BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Exclusiv ZF Corporate. Cum se prezintă acţiunile celor patru mari operatori telecom din România. Trei emitenţi, pe plus anul acesta. Indicatorii PER, cuprinşi între 2x şi 18x

    ♦ Două companii înregistrează evoluţii sub indicii pieţelor în care sunt listate ♦ Telekom, în linie cu dinamica benchmark-ului DAX

    Principalii operatori privaţi de telecom prezenţi pe piaţa naţională înregistrează evoluţii ale acţiunilor cuprinse între minus 10,5% şi plus 16% de la începutul anului încoace, trei din patru afişând creşteri în acest interval, arată datele agregate de ZF.

    Cea mai mare dinamică este înregistrată de Orange (simbol bursier ORAN), liderul pieţei locale, listat pe Bursa de Valori de la Paris, unde afişează o capitalizare de 29 de miliarde de euro. Evoluţia se încadrează peste creşterea de 5% înregistrată anul acesta de CAC 40, indicele pieţei franceze de capital.

    Compania are un indicator PER (raport capitalizare/profit net) de 17,9x, calculat în funcţie de rezultatele ultimelor 12 luni. Pentru următoarele 12 luni, PER-ul este de 9,6x, spune Claudiu Cazacu, analist al casei de brokeraj XTB România.

    Veniturile totale au ajuns la 21,5 miliarde de euro în prima jumătate a anului, cu 2% peste nivelul perioadei similare din 2022, creşterea fiind susţinută de evoluţia serviciilor de retail, care au beneficiat de pe urma majorării preţurilor. EBITDA-AL (câştiguri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare, dar după contractele de leasing) a urcat cu 0,8% la aproape şase miliarde de euro, se arată în raportul semestrial al Orange.

    Veniturile din exploatare ale grupului au scăzut cu 11% la 2,1 miliarde de euro. Pe piaţa locală, Orange şi-a propus să realizeze investiţii de 200 de milioane de euro anul acesta.

    Al doilea cel mai ridicat randament îi aparţine lui Digi Communications (DIGI), respectiv 15,2%, pe fondul unor tranzacţii de 133 de milioane de lei de la începutul anului la Bursa de Valori Bucureşti. Aici, indicele BET s-a apreciat cu 22% în acest interval. PER-ul ultimelor 12 luni (excluzând exit-ul din Ungaria) este de 9,2x, iar acelaşi indicator forward este de 11,2x.

    Dacă luăm în calcul vânzarea operaţiunilor din ţara vecină, grupul a avut un rezultat net de 400 de milioane de euro în 2022, faţă de un un profit de 85 de milioaen de euro fără exit.. La S1/2023, Digi a raportat venituri de 809 milioane de euro, plus 12,9%, şi un profit din operaţiuni continue de 26,8 milioane de euro, minus 12,7%. În România, veniturile s-au majorat cu 4,5% la 474,4 milioane de euro.

    Recent, filiala din Spania a Digi şi compania Abrdn au finalizat prima investiţie prin care dezvoltă reţeaua de fibră optică din Spania, vizând un număr de 1,35 milioane de locuinţe. Proiectul implică o investiţie totală de până la 300 de milioane de euro şi îşi propune acoperirea a circa 2,5 milioane de gospodării.

    Digi are o valoare de piaţă de 3,6 miliarde de lei la BVB, echivalentul a circa 750 de milioane de euro.

    Deutsche Telekom (DTE), a cincea companie telecom din lume în funcţie de capitalizare, fiind evaluată la 101 miliarde de euro, ocupă locul trei în clasament, cu un avans de 7% al acţiunilor anul acesta la Frankfurt, pe un indice DAX în creştere tot cu atât. Societatea este considerată însă cea mai „scumpă” din listă, cu un PER de 18,4x.PER-ul estimat este de 10,9x.

    Veniturile din servicii au însumat 23 de miliarde de euro în T2/2023, plus 1,4% an/an, în timp ce EBITDA-AL ajustată – unul dintre principalii indicatori folosiţi în industria telecom – a urcat cu 1,5% la 10 miliarde de euro. În urma publicării raportului trimestrial, grupul şi-a actualizat uşor în sus estimarea pentru EBITDA-AL de la finalul anului, aşteptându-se în acest sens la 41 de miliarde de euro.

    În 2018, Deutsche Telekom spunea că plănuieşte să părăsească piaţa din România, unde competiţia este prea mare, demarând la acea vreme negocierile pentru vânzarea operaţiunilor de aici. Totuşi, compania a vândut între timp doar operaţiunile diviziei fixe, iar Orange încă încearcă să integreze fostul Romtelecom. Digi a fost aproape de semnarea unei achiziţii aTelekom Mobile România în 2020. Ulterior, o serie de discuţii cu grupul telecom United Group şi fondul de investiţii ACP s-au încheiat, la fel, fără succes.

    Ultima poziţie este deţinută de grupul Vodafone (VOD), ale cărui acţiuni s-au depreciat în 2023 cu 10,5% pe Bursa de la Londra, unde indice FTSE 100 a pierdut 1,5%. Totuşi, acţiunile VOD sunt în prezent cele mai subevaluate, cu un PER de 2,1x. Estimând rezultatele din următoarele 12 luni, reprezentantul XTB oferă însă un PER de 13,8x.

    Cu o capitalizare de 24 de miliarde de euro, grupul britanic a raportat venituri din servicii de 9,1 miliarde de euro în T1/2023, în scădere cu 4,2% an/an. Profitul s-a majorat cu 775% la 5,43 miliarde de euro pe fondul fuziunii cu operatorul Three din Regatul Unit. Pe de altă parte, veniturile din exploatare au coborât cu 34,6% la 935 de milioane de euro.

    În perioada aprilie-iunie 2023, Vodafone România a înregistrat venituri din servicii de 189 de milioane de euro, plus 2%.

     

  • Care este cea mai bogată familie regală din Europa, cu o tradiţie de aproape 1000 de ani şi o avere de peste 300 de miliarde de euro

    Cel mai important membru al familiei regale de Liechtenstein, una dintre cele mai mici naţiuni ale lumii, conduce o dinastie de miliarde de dolari, care datează de aproape 1.000 de ani şi care a trecut prin numeroase războaie şi calamităţi, scrie Bloomberg.

    În prezent, imperiul financiar din spatele prinţului Hans-Adam al II-lea de Liechtenstein valorează nu mai puţin de 300 de miliarde de euro, iar majoritatea banilor vin din domeniul în care prinţul este cel mai versat: gestionarea banilor pentru super-bogaţii lumii.

    LGT Group, banca privată şi firma de gestionare a activelor familiei regale, a raportat luna trecută un nivel record al activelor gestionate, de aproape 314 miliarde de euro la 30 iunie, o creştere de 6% de la sfârşitul anului trecut.

    „Ne concentrăm pe creştere organică”, a declarat Olivier de Perregaux, 58 de ani, director executiv al LGT Private Banking.

    Creşterea rapidă a LGT reflectă un fel de revenire a Liechtensteinului, o mică naţiune alpină de 39.000 de locuitori care, cândva, se număra printre cele mai renumite paradisuri fiscale din lume.

    Firma, veche de aproximativ un secol, şi-a dublat activele administrate şi veniturile din exploatare în ultimul deceniu, revenindu-şi după ce, în urma crizei financiare din 2008, SUA şi alte naţiuni au luat în vizor centrele financiare offshore.

    LGT se numără printre firmele care au recrutat personal de la Credit Suisse după ce creditorul cu sediul la Zurich s-a prăbuşit şi a fost achiziţionat de UBS Group AG, contribuind la creşterea numărului de angajaţi la aproximativ 5.000.

    În august, fostul director executiv al Credit Suisse, Ajay Punjabi, s-a alăturat unităţii de avere din India a LGT, unul dintre cei cel puţin o jumătate de duzină de foşti angajaţi ai băncii elveţiene care s-au alăturat firmei în acest an.

    De asemenea, impulsul LGT îl ajută pe prinţul Hans-Adam să urce în rândurile ultra-bogaţilor, consolidând statutul de cel mai bogat membru al familiei regale din Europa, în vârstă de 78 de ani.

    Prinţul, unicul beneficiar al rezultatelor LGT, este în prezent pe locul 215 în topul celor mai bogate personae din lume , cu o avere de aproximativ 9,2 miliarde de dolari –  urcând 71 de poziţie mai mult decât la începutul acestui an, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

     

  • Care este cea mai bogată familie regală din Europa, cu o tradiţie de aproape 1000 de ani şi o avere de peste 300 de miliarde de euro, mai mult decât PIB-ul României

    Cel mai important membru al familiei regale de Liechtenstein, una dintre cele mai mici naţiuni ale lumii, conduce o dinastie de miliarde de dolari, care datează de aproape 1.000 de ani şi care a trecut prin numeroase războaie şi calamităţi, scrie Bloomberg.

    În prezent, imperiul financiar din spatele prinţului Hans-Adam al II-lea de Liechtenstein valorează nu mai puţin de 300 de miliarde de euro, iar majoritatea banilor vin din domeniul în care prinţul este cel mai versat: gestionarea banilor pentru super-bogaţii lumii.

    LGT Group, banca privată şi firma de gestionare a activelor familiei regale, a raportat luna trecută un nivel record al activelor gestionate, de aproape 314 miliarde de euro la 30 iunie, o creştere de 6% de la sfârşitul anului trecut.

    „Ne concentrăm pe creştere organică”, a declarat Olivier de Perregaux, 58 de ani, director executiv al LGT Private Banking.

    Creşterea rapidă a LGT reflectă un fel de revenire a Liechtensteinului, o mică naţiune alpină de 39.000 de locuitori care, cândva, se număra printre cele mai renumite paradisuri fiscale din lume.

    Firma, veche de aproximativ un secol, şi-a dublat activele administrate şi veniturile din exploatare în ultimul deceniu, revenindu-şi după ce, în urma crizei financiare din 2008, SUA şi alte naţiuni au luat în vizor centrele financiare offshore.

    LGT se numără printre firmele care au recrutat personal de la Credit Suisse după ce creditorul cu sediul la Zurich s-a prăbuşit şi a fost achiziţionat de UBS Group AG, contribuind la creşterea numărului de angajaţi la aproximativ 5.000.

    În august, fostul director executiv al Credit Suisse, Ajay Punjabi, s-a alăturat unităţii de avere din India a LGT, unul dintre cei cel puţin o jumătate de duzină de foşti angajaţi ai băncii elveţiene care s-au alăturat firmei în acest an.

    De asemenea, impulsul LGT îl ajută pe prinţul Hans-Adam să urce în rândurile ultra-bogaţilor, consolidând statutul de cel mai bogat membru al familiei regale din Europa, în vârstă de 78 de ani.

    Prinţul, unicul beneficiar al rezultatelor LGT, este în prezent pe locul 215 în topul celor mai bogate personae din lume , cu o avere de aproximativ 9,2 miliarde de dolari –  urcând 71 de poziţie mai mult decât la începutul acestui an, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

     

  • Ţara europeană unde milioane de oameni riscă să rămână fără bani la bătrâneţe. O criză care nu pare că se mai termină ameninţă cel mai mare fond de pensii care a pierdut deja câteva miliarde de dolari într-o serie de pariuri eşuate

    Cel mai mare fond de pensii din Suedia s-a despărţit săptămâna aceasta de preşedinta Ingrid Bonde, la şase luni după ce Alecta a suferit pierderi de 2 miliarde de dolari din cauza a trei pariuri eşuate legate de prăbuşirea Silicon Valley Bank din SUA, scrie Bloomberg.

    Plecarea lui Bonde, în vârstă de 63 de ani, se adaugă la lista tot mai mare de directori care au părăsit firma cu sediul la Stockholm în urma prăbuşirii. În ultimele luni, fondul a numit un nou director executiv, un nou director de investiţii şi un nou şef al gestionării portofoliilor de acţiuni.

    Cu toate acestea, Alecta, căreia i s-a încredinţat sarcina de a supraveghea şi gestiona 101 miliarde de dolari din economiile pentru pensie ale unui sfert din populaţia suedeză, va avea nevoie de mai mult decât de o nouă listă de directori pentru a evita o nouă criză iminentă. La aceste probleme se adaugă şi criza imobiliară prin care trece ţara nordică şi participaţia pe care fondul de pensii o deţine în cadrul unui important jucător din imobiliare, care pe fondul creşterii ratei dobânzii începe să se clatine şi să adauge şi mai multă presiune în problema real-estate-ului suedez.

    Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor, care a dat peste cap strategia de selecţie de acţiuni a Alecta în SUA, exercită acum o presiune intensă asupra celei mai mari participaţii a fondului – un pariu de 4,5 de miliarde de dolari pe un landlord suedez puternic îndatorat numit Heimstaden.

    În contextul în care industria imobiliară europeană se clatină, Heimstaden Bostad se străduieşte în prezent să acopere un deficit de capital care, potrivit estimărilor analistului Swedbank Axel Andersson, ar putea ajunge până la 2,7 de miliarde de dolari, fără de care compania riscă să îşi piardă ratingul de credit de înaltă calitate – un instrument vital pentru proprietarii care se bazează pe pieţele de obligaţiuni pentru a-şi finanţa operaţiunile.

     Andersson a declarat că partea Alecta din injecţia totală de capital ar putea fi de aproximativ 1 miliard de dolari.

    În prezent, Heimstaden Bostad se află la două trepte deasupra ratingului junk, dar o retrogradare la BB+ sau mai jos ar avea efecte majore în întreaga industrie. Proprietarul de locuinţe deţine o datorie de aproximativ 12 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează printre cei mai mari emitenţi de obligaţiuni din sectorul imobiliar din Europa, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

    Alecta deţine o participaţie de 38% în Heimstaden Bostad, ceea ce o face cel mai mare co-acţionar alături de o companie de investiţii imobiliare deţinută de miliardarul norvegian Ivar Tollefsen. Cu toate acestea, pentru fondul de pensii, există o mare problemă care stă în calea planurilor de cheltuieli proiectate pentru investiţiile în active pe termen lung: acordul de acţionariat dezechilibrat pe care l-a semnat în 2013, conform căruia Alecta are doar statutul de partener junior în funcţionarea Heimstaden Bostad.

    Contractul este înglodat în complexitate, dar îngrijorarea Alecta şi a altor acţionari minoritari, cum ar fi grupul suedez de asigurări Folksam, este că nu au un cuvânt suficient de puternic de spus în procesul decizional al proprietarului, deşi au contribuit cu 8 de miliarde de dolari din 2016.

    În timp ce impactul deprecierilor imobiliare ale Heimstaden Bostad pare deocamdată uşor de gestionat – în parte pentru că o mare parte din activitatea Alecta se desfăşoară în cadrul planurilor de pensii  – se manifestă din nou furia cu privire la strategia imobiliară a fondului şi la lipsa percepută a controalelor de guvernanţă.

     

  • Criza imobiliară din Germania face primele victime majore. Mai mulţi dezvoltatori importanţi şi companiile satelit din jurul lor cu proiecte de miliarde de euro se pregătesc de faliment

    În luna iulie a acestui an, primarul oraşului Nürnberg a sărbătorit plasarea ultimei grinzi în vârful clădirii Quelle, un simobl din anii 1950 al renaşterii economice a Germaniei postbelice. Reamenajată cu birouri, magazine şi locuinţe, o mare parte a complexului gigant urma să fie inaugurată în 2024.

    Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, dezvoltatorul sitului, Gerch Group, care are proiecte în construcţie în valoare de 4 miliarde de euro (4,2 miliarde de dolari), a cerut deschiderea procedurii de insolvenţă, împreună cu una dintre companiile sale de proiect legate de dezvoltare. Data deschiderii este acum sub semnul întrebării, scrie Bloomberg.

    Este încă o lovitură pentru o piaţă imobiliară care se clatină de la sfârşitul erei banilor ieftini, dar arată şi cine este cel mai vulnerabil la această criză. În timp ce temerile investitorilor în timpul actualei crize imobiliare s-au concentrat asupra proprietarilor, problemele lui Gerch arată că dezvoltatorii – firmele care deţin proiectele de construcţie – sunt cele care se află în pericol iminent.

    „Dezvoltatorii de proiecte se luptă cu creşterea costurilor de construcţie, creşterea ratelor dobânzilor şi scăderea preţurilor. Am văzut că mai mulţi dintre ei şi-au cerut insolvenţa în ultimele săptămâni şi ne aşteptăm la mai mulţi” , spune Marlies Raschke, codirector al departamentului de restructurare şi insolvenţă al firmei de avocatură Noerr.

    Alături de Gerch, Euroboden din München, care are printre colaboratori arhitecţi celebri precum David Chipperfield, se află în procedură preliminară de insolvenţă. De asemenea, Project Immobilien Group şi-a cerut insolvenţa în luna august, împreună cu multe dintre companiile sale de proiect, o parte din lucrări fiind licitate pentru noi antreprenori.Cele trei firme nu au răspuns la solicitările de comentarii.

    Dezvoltatorii din întreaga lume se confruntă cu problem similare. În Australia, Porter Davis se numără printre constructorii de locuinţe care au intrat în insolvenţă în acest an după creşterea costurilor şi scăderea cererii. În Suedia, o creştere a falimentelor a fost determinată de o criză în construcţii, în timp ce în Finlanda construcţiile de locuinţe ar putea să scadă la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1940.

    Este o schimbare rapidă de situaţie după anii în care ratele dobânzilor au fost foarte scăzute, iar investitorii au investit masiv în imobiliare în căutare de randament. Dezvoltatorii precum Gerch puteau să încarce confortabil proiectele cu datorii ieftine şi să vândă pe o piaţă în care preţurile nu încetau să crească.

    Dezvoltatorii sunt deosebit de vulnerabili din cauza prăbuşirii valorii terenurilor, ceea ce face ca proiectele să fie mai riscante. De asemenea, costurile de construcţie cresc necontrolat, iar dezvoltatorii sunt nevoiţi să pună mai mulţi bani deoparte pentru cheltuieli neprevăzute.

    Intrarea în faliment a marilor dezvoltatori va afecta şi industria imobiliară în general. Constructorii rezidenţiali pierd deja lucrări, mai mult de una din cinci companii de construcţii intervievate de Institutul Ifo raportând proiecte anulate. Acesta este cel mai prost rezultat din ultimii 30 de ani.


     

     

     

  • Cea mai bogată familie regală din Europa a construieşte şi controlează discret un imperiu cât PIB-ul României: În conturile Casei de Liechtenstein, cu o istorie de aproape 1.000 de ani, s-au adunat cu timpul nu mai puţin de 300 de miliarde de euro, iar planurile de extindere continuă

    Cel mai important membru al familiei regale de Liechtenstein, una dintre cele mai mici naţiuni ale lumii, conduce o dinastie de miliarde de dolari, care datează de aproape 1.000 de ani şi care a trecut prin numeroase războaie şi calamităţi, scrie Bloomberg.

    În prezent, imperiul financiar din spatele prinţului Hans-Adam al II-lea de Liechtenstein valorează nu mai puţin de 300 de miliarde de euro, iar majoritatea banilor vin din domeniul în care prinţul este cel mai versat: gestionarea banilor pentru super-bogaţii lumii.

    LGT Group, banca privată şi firma de gestionare a activelor familiei regale, a raportat luna trecută un nivel record al activelor gestionate, de aproape 314 miliarde de euro la 30 iunie, o creştere de 6% de la sfârşitul anului trecut.

    „Ne concentrăm pe creştere organică”, a declarat Olivier de Perregaux, 58 de ani, director executiv al LGT Private Banking.

    Creşterea rapidă a LGT reflectă un fel de revenire a Liechtensteinului, o mică naţiune alpină de 39.000 de locuitori care, cândva, se număra printre cele mai renumite paradisuri fiscale din lume.

    Firma, veche de aproximativ un secol, şi-a dublat activele administrate şi veniturile din exploatare în ultimul deceniu, revenindu-şi după ce, în urma crizei financiare din 2008, SUA şi alte naţiuni au luat în vizor centrele financiare offshore.

    LGT se numără printre firmele care au recrutat personal de la Credit Suisse după ce creditorul cu sediul la Zurich s-a prăbuşit şi a fost achiziţionat de UBS Group AG, contribuind la creşterea numărului de angajaţi la aproximativ 5.000.

    În august, fostul director executiv al Credit Suisse, Ajay Punjabi, s-a alăturat unităţii de avere din India a LGT, unul dintre cei cel puţin o jumătate de duzină de foşti angajaţi ai băncii elveţiene care s-au alăturat firmei în acest an.

    De asemenea, impulsul LGT îl ajută pe prinţul Hans-Adam să urce în rândurile ultra-bogaţilor, consolidând statutul de cel mai bogat membru al familiei regale din Europa, în vârstă de 78 de ani.

    Prinţul, unicul beneficiar al rezultatelor LGT, este în prezent pe locul 215 în topul celor mai bogate personae din lume , cu o avere de aproximativ 9,2 miliarde de dolari –  urcând 71 de poziţie mai mult decât la începutul acestui an, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

     

  • S-a închis robinetul de bani: Fiul lui Soros, Alexander Soros, care a preluat imperiul, nu vrea să mai cheltuiască 25 de miliarde de euro pe filantropie

    Organizaţia caritabilă de 25 de miliarde de dolari a lui George Soros se află în pragul unei transformări care îi va remodela operaţiunile, îi va reduce personalul şi va testa dacă fiul său, Alex, este pregătit să conducă una dintre cele mai mari şi mai influente instituţii filantropice din lume, scrie Bloomberg.

    Alex, care a fost numit în iunie succesor oficial al tatălui său miliardar la Open Society Foundations, a dezvăluit doar câteva detalii despre această reformă, care va include o îngheţare pe cinci luni a noilor donaţii, începând cu luna octombrie, şi o reducere de minimum 40% a personalului.

     Organizaţia, care a apelat la firma de consultanţă Deloitte pentru a o ajuta în procesul de reproiectare, va pune accentul pe urgenţă şi pe rezultate, , fără a dezvălui prea multe detalii despre cauzele care vor beneficia de pe urma banilor.

    Schimbările urmează unei încercări anterioare de restructurare care a redus numărul de angajaţi ai OSF la aproximativ jumătate şi i-a perturbat activitatea, au declarat două persoane familiarizate cu această chestiune. În 2021, OSF avea aproape 1.700 de persoane pe statul de plată, iar după ultimele schimbări, numărătoarea va fi mai mică de 500.

    OSF distribuie mai mult de 1 miliard de dolari pe an prin intermediul reţelei sale de fundaţii de pe cinci continente, astfel încât orice indiciu despre ceea ce Alex şi preşdintele OSF Malloch-Brown vor face sau vor înceta să mai facă trimite valuri în întreaga lume pentru cauze care variază de la justiţie socială la democraţie.

    Având în vedere lipsa de detalii de până acum şi lipsa relativă de experienţă a lui Alex, urmaşul în vârstă de 37 de ani se confruntă cu un oarecare scepticism cu privire la direcţia în care va duce întreprinderea pe care tatăl său, în vârstă de 93 de ani, a transformat-o timp de decenii într-una dintre cele mai mari donatoare pentru promovarea democraţiei şi a drepturilor omului în întreaga lume.

    „Este corect să spunem că este destul de neexperimentat când vine vorba de a conduce acest efort filantropic foarte mare.  Pierzând 40% din personal, veţi pierde o mulţime de cunoştinţe şi expertiză instituţională” a declarat Elizabeth Dale, director al conducerii organizaţiilor nonprofit la Universitatea din Seattle.
    Până în prezent, transformarea a fost descrisă în linii mari ca o schimbare ce priveşte structura şi operaţiunile, venind la pachet de asemenea cu noi titluri pentru comitete şi manageri. Criteriile pentru cauze şi subvenţii specifice urmează să fie stabilite.

    Malloch-Brown şi Soros au numit noua lor abordare „oportunism strategic” pentru a aborda „provocări urgente şi emergente”, pe care Malloch-Brown le-a descris în interviu ca fiind ”democraţia în declin, drepturile omului în declin”.

    Alex este unul dintre cei cinci copii ai lui Soros, născut la un an după înfiinţarea primei fundaţii a lui George Soros în Ungaria. Iniţial, el a fost cunoscut mai degrabă pentru că făcea mai multe vizite în cercurile sociale din Manhattan şi Hamptons, decât cele din în domeniul filantropiei.

  • După ce şi-au investit averile în imobiliare, mega-bogaţii lumii au găsit o nouă categorie de oameni de pe urma cărora fac miliarde de dolari

    Turnul 727 West Madison din Chicago – o clădire rezidenţială de lux cu piscină şi un studio de yoga – are un nou proprietar în aceste zile: omul din spatele Zara. Amancio Ortega a cumpărat luna trecută clădirea din cartierul West Loop din Chicago pentru 232 de milioane de dolari, alăturându-se astfel unui număr din ce în ce mai mare de super-bogaţi care pariază pe chiriaşii americani, scrie Bloomberg.

    În ultimul deceniu, bogaţii şi firmele acestora şi-au dublat investiţiile în apartamente, în mare parte în sectorul cunoscut în SUA sub numele de locuinţe multifamiliale, potrivit unui studiu realizat de Knight Frank.

    În prezent, mulţi dintre aceşti investitori pariază că pot face bani, deoarece preţurile clădirilor de apartamente au scăzut pe fondul recentei crize a proprietăţilor comerciale. În acelaşi timp, o penurie generalizată de locuinţe este de bun augur pentru chiriile din marile oraşe pe termen lung.

    La începutul acestui an, o firmă imobiliară condusă de miliardarul israelian Eyal Ofer a cumpărat o clădire de 57 de apartamente la câţiva paşi de Gramercy Park din Manhattan. Una dintre cele mai bogate familii din America Latină vânează oferte pentru a cumpăra apartamente multifamiliale, în timp ce încearcă să pătrundă pe piaţa imobiliară din SUA.

    La sfârşitul anului 2022, o firmă de investiţii susţinută de co-fondatorul Carlyle Group Inc. David Rubenstein a strâns bani de la investitori bogaţi la nivel global pentru a cumpăra clădiri de apartamente, precum şi proprietăţi logistice.

    Înainte de pandemie, bogaţii lumii se concentrau în mare parte pe proprietăţile de birouri, unde o clădire trofeu cu chirii pe termen lung putea oferi venituri stabile. Dar acum, odată cu creşterea numărului de locuri de muncă la distanţă şi cu creşterea numărului de birouri vacante, locuinţele de închiriat au devenit mai atractive.

    De asemenea, o încetinire a pieţei imobiliare comerciale agită concurenţa în acest domeniu. Mulţi actori instituţionali s-au abţinut de la noi tranzacţii din cauza creşterii costurilor de împrumut şi a scăderii valorilor. În total, volumul global al investiţiilor în proprietăţi comerciale în al doilea trimestru a scăzut cu 57% faţă de anul precedent, ajungând la 142 de miliarde de dolari, potrivit unui raport al firmei de brokeraj CBRE Group Inc.

    Acest lucru a lăsat un gol atractiv pentru investitorii bogaţi, care pot fi mai puţin vulnerabili la capriciile pieţei datoriilor şi au un orizont de investiţii pe termen mai lung. Astfel de investitori pot plăti adesea cu numerar sau au relaţii mai profunde cu instituţiile bancare pentru a asigura finanţarea.

    În timp ce apartamentele au fost cel mai popular tip de proprietate pentru investitori în al doilea trimestru, tranzacţiile au scăzut cu 66% faţă de anul precedent, potrivit CBRE. Cu toate acestea, compania de brokeraj a declarat că sectorul este pregătit să beneficieze în trimestrele următoare.

    În timp ce chiriile s-au relaxat uşor în SUA, cererea de locuinţe a alimentat creşteri masive în ultimii ani, chiria mediană urmând să crească cu aproape 18% în 2021 şi cu 3,5% în 2022, potrivit datelor de la Apartment List.

    Ortega are o avere netă de 75,6 miliarde de dolari, din care mai mult de 10% sunt investiţi în imobiliare, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

  • Adrian Sârbu: Ce contribuţie au adus cei 1,2 milioane de bugetari la creşterea României pentru ca bugetul sa crească de la 18 miliarde în 2004 la 110 miliarde în 2023?

    Adrian Sârbu: „Întrebarea mea către tine a fost: Ce contribuţie au avut bugetarii ăştia? Ce contribuţie au avut ca să justifice să mănânce de la 18 miliarde la 110 miliarde şi să nu se sature şi să vrea şi încă 15 miliarde pe care, atenţie, domnul Ciolacu a hotărât: Bai, fraierilor, noi… Domnilor fraieri, tovarăşi prosti care «esteţi», păi noi trebuie să facem de 70 de miliarde de euro, din care jumate sunt granturi, jumate sunt credite pe care le mai adăugăm la alea 700 de miliarde datorie de stat până o să ajungem să nu mai avem voie să ne împrumutam ca alte ţări şi cum a ajuns Grecia. Băi, fraierilor, voi nu vă daţi seama că noi facem un efort foarte mare să îi aducem pe ăia 70 de miliarde la noi acasă de la UE, aşa cum românaşii noştri, pe vremuri, veneau cu motociclete furate, cu diverse camioane pline cu ce mai agoniseau ei prin Franţa şi prin alte ţări, cântând la acordeoane sau alţi românaşi cu sacoşa lor mică, cu bănuţi cu 100 – 200 de euro pe care îi trimiteau cu Western Union la mămicuţa lor. 100 de euro. Ştii cum e să te duci în calitate de român spălător de wc-uri să ai şi tu 100 de euro puşi deoparte să-i trimiţi lu’ maică-ta prin Western Union?! Mie mi se pare ăsta un lucru incredibil. Şi domnul Ciolacu le spune românilor: «Băi, fraierilor, voi nu înţelegeţi că trebuie să luam banii ăştia?! Noi, bugetarii.»”

  • Adrian Sârbu: Cele 70 de miliarde de la UE vor finanţa victoria coaliţiei PSD-PNL din 2024

    Adrian Sârbu: „Tu spui că România va primi 50 de miliarde care merg în infrastructură. În câţi ani sunt derulaţi ăştia?” 

    Cristian Hostiuc: „Păi avem exerciţiu financiar. Ne ducem până în 2027 – 2030.” 

    Adrian Sârbu:  „Aşa. Restul ce se întâmplă cu ei?” 

    Cristian Hostiuc: „Banii?” 

    Adrian Sârbu: „Da. Păi sunt 70. Zici că 50 merg la infrastructură. Restul unde merg? Prin infrastructură spui şi spitale?” 

    Cristian Hostiuc: „Şi spitale, tot ce înseamnă… Digitalizare.” 

    Lucian Nemoiu: „Ziceam mai devreme despre salarii. Acum domnul Ciolacu n-a reuşit să cadă de acord cu primarii, cu administraţiile locale că a vrut să le taie fondurile pentru activităţi culturale şi au zis: Nu, stai puţin. Trebuie să culturalizăm România.” 

    Cristian Hostiuc: „Păi nu, dar ştii de ce nu s-au legat de lucrul ăsta? Pentru că vine campania electorala şi trebuie să-l angajeze pe Dan Bittman sau pe oricare, pe Gheboasa, ca să zic aşa, ca să cânte acolo, să ia voturile. Şi nu le mai ajunge bugetul.” 

    Cristian Hostiuc: „Strâng banii ca PSD şi PNL să rămână la putere.” 

    Adrian Sârbu: „Iată că ai ajuns unde trebuie, Fini.”