Tag: minister

  • Ministerul Educaţiei: ”Ne dorim derularea semestrului al II-lea în format clasic.” Când se va lua decizia redeschiderii şcolilor?

    Ministerul Educaţiei afirmă că îşi doreşte ca al doilea semestru al anului şcolar 2020-2021 să se desfăşoare în format clasic, cel ce presupune prezenta fizică în şcoli, însă această decizie va fi luată în a doua jumătate a lunii ianuarie.

    ”Ne dorim derularea semestrului al II-lea în format clasic, însă ne vom putea pronunţa responsabil şi fundamentat doar după jumătatea lunii ianuarie, respectiv în ultima decadă a lunii. Va fi luat în considerare orice scenariu ce va rezulta în urma analizei. Nu excludem niciun scenariu, fie că vorbim de prioritate pentru cei mici sau pentru cei care susţin examenele naţionale, fie că vorbim de prioritate a zonelor cu o rată de infectare mai redusă, aşa cum solicită Consiliul Naţional al Elevilor”, a transmis Ministerul Educaţiei. 

    Analiza ce va decide situaţia şcolilor va ţine cont de evoluţia epidemiologică – potrivit situaţiilor cu privire la rata de infectare în urma vacanţei de iarnă/rezultate relevante colectate la mijlocul lunii ianuarie şi de raportările cu privire la personalul didactic dispus să se vaccineze, situaţie solicitată tuturor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ cu termen 15 ianuarie.

    În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei va lua în considerare şi măsurile adoptate de alte state care se confruntă cu o situaţie asemănătoare, precum şi raportările din sistemul de educaţie cu privire la numărul elevilor aflaţi în situaţii de risc din cauza dificultăţilor înregistrate pe parcursul şcolii online.

     

  • Salvată din gunoi, o pisica din Rusia a aterizat într-un fotoliu de ministru

    Camerele de supraveghere ale uzinei din Ulyanovsk, un oraş situat la aproximativ 700 km sud-est de Moscova, l-au arătat luni pe muncitorul Mikhail Tukash luând o pungă albă de plastic de pe bandă rulantă şi deschizând-o, pentru a descoperi o pisică în interior.

    „Am simţit ceva moale în pungă”, a declarat Tukash pentru tabloidul Moskovsky Komsomolets. “Am rupt uşor punga şi am văzut doi ochi privindu-mă”.

    Salvarea pisicii, difuzată la televizor şi pe reţelele de socializare, a făcut din pisoi o celebritate locală, acesta fiind adoptat de ministerul mediului al regiunii Ulyanovsk şi, neoficial, deţinând funcţia de ministru adjunct al mediului.

    “Pisica a fost la un pas de moarte”, a declarat ministerul miercuri. “Un pic mai mult şi ar fi ajuns în separatorul de gunoi.”

    Imagini de la minister au arătat pisica trăgâmd un pui de somn într-un scaun în biroul ministrului mediului Gulnara Rakhmatulina şi explorând noua sa casă.

    Ministerul a anunţat un concurs la nivel naţional pentru a alege un nume pentru pisoi.

  • Ce investiţii promite Ministerul Dezvoltării în următorii patru ani, prin programul de guvernare: reţele de apă şi canal, 2500 de creşe, grădiniţe şi şcoli modernizate sau noi, 10 spitale

    Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei promite, în programul de guvernare trimis spre vot în Parlament, realizarea mai multor proiecte de investiţii în perioada 2021-2024, inclusiv extinderea reţelelor de apă şi canal, proiect de 8 miliarde lei, constructia sau modernizarea a 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli, reabilitarea a 25 spitale judeţene şi construirea a 10 spitale noi.

    Lista obiectivelor de investiţii:

    • extinderea reţelelor de apă şi canal. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă şi canalizare aproximativ 53% din locuinţele din România. 8 miliarde de Lei vor fi investiţi de guvern pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru 750 de proiecte depuse de UAT-uri, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de Lei
    • soluţii punctuale pentru situaţii speciale: 500 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane Lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.
    • modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale:  70% din drumurile judeţene şi locale vor fi modernizate în 4 ani, prin programele implementate de MLPDA;  7.000 de km de drumuri judeţene dintr-un total de 20.000 km nemodernizaţi vor fi reabilitaţi în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde Lei;o 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde Lei, vor fi modernizaţi în următorii 4 ani. Dintre aceştia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde Lei.
    •  2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare 12,5 miliarde de Lei;
    • 40 campusuri şcolare (şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de Lei;
    • 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de Lei);
    • 8 centre universitare – reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de Lei;
    • 40 tabere şcolare, cu o valoare de 1 miliard de Lei;
    • 40 centre de excelenţă, informare şi documentare pentru copii (construire), cu o valoare 400 de milioane de Lei.
    • 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel naţional, cu o valoare de 9,5 miliarde de Lei; 
    • 25 spitale judeţene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
    • 110 spitale municipale şi orăşeneşti, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare; 
    • 10 spitale, inclusiv maternităţi, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.
    • 5 săli polivalente (2.000-16.000 locuri), cu o valoare de 1,2 miliarde de Lei;
    • 8 bazine olimpice, cu 1 miliard de Lei; ▪ 5 patinoare artificiale pentru competiţii (300 milioane de Lei);
    • 12 complexuri sportive, capacitate între 3.000-30.000 locuri, cu 3,5 miliarde de Lei.
    • 250 săli de sport şcolare (3 miliarde de Lei);
    • 45 bazine didacticede înot (700 milioane Lei);
    • 400 baze sportive (1,8 miliarde de Lei);
    • 10 centre sportive de performanţă pentru sporturi olimpice (săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical) – construire, 2 miliarde de Lei.
  • Ministerul Educaţiei: Aproximativ 400.000 de elevi nu au acces la internet acasă

    Circa 400.000 de elevi din România nu au acces la internet de acasă, conform datelor de la Ministerul Educaţiei.

    “Aproximativ 400.000 de elevi din 3 milioane de elevi nu au acces la internet acasă. E vorba de comunităţile în care nu există conexiune de internet acasă. Unii dintre aceşti 400.000 au un telefon, dar nu beneficiază de internet. Sper că în doi ani vom avea internet în toate comunităţile”, a spus Jean Badea, subsecretar de stat din Ministerul Educaţie, în cadrul conferinţei de lansare a strategiei de digitalizare a educaţiei

    El a adăugat că există discuţii cu ANCOM pentru asigurarea unor vouchere prin care elevii din comunităţile defavorizate să poată beneficia de servicii pentru internet, adică un voucher în valoarea abonamentului la internet.

    ”Dacă un elev nu îşi permite abonamentul la internet, statul să îi dea un voucher”, a explicat Jean Badea.

  • Inghesuială mare la Ministerul Dezvoltării. Nume vehiculate de miniştri. Negocierile, în desfăşurare

    Negocierile se poartă sîmbătă la Vila Lac 1, în trei comisii – una discută de funcţii, alta de programul de guvernare şi alte despre activitatea parlamentară. Fostul premier, Ludovic Orban, a trasat schiţa vitorului Guvern, un executiv cu un număr redus de ministere: 16,17 cel mult 18.
     
    Sunt multe nume de politicieni luate în calcul pentru aceste portofolii. Cea mai mare competitie e la Dezvoltare Regională. Sunt aproape 10 doritori: liberalii Ion Ştefan, Robert Sighiartau, Florin Roman, Dan Motreanu, Florin Roman şi din echipa USR, Ionut Moşteanu, au declarat surse politice pentru Aleph News
     
    Liberalii îşi doresc însă acest minister. E puţin probabil sa renunte la el, asa cum nu vor să renunţe nici la Externe, Apărare, Transporturi şi  Justiţie. La primele trei, liberalii vor să păstreze actualii ministri.
     
    La Justitie, din informatiile noastre, Catalin Predoiu nu este singurul nume luat in calcul. Pe lista sunt si liberalul Cristian Băcanu, dar şi USR-istul Stelian Ion, în cazul în care nu va putea ramâne la  PNL acest minister. Cătălin Drulă este şi el în jocul de la ministerul Transporturilor, dacă şi acest portofoliu va merge la USR.
     
    Sunt şi ministere pe care liberalii sunt dispuşi să le cedeze. Putem spune asta despre Educaţie, Sănătate şi Muncă.  
     
     

    Nume vehiculate de miniştri

     
     
    Ministerul de Externe – Bogdan Aurescu (PNL)
     
    MInisterul Justitiei – Catalin Predoiu(PNL), Cristian Băcanu (PNL), Stelian Ion ( USR – PLUS)
     
    Ministerul de Finante – Ionel Dancă, Sebastian Burduja, Claudiu Năsui ( USR – PLUS)
     
    Ministerul Apararii –  Nicolae Ciucă ( PNL)
     
    Ministerul Transporturilor – Lucian Bode(PNL), Cătălin Drulă ( USR – PLUS) 
     
    Ministerul Economiei – Virgil Popescu ( PNL), Cristian Buşoi( PNL)
     
    Ministerul Fondurilor Europene – Marcel Boloş ( PNL)
     
    Ministerul de Interne – Marcel Vela/Dragos Tudorache
     
    Ministerul Educatiei  – Raluca Turcan/ Sorin Campeanu/Stefan Pălărie  ( USR – PLUS) 
     
    Ministerul Muncii – Cristian Seidler/Oana Ţoiu 
     
    Ministerul Agriculturii  –  Emil Dumitru, Daniel Constantin, Adrian Pintea
     
    Ministerul Culturii – UDMR
     
    Ministerul Dezvoltarii Regionale – Ion Stefan/ / Robert Sighiartau/ Florin Roman/ Dan Motreanu/ Florin Roman/IOnut Mosteanu  
     
    Ministerul Sanatatii – UDMR
     
    Ministerul Comunicaţiilor – Cătălin Drulă.
     

     

  • Titlurile de stat pentru populaţie vândute în noiembrie de Ministerul Finanţelor Publice intră luni, 7 decembrie, la tranzacţionare la bursă

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a anunţat investitorii că luni, 7 decembrie, vor intra la tranzacţionare cele trei emisiuni de titluri de stat pentru populaţie din programul Fidelis derulat de Ministerul Finanţelor Publice prin piaţa de capital în perioada 9-27 noiembrie.

    Ministerul Finanţelor a atras de la investitori persoane fizice pe parcursul a trei săptămâni 2,7 miliarde de lei. Pe 2 decembrie cele trei segmente ale emisiunii Fidelis, respectiv cele două fi­nan­ţări în lei, în valoare totală de 1,3 mld. lei, şi cea în euro, de 1,4 mld. lei, au fost procesate în sistemul bursei de la Bucureşti.

    Indicele de alocare a fost stabilit la 1, ceea ce înseamnă că pentru fiecare titlu de stat subscris investitorilor le va fi alocat câte 1 titlu de stat.

    Oferta primară de vânzare a titlurilor de stat Fidelis a fost intermediată de sindicatul format din BT Capital Partners (Lead Manager şi Intermediar) şi Banca Transilvania (Grup de Distribuţie), Banca Comercială Română şi BRD – Groupe Societe Generale (Intermediari). De asemenea, titlurile de stat au putut fi cumpărate şi prin participanţi eligibili.

    Pe de altă parte, numărul şi valoarea finală de titluri de stat subscrise şi alocate sunt următoarele: 6.285.714 titluri cu o valoare totală de 628,57 mil. lei la emisiunea în lei cu maturitatea de 1 an, respectiv 5.494 de ordine; 6.683.964 titluri cu o valoare totală de 668,4 mil. lei la emisiunea în lei cu maturitate de 3 ani, respectiv 4.377 de ordine; 2.886.484 titluri cu o valoare totală de 288,6 mil. euro (1,4 mld. lei) la emisiunea în euro cu maturitatea de cinci ani, număr ordine 3.395.

  • Dezastrul de la Neamţ arată că spitalele trebuie trecute neîntârziat în subordinea Ministerului Sănătăţii

    La conducerea Spitalului Judeţean Neamţ s-au aflat nu mai puţin de opt manageri în ultimul an ♦ Managerul Spitalului Neamţ Lucian Micu şi-a anunţat demisia după ce zece pacienţi din terapie intensivă cu COVID-19 au murit în urma unui incendiu în secţia ATI.

    Lipsa de organizare din spitale, subordonarea acestora la nivel local, fără posibilitatea de colaborare rapidă şi fără medici de profesie în fruntea spitalelor sunt factori care contribuie la haosul din sănătate şi duc periodic la accidente în spitale, acolo unde pacienţii caută tratament.

    Cel mai recent exemplu de lipsă de organizare este la Spitalul Judeţean din Neamţ, aflat în subordinea Consiliului Local Neamţ, care a avut în ultimul an opt manageri la conducere. Şefii unităţii medicale au fost numiţi politic, fie de Ministerul Sănătăţii atunci când spitalele au trecut în timpul stării de urgenţă în curtea ministerului de resort, fie de autorităţile locale.

    Directorul spitalului din Neamţ la momentul incendiului a fost Lucian Micu, primar al oraşului Roman. El este de meserie jurist, numit la finalul lui octombrie în fruntea spitalului.

    Lipsa unei viziuni pe termen lung pentru spital s-a văzut în lipsa investiţiilor în unitatea medicală, probleme scoase la iveală de tragedia în urma căreia secţia de ATI a luat foc, iar zece pacienţi au decedat, şapte persoane fiind în stare critică.

    „Din declaraţiile publice, a existat o flacără la unul dintre aparatele pacienţilor critici. Atmosfera în saloanele de terapie intensivă este cu oxigen, care în prezenţa focului poate să devină extrem de inflamabil. Nu poate cineva anticipa un scurtcircuit la instalaţia electrică, probabilitatea există. Este de datoria echipelor de mentenanţă şi a managementului şi de spital, şi de secţie să facă toate verificările în bună regulă, aşa cum cer actele normative. Avem norme în domeniu, trebuie să fie şi respectate“, a spus medicul ATI Elena Copaciu.

    Ea a menţionat că ancheta va stabili dacă instalaţia a fost calibrată corect, dacă aparatele funcţionau în parametri, însă soluţia pentru ca situaţia de la Neamţ să nu se mai repete este respectarea legii. În plus, siguranţa trebuie să fie pe primul plan, atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici şi asistenţi.

    „Una dintre regulile de bază în prim ajutor şi când lucrezi în urgenţă este ca salvatorii să fie în siguranţă pentru a putea acorda pacientului suportul avansat pe care îl presupune terapia intensivă şi să-i dai şanse maxime să-i salveze viaţa. Aşa ceva este coşmarul oricărui medic din ATI. Orice contează, în momentul când faci rabat de la o regulă va urma o cascadă de compromisuri care poate ajunge până la varianta îngrozitoare pe care am văzut-o“, a mai spus Elena Copaciu.

    Managerul Spitalului Colţea Mircea Lupuşoru a precizat că pentru a preveni un accident de tipul celui de la Neamţ în spitalul din Capitală se verifică periodic aparatura şi prizele pentru a stabili că se respectă normele de funcţionare optime.

    „Avem măsuri dinainte de incident, sunt măsuri de prevenire, se face o verificare periodică a tabloului, prizele, instalaţii electrice. Avem siguranţe care sar automat dacă puterea este mai mare se decuplează automat siguranţa şi se întrerupe tot. Am pus accentul pe acest lucru tot timpul“, a mai spus Mircea Lupuşoru.

     

    Cine sunt vinovaţii?

    Într-o declaraţie de presă, ministrul sănătăţii Nelu Tătaru a declarat că toată lumea este vinovată pentru tragedia de la Piatra Neamţ deoarece a acceptat ca în ultimii 30 de ani sistemul medical să fie menţinut într-o situaţie de criză.

    „Pentru situaţia de peste 30 de ani şi pentru autorităţile locale şi pentru neimplicare … cred că suntem toţi vinovaţi în această ţară, nu doar sistemul medical şi autorităţile locale, pentru că am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situaţie medicală“, a declarat ministrul Tătaru. El a mai spus că se impune o reevaluare urgentă a întegului sistem medical românesc.

    „Nu doar începând de mâine, începând de ieri, tot ce înseamnă reevaluare de management, tot ce înseamnă reevaluare de capacitate de tratament a unităţilor medicale, cooordonare de către minister a situaţiei“, a precizat Nelu Tătaru. Totuşi, la cinci ani de la tragedia de la Colectiv, care a dus la decesul a 64 de persoane, România nu este capabilă să îngrijească pacienţi cu arsuri grave, trimi­ţându-l pe medicul care a ajutat pacienţii de la Neamţ Cătălin Dencium în Belgia pentru a fi tratat.

    Astfel, la cinci ani de la Colectiv şi la zece ani de la incendiul de la maternitatea Giuleşti, România nu are o secţie pentru marii arşi. Mai mult, politicienii care s-au aflat în funcţii publice de decizie şi în urmă cu un deceniu, şi în urmă cu cinci ani, începând cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban sau ministrul Nelu Tătaru nu îşi asumă vina unui sistem sanitar dezorganizat, aruncând vina asupra oamenilor, contribuabili la bugetul de stat şi la asigurarea de sănătate.

  • ANGAJĂRI masive pe salarii mari, în plină criză. Ce trebuie să ştiţi

    În primele nouă luni ale acestui an, statul avea mai mult de 1,24 milioane de angajaţi, iar cheltuielile cu personalul ajunseseră deja la 80,9 miliarde de lei, în creştere cu 6,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În total, septembrie 2020 aparatul de stat număra peste 1,24 mil. de salariaţi, în creştere cu mai mult de 15.000 de posturi comparativ cu luna august a anului 2019 şi cu 46.793 faţă de august a 2018, conform datelor de la Ministerul Finanţelor şi a calculelor ZF.

    În primele nouă luni ale acestui an, cheltuielile de personal ale statului român ajunseseră deja la 80,9 mld lei, în creştere cu 6,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2019.

    Cei 1,24 milioane de angajaţi de la stat reprezintă circa 22% din cei 5,58 milioane de salariaţi activi raportaţi de Ministerul Muncii. Dintre angajaţii din aparatul de stat, 795.534 lucrau în administraţia centrală şi circa 445.000 de angajaţi în administraţiile locale. Cei mai mulţi angajaţi din instituţiile publice sunt în Ministerul Educaţiei, respectiv circa 287.000 de angajaţi şi în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – circa 126.000 de angajaţi, urmate de Ministerul Apărării Na­ţionale cu aproape 76.000 de angajaţi şi Ministerul Finanţelor, cu aproape 25.000 de salariaţi.

    De altfel, numărul angajaţilor buge­tari a evoluat constant în ultimii cinci ani. Dacă în 2015 în sistemul bugetar lucrau 1,18 mi­­lioane de persoane, în primele nouă luni din 2020 numărul lor trecuse de 1,24 mili­oa­ne, cu 60.000 de mai mulţi comparativ cu 2015.

    Numărul angajaţilor din aparatul de stat a crescut cu circa 10.000 de persoane de la an la în an în perioada 2015 – 2018, între 2018 şi 2019 creşterea a fost de circa 30.000.

    Pe măsură ce creştea numărul angajaţilor, creşteau şi cheltuielile statului cu aceşti angajaţi. În 2015, cheltuielile cu personalul bugetar au fost de 52 mld. lei, echivalentul a 22,3% din veniturile bugetare şi 7,4% din PIB.

    În 2019, cheltuielile cu salariile din sistemul bugatar au ajuns la 102 mld. lei, circa 9,8% din PIB, un fond de salarii care aproape s-a dublat în doar cinci ani, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. În criza trecută, cea din 2008-2009, Fondul Monetar Internaţional a obligat România să îşi reducă anvelopa salarială pentru salariile bugetarilor de la 10% din PIB la 7% din PIB. Cu vremea, anvelopa salarială s-a întors la 10% din PIB.

    Cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat anul trecut 32,8% din toate veniturile bugetului, iar media Uniunii Europene este de 22%. La nivelul Uniunii Europene, ţara care are cele mai mari cheltuieli cu salariile angajaţilor din sectorul public este Danemarca, cu 16% din PIB. La polul opus se află Irlanda, care are cheltuieli salariale de 7,5% din PIB. Bulgaria, Letonia, Spania, Malta şi Estonia au cheltuieli bugetare cu salariile angajaţilor din sectorul public în jurul a 12% din PIB, conform datelor de la Comisia Europeană.

    De altfel, Violeta Alexandru, ministrul Muncii, spunea anterior că nu ştie câţi angajaţi are statul cu adevărat.

    „Nu că nu ştim astăzi, n-am ştiut niciodată câţi angajaţi sunt în sectorul public. Nu există o centralizare la nivelul ţării cu privire la toţi angajaţii din toate primăriile, toţi angajaţii din toate consiliile judeţene, toate prefecturile, toate companiile“, spunea Violeta Alexandru, ministrul muncii, într-un interviu la un post de televiziune.

    Ministrul spunea că nu există o eva­luare într-un singur loc a tuturor angajaţilor din sistemul public pentru că în REVISAL, registrul electronic de evidenţă a salariaţilor, sunt înregistraţi salariaţii din sistemul privat.

  • Ministrul Educaţiei, Monica Anisie: Circa 2.200 de şcoli din cele peste 28.000 existente la nivelul întregii ţării au mai rămas fără acces la internet

    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, afirmă că atunci când a preluat conducerea ministerului  erau peste 5.000 de şcoli fără conexiune la internet, iar în prezent au mai rămas 2.200.

    ”În momentul îa care am preluat mandatul de ministru, am preluat Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pot spune că această digitalizare a educaţiei nu exista. Erau peste 5.000 de clădiri care nu aveau conexiune la internet, iar acum circa 2.200 de clădiri din cele peste 28.000 existente la nivelul întregii ţării au mai rămas fără acces la internet. În luna septembrie, în urma unui memorandum iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, între Guvernul României şi operatori, s-au conectat la internet 2.800 de clădiri”, a declarat Monica Anisie la evenimentul de lansare a procesului de consultare publică a strategiei privind digitalizarea educaţiei.

    În anul şcolar 2019 – 2020, România avea un număr de 6.166 unităţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial şi 1.444 de licee conectate la internet, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Practic, dintr-un total de 9.150 de unităţi încadrate în segmentul primar şi gimnanzial, 6.166 erau conectate la internet (67%).

    În învăţământul liceal funcţionează 1.468 licee şi grupuri şcolare independente, 98% dintre ele având acces la internet, conform sursei citate.

  • Covid 19: Aproape 2.000 de unităţi de învăţământ din România sunt în scenariul roşu

    Aproape 2.000 de unităţi de învăţământ din România sunt în scenariul roşu din cauza epidemiei de Covid 19, iar cursurile se fac doar online. Cei mai mulţi elevi români vin la şcoală în fiecare zi, dar sunt şi numeroase unităţi în care cursurile se fac în sistemul hibrid.

    Potrivit cifrelor prezentate luni de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la nivel naţional sunt 10.736 de unităţi de învăţământ în care preşcolarii şi elevii vin zilnic la cursuri. Alte 5.031 de unităţi de învăţământ se află în Scenariul 2 care presupune participarea prin rotaţie, la o săptămână sau două, la cursurile faţă în faţă şi la cursurile online.

    În final, există şi 1.889 de unităţi de învăţământ în Scenariul 3 care implică participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor doar la activităţi online. Nu toate şcolile în care nu se fac cursuri faţă în faţă sunt afectate de epidemia de Covid 19.

    „Menţionăm că dintre cele 1.889 de unităţi aflate în această situaţie, 284 de unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 1.605 unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare”, a anunţat Ministerul Educaţiei şi Cercetării.