrul lăsat în urmă de voi. N-o să meargă. (…) Am găsit sistemul de sănptate din România mult mai rău decât l-am lăsat. V-aţi bătut joc de aproape tot ce am lăsat în 2016 şi era un început. Repet. V-aţi bătut joc de aproape tot ce am făcut în 2016 (…). V-aţi bătut joc de munca mea”, a mai spus Voiculescu.

    Voiculescu acuză că social-democraţii au „măcelărit şi blocat” măsurile de depolitizare a managerilor de spitale, combaterea nepotismului şi a „feudalizării” spitalelor din prima lună de mandat.

    „Din prima lună din 2017 v-aţi bătut joc de parte din munca mea. Tot în cele 7 luni cât am fost ministru al Sănătăţii am introdus lista medicamentelor esenţiale a OMS în legislaţie. Şi tot la începutul lui 2017 aţi eliminat-o din legislaţie şi aţi lăsat zeci de mii de oameni fără medicamente esenţiale, medicamente de care aveau nevoie pentru supravieţuire”, acuză Voiculescu.

    Potrivit acestuia, tot când era ministru a introdus un mecanism de feed-back al pacientului pentru a vedea cum este el tratat în spitalele din România.

    „16.349 de oameni au notificat Ministerul Sănătăţii pe care dumneavoastră l-aţi condus că li s-a cerut şpagă în spitale. (…) Au vurt să raporteze că au fost umiliţi în spitale şi ce aţi făcut a fost să îngropaţi aceste sesizări la Ministerul Sănătăţii. 16.349 de oameni v-au cerut să le apăraţi demnitatea, iar voi v-aţi bătut joc de ei”, mai spune Voiculescu.

    Acesta a mai spus că în 2016, când a plecat de la Ministerul Sănătăţii, a lăsat un plan de reorganizare a spitalelor, pentru a le aduce la un nivel decent, pe care îl cere legea. Voiculescu spune că nu s-a mai întâmplat nimic cu acest plan după ce el nu a mai fost ministru.

  • Tensiunile dintre Uniunea Europeană şi Rusia continuă să crească. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, spune că ţara poate rupe relaţiile cu UE: „Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război”

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că ţara este pregătită să rupă relaţiile cu Uniunea Europeană dacă blocul comunitar va impune noi sancţiuni Moscovei, scrie Deutsche Welle.

    „Nu vrem să ne izolăm de scena globală, dar suntem pregătiţi să facem acest lucru. Dacă vrei pace, atunci trebuie să te pregăteşti de război”, a adăugat Lavrov.

    Dimitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului, spune că declaraţiile lui Lavrov au fost scoase din context, de vreme ce Rusia vrea să îşi îmbunătăţească relaţiile cu Bruxellesul, însă intenţionează să fie pregătită pentru cel mai rău scenariu posibil.

    În plus, Peskov a blamat canalele de media pentru publicarea unor „titluri senzaţionale” fără context, în ciuda faptului că site-ul Ministerului de Externe a publicat declaraţiile lui Lavrov fără a detalia fondul pe care au fost lansate.

    Întrebat dacă încheierea relaţiilor cu EU reprezintă o opţiune de viitor, ministrul a răspuns că Rusia trebuie să fie pregătită pentru a lua o astfel de hotărâre în condiţiile în care va fi lovită cu o serie de mişcări „distructive”.

    Uniunea a semnalat faptul că ar putea impune un nou set de sancţiuni asupra Kremlinului după arestarea liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi. Potrivit unor rapoarte citate de DW, UE plănuieşte să aplice o serie de interdicţii de călătorie asupra aliaţilor preşedintelui Vladimir Putin.

    Luni, Germania, Polonia şi Suedia au anunţat expulzarea unor diplomaţi din Rusia, ca reacţie la o decizie similară a liderului de la Kremlin.

     

  • Ministrul Educaţiei ameninţă cu demisia dacă nu primeşte un buget mai mare decât cel din 2020

    Ministrul Educaţiei a declarat, joi, la Antena 3, că nu intenţionează să rămână în funcţie dacă nu i se va da un buget mai mare în 2021 comparativ cu 2020.

    „Am afirmat public, în mod repetat şi în mod deliberat, că, dacă înţelegând constrângerile bugetare din acest an, constrângeri bugetare care nu sunt specifice doar României totuşi am o aşteptare clară, în valoare absolută, raportat la execuţia pe 2021, bugetul Ministerului Educaţiei în special şi bugetul educaţiei în general să fie mai mare, în valoare absolută faţă de execuţia bugetară pe 2020. Este un minim. Acest minim dacă va fi asigurat va fi acelaşi ministru la educaţie. Dacă nu va fi asigurat va fi un alt ministru al Educaţiei care ştie să rezolve problemele fără resurse financiare”, a spus Sorin Cîmpeanu.

    Declaraţia a fost făcută anterior şedinţei la care participă la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

    Bugetul pe 2021 nu a fost încă publicat.

     

  • Fostul ministru al Turismului îl critică pe Cîţu: Se pregăteşte să omoare turismul românesc

    Fostul ministru al Turismului din timpul Guvernului condus de Viorica Dăncilă, deputatul de Sibiu Bogdan Trif, spune că premierul Cîţu a anunţat, în şedinţa PNL, că va tăia voucherele de vacanţă în acest an. Trif consideră că astfel se va da „lovitura de graţie” industriei turistice, „pe care a încercat s-o îngroape în ultimul an”.

    „În mod ticălos, încearcă să împacheteze această măsură criminală în iluzia că tăierea veniturilor bugetarilor ar fi un lucru bun pentru economie, încercând să câştige, astfel, simpatia angajaţilor din mediul privat. Cîţu, PNL şi USR omit intenţionat să spună că voucherele de vacanţă pot fi cheltuite doar pe teritoriul României, în industria turistică din România, industrie care este în proporţie de 95% privată. Cu alte cuvinte, Cîţu taie cea mai importantă susţinere financiară pentru sectorul turistic din România, aflat, acum, în colaps. Operatorii din turism n-ar trebui să fie surprinşi pentru că acest iresponsabil devenit prim-ministru al României a anunţat public, înainte ca PNL să ajungă la guvernare, că va elimina voucherele de vacanţă şi toate facilităţile introduse de PSD pentru acest sector”, spune Bogdan Trif.

    Bogdan Trif spune că în calitate de ministru al Turismului a introdus voucherele de vacanţă şi a luat măsuri fără precedent pentru dezvoltarea industriei turismului, astfel că ştie cât de benefice au fost şi cât de mult au fost apreciate voucherele de operatorii din turism.

    Voucherele de vacanţă au fost introduse de PSD şi erau în valoare de 1.450 lei/ beneficiar. Acestea pot fi cheltuite doar în România şi au fost principalul motor de relansare a industriei turistice, conform studiului făcut de federaţiile şi asociaţiile de turism din România.

    „Această măsură a scos la lumină o mare parte din industria care funcţiona „la negru”. Datele raportate la Ministerul Turismului arată o creştere foarte mare a numărului de cereri pentru autorizarea unităţilor de cazare, din 2017 până astăzi. În plus, trebuie să ţinem cont de faptul că odată cu acordarea voucherelor mai mulţi români îşi petrec vacanţele în România, iar cheltuielile suplimentare pe care aceştia le fac se adaugă la banii care ajung tot în economia ţării”, a mai spus Bogdan Trif.

    Fostul ministru adaugă faptul că di discuţiile avute cu funcţionari publici din Guvern, are informaţii că Guvernul actual pregăteşte şi majorarea cotei de TVA pentru sectorul turistic, cotă pe care guvernul PSD a redus-o la 5 la sută.

  • Fost ministru al Educaţiei: Vom avea „generaţia COVID-19”. Abia în ani vom recupera ce am pierdut

    Fostul ministru al Educaţiei, prof. dr. Andrei Marga, a spus, miercuri seara, la Aleph News, în emisiunea „Ochii pe mine” că a fost împotriva opririi şcolii în timpul „aşa-numitei stări de urgenţă”. „Nicio ţară nu a făcut o întrerupere a şcolii totală, pe cât a făcut România. Ea a fost o eroare”, a spus Marga, care este de părere că vom avea „generaţia COVID-19”.

    „Sigur, e bine că s-a repus şcoala oarecum în mişcare, însă aş spune că ar trebui toate eforturile pentru a restabili şcoala, măcar cum a fost (…). Doi, ar trebui văzut ceea ce se face cu materia. Sigur, numai în România s-a luat decizia aceasta de a reduce materia. Atenţie, acesta este un gest foarte periculos! Nicio generaţie nu trebuie să fie afectată reducându-i materia. Acum este foarte greu să mai recuperezi. Dincolo de optimismul care se afişează, recuperarea completă, din nefericire, nu este posibilă. Vom avea generaţia COVID-19! Abia în ani se poate compensa ceea ce s-a pierdut”, a spus Marga.

    Fostul ministru spune că „marea educaţie” se poate face mergând în bibliotecă şi punând mâna pe cărţi.

    „Fără îndoială, cine nu recurge la computer, la online, la accesul prin digitalizare se handicapează singur. Digitalizarea îţi creează un canal extraordinar de a intra în cărţi, în documente, în tot ce îţi doreşti. Aceasta este un fapt. Marea educaţie se face mergând în bibliotecă, punând mâna pe cărţi, citindu-le, repetându-le. Ca să fiu mai clar, contactul cu cartea pe suport fizic rămâne indispensabilă unei educaţii de calitate”, a mai spus Andrei Marga, la Aleph News.

    Andrei Marga este de părere că a venit vremea reformei în Educaţie, că multe lucruri nu au fost duse până la capăt şi multe s-au stricat, iar şcoala viitorului o vede având profesorul în centrul ei.

  • DNA cere anchetarea lui Costel Alexe, fost ministru al Mediului, pentru că ar fi luat mită 22 de tone de tablă

    DNA cere să fie începută urmărirea penală faţă de un fost ministru, cercetat pentru luare de mită şi instigare la delapidare. Potrivit unor surse judiciare, este vorba de Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, în prezent preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi.

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al PÎCCJ referatul cauzei, pentru sesizarea preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de un fost deputat în Parlamentul României, la data faptelor având funcţia de ministru. Acesta este acuzat de luare de mită şi instigare la delapidare.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că este vorba de Costel Alexe, fostul ministru al Mediului din Guvernul Orban, în prezent preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi.

    Potrivit DNA, în perioada martie-aprilie 2020, cel acuzat ar fi pretins, în mod direct, de la managerul unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea cu titlu gratuit către fabrica respectivă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme.

    „Foloasele respective, în cantitate de 22 tone (aprox.103.000 lei), ar fi fost primite în datele de 23 aprilie 2020 şi 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o rudă de-a sa”, arată DNA.

    Cererii transmise PICCJ i-au fost ataşate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie precum şi cele 10 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

    În prezent, persoana faţă de care s-a solicitat sesizarea Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, precizează procurorii anticorupţie.

  • Rusia vrea să îşi ia mâna de pe economie în 2021: Cheltuielile neplanificate au ajuns la 4,5% din PIB în 2020, dar anul viitor vrem să ne rezumăm la 1%

    Rusia vrea să reducă semnificativ sprijinul statului pentru economie în 2021, în contextul în care datoriile statului sunt în creştere ca urmare a măsurilor implementate pentru a combate şocul generat de pandemia de Covid-19, într-o lovitură economică dublată de prăbuşirea preţurilor la petrol, a anunţat Anton Siluanov, ministrul rus de Finanţe, citat de Reuters.

    Rămaşi fără opţiuni pentru a spori finanţele ţării, ruşii s-au împrumutat de două ori mai mult în 2020, au crescut taxele şi au majorat cheltuielile, într-o încercare de a domoli şocurile.

    Cheltuielile neplanificate au ajuns la 4,5% din PIB în 2020 şi vom reduce acest nivel până la 1% din PIB în 2021, a declarat Siluanov, marţi, în faţa jurnaliştilor.

    Cu toatea acestea, Siluanov a menţionat că banca de dezvoltare VEB ar putea cumpăra acţiuni prefernţiale în compania feroviară de stat pentru a-i furniza acesteia fondurile necesare în derularea unui program de investiţii.

    Ministrul de Finanţe a respins sugestia Băncii Mondiale de a opta pentru o consolidare fiscală mult mai graduală decât cea plănuită în prezent.

    „Dacă am continua aceeaşi politică de anul acesta am ajunge să scoatem bani din economie…Nu putem retrage toată lichiditatea din piaţă şi să finanţăm cheltuielile”.

    Ministerul de Finanţe a atras circa 5.300 miliarde de ruble, adică aproape 72 miliarde de dolari, prin vânzarea de titluri de trezorerie pe piaţa internă, majoritatea fiind cumpărate de băncile mari, ceea ce a deteriorat nivelurile de lichiditate ale rublei în sistemul interbancar.

    Datoria raportată la PIB a ajuns la 20% în Rusia, un nivel pe care ministerul a anunţat că nu vrea să îl depăşească.

    Silluanov insistă că statul nu vrea să crească taxele, repetând retorica din anii anteriori, însă această promisiune nu l-a împiedicat să majoreze taxele anul acesta în anumite sectoare, precum şi nivelul impozitelor pentru ruşii care câştigă peste un plafon care se situează la circa 67.800 de dolari pe an.

    Revenirea înregistrată de petrol pe final de an va ajuta Rusia să se încadreze într-un deficit bugetar de 3,9% din PIB în 2020, în comparaţie cu nivelul de 4,4% previzionat anterior, conform ministrului de Finanţe.