Tag: Mesaj

  • Mesaj emoţionant al medicilor de la Timişoara, care au vindecat cei mai mulţi bolnavi de COVID

    Medicii de la Spitalul din Timişoara, care au vindecat cei mai mulţi bolnavi de COVID-19, au transmis un mesaj emoţionat: „Cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pentru România este să staţi acasă”, iar în 2021 îi invită pe toţi în Piaţa Operei, când oraşul lor va fi Capitala Culturii Europene.

    Medici Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara, eroi în lupta contra-timp împotriva COVID-19, care au reuşit să vindece cei mai mulţi pacienţi de COVID-19 au transmis un mesaj emoţionat, vineri, prin care vor să convingă românii să stea în case pentru a limita răspândirea virusului.

    Medicul primar boli infecţioase Virgil Musta, precum şi doctorii Cristian Oancea, Voichiţa Lăzureanu şi Ovidiu Fira-Mladinescu le spun, în mesajul lor, românilor, că „cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pentru România este să staţi acasă”.

    „Deşi la Timişoara înregistrăm o situaţie relativ bună, ca să menţinem performanţa şi să încurajăm o ţară întreagă, totodată să ajutăm la cercetarea unui tratament de succes, acum chiar avem nevoie de voi, oamenii de acasă. Limitaţi-vă la maximum ieşirile în lume, oricât de greu vi s-ar părea. Doar în felul acesta ne puteţi ajuta pe noi, medicii, să fim eficienţi în lupta împotriva coronavirusului”, spune medicul Virgil Musta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un proprietar de restaurante donează timp de o lună prânzul cadrelor medicale care tratează coronavirusul şi invită alte restaurante să i se alăture

    Dragoş Panait, proprietarul lanţului de restaurante Angus Steakhouse şi fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems, a anunţat că vrea să livreze livreze prânzul cadrelor medicale care tratează pacienţi infectaţi de coronavirus. El invită alţi proprietari de restaurante să i se alăture. 

    Iată mesajul său:

    „Dragi prieteni,

    Va invit sa-mi fiti alaturi in proiectul pe care l-am lansat <<Împreună, împotriva COVID-19>> – iniţiativa prin care invit companiile ce activează pe teritoriul României să îşi unească forţele, pentru a livra prânzul zilnic, timp de o lună, cadrelor medicale implicate în diagnosticarea şi tratarea coronavirusului, în cadrul spitalelor din Capitală. Astfel, Red Angus Steakhouse va asigura, din resurse proprii, masa pentru 600 de persoane, în intervalul 25 martie – 24 aprilie, şi le propune partenerilor să i se alăture în acest demers, prin achiziţionarea unui număr fix de meniuri zilnice de prânz.

    Dacă doreşti să te alături proiectului nostru, te invităm să ne contactezi la 0756.600.000 sau prin mesaj privat!”

  • “Măcar în ultimul ceas, staţi în casă! Nu e o joacă”. Un nou avertisment al medicului român care a scris mesajul cu zeci de mii de share-uri

    Medicul Ady Nicula face naveta 150 km pe zi între serviciu şi casă.

    Adrian Nicula, medic: “Poate am fost prea dur cand am scris primul mesaj, dar realitatea mi-a dat dreptate”.

    Adrian Nicula, medic: “Nu vom putea prelua sute de bolnavi pentru că nu vom avea unde să-i punem”.

    Medicul Adrian Nicula a revenit cu un avertisment pentru oamenii care nu au văzut sau care nu au înţeles mesajul lui dur, distribuit de 84 de mii de ori pe Facebook.

    Ady Nicula, şeful secţiei ATI la Spitalul Municipal “Dr. Aurel Tulbure” Făgăraş: ”Vă rog, haideţi, măcar în ultimul ceas, să ne avertizăm cumva şi rudele de la ţară şi să-i sunăm pe toţi: Domnilor, staţi în casă dacă n-aveţi nicio treabă esenţială în afară de nişte cumpărături, de mers la doctor rapid, staţi, domnilor, în casă două săptămâni, trei săptămâni ca să trecem de chestia asta!. Haideţi, vă rog, să nu o luăm deloc în joacă!”

    La două zile după primul mesaj al medicului Ady Nicula, multă lume a ignorat pericolul noului coronavirus şi a ieşit la plimbare pe străzi şi în parcuri.
     

  • Mesajul transmis de cel mai bogat om al lumii angajaţilor săi: „Sunt trist să vă spun că prezic că lucrurile vor deveni mai rele înainte să devină mai bune”

    CEO-ul Amazon, Jeff Bezos, a trimis angajaţilor săi un memo sâmbăta, 21 martie,  în care a vorbit despre îngrijorările sale legate de siguranţa angajaţilor din depozite în perioada pandemiei, potrivit articolelor publicate în presa internaţională, printre care şi CNBC.

    În memo-ul postat pe site-ul Amazon, Bezos a scris: „Nu există manual de instrucţiuni pentru cum să ne simţim în astfel de vremuri  şi ştiu că asta cauzează stres tuturor”. El a readus tuturor angajaţilor săi la cunoştinţă faptul că „multă din munca noastră esenţială nu poate fi făcută de acasă”, dar Amazon a luat o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi siguranţa în facilităţile sale şi „lucrează la identificarea unor modalităţi suplimentare de a îmbunătăţi aceste măsuri”.

    Bezos a spus angajaţilor săi în acea scrisoare de informare că Amazon a făcut comenzi pentru milioane de măşti sanitare pentru angajaţii care nu pot lucra de acasă, dar „foarte puţine dintre acele comenzi au fost primite”, motiv pentru care numărul acestora este încă redus. „Când vor sosi măştile, prioritatea noastră este ca acestea să ajungă la angajaţii şi partenerii care lucrează pentru ca produse esenţiale să ajungă la oameni”, a adăugat el.

    Angajaţi şi autorităţi au criticat Amazon pentru faptul că angajaţii din centrele de comenzi şi şoferii care fac livrări trebuie să vină în continuare la serviciu pe măsură ce coronavirusul se răspândeşte. Spre deosebire de angajaţii din sediul central al companiei, care lucrează în regim de telemuncă, angajaţii din depozite şi livratorii trebuie să îşi ducă sarcinile la îndeplinire ca înainte, scrie CNBC.

    În acelaşi timp, mulţi angajaţi şi-au exprimat îngrijorările în legătură cu riscul de a se îmbolnăvi la locul de muncă. Amazon a închis recent un centru de livrare din Queens, New York, după ce unul dintre angajaţi a fost testat pozitiv cu coronavirus. Amazon a confirmat ulterior că cel puţin cinci angajaţi din depozitele din Spania şi Italia s-au îmbolnăvit.

    Vineri, 20 martie, patru senatori au trimis o scrisoare către Amazon solicitând companiei să îşi protejeze mai bine angajaţii din depozite în perioada pandemiei. Senatorii i-au spus lui Bezos să asigure concediu medical plătit angajaţilor săi, printre alte măsuri.

    Amazon a declarat sâmbătă, 28 martie, că dublează plata pe ore a angajaţilor care muncesc peste program în depozitele din Statele Unite. Compania a anunţat de asemenea recent că va oferi până la două săptămâni de plată tuturor angajaţilor diagnosticaţi cu coronavirus sau aflaţi în carantină, precum şi că asigură concedii plătite pentru toţi lucrătorii cu ora în luna martie.

    Iată întreaga scrisoare, aşa cum a fost redată ea în presa internaţională:

    „Dragi Amazonieni,

    Nu ne aflăm într-o perioadă de business as usual, ci într-una de mare stres şi incertitudine. Este de asemenea un moment în istorie în care munca noastră este esenţială.

    Am schimbat sistemele logistice, de transport, de furnizare, de achiziţii şi procesele legate de părţi terţe pentru a prioritiza aprovizionarea şi livrarea unor obiecte esenţiale cum sunt obiectele de dezinfectare, laptele praf pentru bebeluşi şi produsele medicale. Oferim un serviciu vital oamenilor de pretutindeni în special acelora care sunt cei mai vulnerabili, printre care şi bătrânii. Oamenii depind de noi.

    Nu sunt singurul care sunt recunoscător muncii pe care o depuneţi. Am primit sute de e-mailuri de la clienţi şi am văzut postări pe social media de la oameni care vă mulţumesc. Eforturile voastre sunt observate şi la cele mai înalte niveluri guvernamentale, iar preşedintele Trump a mulţumit la începutul acestei săptămâni echipei.

    În toată lumea, oamenii simt efectele acestei crize asupra economiei şi sunt trist să vă spun că prezic că lucrurile vor deveni mai rele înainte să devină mai bune.

    Angajăm 100.000 de persoane şi creştem salariile angajaţilor care sunt plătiţi la oră şi  livrează clienţilor în această perioadă de stres şi tumult.

    În acelaşi timp, alte afaceri precum cele din domeniul restaurantelor şi barurilor sunt forţate să îşi închidă uşile. Sperăm că oamenii care au fost concediaţi să vină să lucreze cu noi până când îşi vor putea recăpăta joburile pe care le-au avut.

    Multe din activităţile esenţiale specifice muncii noastre nu pot să fie făcute de acasă. Am implementat o serie de măsuri de sănătate de prevenţie pentru angajaţii şi colaboratorii noştri din toată lumea – totul de la creşterea frecvenţei şi intensităţii curăţeniei până la ajustarea practicilor noastre în centrele de livrare pentru a ne asigura că respectăm sugestiile de distanţare socială. Ne întâlnim în fiecare zi şi lucrăm pentru a identifica noi modalităţi ca să îmbunătăţim aceste măsuri.

    Am făcut comenzi pentru milioane de măşti pe care vrem să le oferim angajaţilor şi colaboratorilor noştri care nu pot lucra de acasă, dar foarte puţine din aceste comenzi au fost primite. Stocurile de măşti sanitare sunt puţine la nivel global şi în acest moment sunt direcţionate de autorităţi către facilităţile unde este nevoia cea mai mare de acestea, precum spitalele şi clinicile. Este uşor de înţeles de ce cei care asigură protecţia medicală a comunităţilor noastre trebuie să fie primii în linia de primire a măştilor. Când vom primi măştile, prioritatea va fi să le oferim angajaţilor şi partenerilor noştri care lucrează la livrarea produselor esenţiale către oameni.

    Propriul meu timp şi propria mea gândire se concentrează acum în întregime pe COVID-19 şi cum ar putea Amazon să îşi joace cel mai bine rolul în acest context. Vreau să ştiţi că Amazon va continua să îşi facă treaba şi că nu ne vom opri din căutarea de noi oportunităţi prin care să ajutăm.

    Nu există un manual de instrucţiuni pentru cum să ne simţim în astfel de vremuri şi ştiu că asta poate cauza stres pentru mulţi. Lista mea de îngrijorări de acum – ca şi a voastră, sunt convins – este lungă – de la copiii mei, la părinţi, familie, prieteni, până la siguranţa vostra, colegii mei, a celor care sunt cu adevărat foarte bolnavi şi la răul care va fi cauzat de această cădere economică peste comunităţile noastre.

    Vă rog să aveţi grijă de voi şi de cei pe care îi iubiţi. Ştiu că putem trece peste asta, împreună.

    Jeff”

     


     

  • Retailerii din România fac front comun şi transmit un mesaj pentru toţi clienţii

    AMRCR, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România, transmite o scrisoare către clienţii tuturor magazinelor pe care le reprezintă. O redăm integral mai jos:

    „Ştim că mulţi dintre voi sunt preocupaţi în legatură cu efectele răspândirii Coronavirusului (Covid-19).

    Vă înţelegem şi vă împărtăşim îngrijorările şi vă anunţăm că facem tot ce putem pentru ca voi şi familiile voastre să aveţi alimentele şi produsele esenţiale de care aveţi nevoie. 

    Cele mai importante obiective pentru noi sunt de a ne proteja angajaţii, clienţii şi de a asigura disponibilitatea produselor.

    Lucrăm îndeaproape cu autorităţile, furnizorii şi partenerii noştri logistici pentru a asigura furnizarea de bunuri în magazine şi pentru a aproviziona depozitele logistice cu produsele a căror cerere este ridicată. 

    Mulţumim tuturor colegilor din magazine şi lanţuri de aprovizionare care lucrează zi şi noapte pentru ca produsele de care este nevoie să fie disponibile.

    Efortul lor susţinut şi extraordinar ne dă tuturor încredere că vom depaşi această situaţie.

    Dar avem nevoie şi de ajutorul vostru. Vă rugăm să fiţi cumpătaţi si chibzuiţi la ce şi cât cumpăraţi.

    Înţelegem frământările voastre, dar a cumpăra mai mult decât ai nevoie poate însemna uneori să îi laşi pe ceilalţi fără produsele de care şi ei au nevoie.

    Există cantităţi şi stocuri pentru toţi, dacă suntem solidari şi ne gândim şi la nevoile tuturor. 

    Doar împreună vom avea grijă de cei dragi nouă şi de cei care sunt în vârstă sau vulnerabili. Facem tot ce putem pentru a face faţă acestei provocări.

    Vă asigurăm că prioritatea noastră, a tuturor, este să fim cu toţii în siguranţă şi să vă oferim produsele necesare.”

  • OPINIE – Adrian Cioroianu, trainer executive, ACKnowledge România: Pe cine mai interesează „eticheta de business” în 2020?

    Mulţi oameni de business nu se comportă business. Dacă noi doi avem întâlnire şi tu întârzii, este şi asta o modalitate să îmi spui că timpul tău este mai important decât timpul meu.
    Dacă nici nu mă anunţi că întârzii, deja este o chestiune de lipsă de respect.
    Văd citate din mari antreprenori, visăm să fim toţi unicorni, să „scalăm” pieţe externe, dar cred că e timpul să ştergem praful de pe anumite lucruri pe care poate le ştiam, dar nu le mai aplicăm. Să fim profesionişti, dar în esenţă să fim pur şi simplu oameni. Să te comporţi business nu înseamnă doar să ai cămaşă cu mânecă lungă şi cravată până la mijlocul curelei, să ştii să dai o carte de vizită sau să strângi o mână. Sunt lucruri de bază, de bun simţ, care trebuie să fie „lege”. Ne preocupă prea mult detaliile complicate sau tot felul de teorii noi de business, dar poate ar trebui să ne concentrăm în primul rând pe nişte idei şi acţiuni simple, importante. Dacă fiecare dintre noi are grijă, felul de a face business poate fi transformat total:

    1. Sunăm înapoi. Indiferent că ştim sau nu ştim cine ne-a sunat, sunăm înapoi. Este simplu şi de bază în business. Şi, mai devreme sau mai târziu, răspundem la mesaje. Nu răspundem, nu sunăm înapoi decât dacă vrem să transmitem un mesaj negativ, în forţă, ceea ce este de asemenea un răspuns.
    2.  Punctualitate. Nu există scuze să nu facem tot ce ţine de noi ca să fim punctuali. Normal că pot exista factori externi, dar încercăm să îi prevedem, să ne luăm marje de timp suficiente. Dacă se întâmplă totuşi, anunţăm din timp.
    3. Respecţi promisiunile, indiferent că este vorba de facturi de plătit sau orice altceva ai promis că vei face. Când promitem şi nu respectăm promisiunea prima dată este nasol, a doua oară este dezamăgitor, iar apoi este un mare semn de întrebare dacă mai vreau să aud de tine vreodată. Indiferent de cost. Indiferent de business.
    4. Facturile au un termen de platĂ, nu doar de amorul artei, ci ca să fie plătite exact atunci. Nu mai târziu şi cu mari insistenţe să fie plătite, doar pentru că aşa vrei tu: să nu plăteşti la timp. În redBill – biroul facturilor neîncasate – sunt raportate până acum facturi neplătite de 5 milioane de euro, iar acesta este doar vârful aisbergului.
    5. Când intri într-o încăpere şi mai sunt nişte oameni acolo, cu care tu urmează să ai o întâlnire, faci un tur şi dai mâna cu toată lumea şi te prezinţi. Obligatoriu. De bun simţ. Indiferent că eşti femeie sau bărbat.
    6.   Indiferent cine te contactează şi vrea să facă business cu Tine, din curtoazie profesională poţi să vezi despre ce e vorba. Ce pretenţii să ai de la potenţialii parteneri, pe care tu îi contactezi, să îţi răspundă, dacă tu nu faci acelaşi lucru la rândul tău? Asta presupune şi să asculţi activ în orice discuţie eşti implicat.
    7. Dacă ce ţi se propune nu este de interes pentru Tine, spune-i asta omului. Nu îl purta cu vorba şi nu îl pune să revină următoarea jumătate de an cu telefoane către tine, doar pentru că tu nu eşti în stare să îi spui „NU” în faţă. Hai să fim eficienţi şi să scutim timp.
    8. Discuţi o oportunitate cu un potenţial partener ceva vreme şi apoi te hotărăşti să nu mai faci nimic cu partenerul respectiv. Nicio problemă. Dar spune-i şi respectivului de ce ai luat această decizie. Nu îl lăsa să rămână cu „sechele”, să stea să se gândească de ce oare era atât de aproape de finalizare şi totuşi nu s-a mai întâmplat nimic. Îl frământă şi se gândeşte multă vreme de ce nu mai e valabilă oportunitatea.
    9. Dacă cineva te roagă să îl pui în contact cu oricine din zona ta de cunoştinţe din business, fă lucrul acesta. Până la urmă, obiectivul nostru, al tuturor, este să facem business. Hai să fim cei care facilitează acest lucru, nu cei care blochează lucrurile sub diferite pretexte, cum ar fi „nu pot să îţi dau numărul lui” sau „trebuie să vorbesc întâi cu el” (dar apoi nu mai faci nimic).
    10.  Nu fii aroganT şi cu o atitudine respingătoare! Nu este nevoie de nicio explicaţie.
    11.  Tot din categoria NU: servil (mai degrabă fii respectuos), ignorant, dezinteresat.
    12.  Nu trebuie să zâmbeşti permanent cu toată lumea, dar nici în extrema cealaltă să nu cazi – să ai mereu o mină posomorâtă, că să nu zic acră. Dar e alegerea noastră să avem măcar o faţă senină în interacţiunile cu ceilalţi.
    13.  Fii business! La o simplă căutare, poţi să găseşti pe internet tone de materiale despre eticheta de business. Nu e un efort să ştii şi să încerci să aplici în ceea ce faci ce menţionam mai sus: să ştii să dai corect o carte de vizită, să strângi mâna corect, cum să te comporţi în anumite situaţii şi, de ce nu, cum să te îmbraci adecvat. Şi nu numai.
    14.  Suntem în anul de graţie 2020, putem să găsim orice număr de telefon, orice adresĂ de e-mail. Motiv pentru care hai să nu exagerez şi să vă cer să aveţi numărul de telefon public, dar măcar adresa de e-mail trebuie să fie publică, de exemplu pe reţele de socializare business. Vrem să facem business, hai să putem să dăm unii de alţii. Ai număr de telefon şi adresa de e-mail de la firma ta sau la care lucrezi, nu ar trebui să fie un secret de stat. 

  • Stănescu, urare pentru Dragnea de sărbători: Să meargă cât mai repede acasă. VIDEO

    „Sănătate. Să meargă cât mai repede acasă”, a afirmat Paul Stănescu, întrebat ce îi urează lui Liviu Dragnea de sărbători. Întrebat dacă acasă înseamnă şi PSD, Stănescu a răspuns: „ Acasă, acasă”.

    Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în luna mai, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman.

  • A murit Nicuşor Ene, unul dintre primii antrenori ai Simonei Halep. Mesajul emoţionant postat de sportivă pe Facebook

    Halep a ajuns sâmbătă la Dubai, unde pregăteşte noul sezon din WTA, şi a aflat vestea în urma unei discuţii telefonice. „Doar ce am aterizat de la Dubai, acolo unde am făcut pregătirea pentru noul an. De fiecare dată când ajung o sun pe mama. Astăzi apelul s-a încheiat cu vestea tristă ca Domn Profesor Ene ne-a părăsit, o persoană blândă care nu m-a certat nici măcar o dată în toţi acei 4 ani în care m-a învăţat absolut tot ce înseamnă tenisul.

    A fost una dintre cele mai importante cărămizi pe care el a pus-o la această carieră minunată a mea. Mă bucur enorm că a fost alături de mine pe scena de la Constanţa, atunci când am sărbătorit trofeul de la Wimbledon. Mereu în sufletul meu… Dumnezeu să-l ierte!!!”, sună postarea Simonei Halep de pe Facebook.

    Simona Halep şi-a trecut în cont, în 2019, un singur trofeu, pe cel de Mare Şlem de la Wimbledon, dar a mai jucat alte două finale. Românca a cedat în ultimul act al turneelor de la Doha şi Madrid. A terminat sezonul pe locul 4 WTA, la aproximativ 3.400 de puncte de primul loc, Ashleigh Barty.

    Top 10 WTA:
    1. Ashleigh Barty (Australia)- 7851 puncte
    2. Karolina Pliskova (Cehia)- 5940 puncte
    3. Naomi Osaka (Japonia)- 5496
    4. Simona Halep (România)- 5462 puncte
    5. Bianca Andreescu (Canada)- 5133 puncte
    6. Elina Svitolina (Ucraina)- 5075 puncte
    7. Petra Kvitova (Cehia)- 4776 puncte
    8. Belinda Bencic (Elveţia)- 4685 puncte
    9. Kiki Bertens (Olanda)- 4245 puncte
    10. Serena Williams (SUA)- 3935 puncte

  • Schema prin care hackerii pot fura milioane de dolari cu un singur e-mail

    Cea din urmă metodă poartă numele de business email compromise (BEC) şi este una din cele mai costisitoare ameninţări cibernetice la nivel mondial. Potrivit asigurătorului american AIG, BEC a întrecut ransomware în topul celor mai costisitoare ameninţări de tip cibernetic la adresa companiilor asigurate pentru astfel de incidente. De ce e această ameninţare atât de periculoasă?

    Ce este BEC şi cum funcţionează
    Operatorii din spatele BEC sunt infractori informatici meticuloşi care îşi fac temele cu mult timp înainte de a lovi. Aşa cum sugerează şi denumirea, se caracterizează prin compromiterea unui cont de e-mail, de regulă al unui angajat cu poziţie de importanţă strategică în organizaţie. Atacatorul îşi studiază victima folosind din surse deschise (comunicate de presă, reţele de socializare, etc) informaţii publice despre ea şi despre compania la care lucrează. Acesta foloseşte apoi diferite metode de inginerie socială pentru a obţine acces la contul de mail al directorului vizat. Înainte să lanseze atacul propriu-zis, hackerul pândeşte în linişte studiind atent conversaţiile cu persoane din diferite departamente, în special cel financiar, pentru a vedea cum poate să imite cât mai veridic „vocea” în scris a şefului. Apoi trimite un mail în numele directorului către departamentul financiar solicitând un transfer de bani, de exemplu, către un furnizor sau partener sau pentru o situaţie neprevăzută ce trebuie tratată în regim de urgenţă. Iar angajaţii păcăliţi fac transferul fără să ştie că banii de fapt se duc într-un cont controlat de atacator.

    Din înţelepciunea celor care au păţit-o
    Uneori e suficient ca atacatorul doar să imite o adresă de mail pentru a păcăli destinatarul. Acest lucru s-a întâmplat în 2016 la filiala locală a producătorului german de cabluri pentru industria auto Leoni AG. După ce au studiat bine compania şi procedurile interne, atacatorii au contactat directoarea financiară din România cu un mesaj trimis de pe o adresă de mail similară cu cea a CEO-ului companiei-mamă din Germania, solicitând un transfer urgent de 40 de milioane de euro. Nu a trecut mult timp până când directoarea s-a conformat şi a aprobat transferul. Abia câteva zile mai târziu compania realiza că fusese victima unei scheme BEC. Odată făcută publică eroarea, acţiunile companiei au coborât cu 14%, reducând considerabil valoarea companiei la bursă. De ce au ţintit atacatorii tocmai sucursala românească a grupului? Pentru că era singura autorizată să efectueze transferuri bancare în numele companiei. O nouă dovadă care arată cât de meticulos şi-au cercetat atacatorii victimele.
    Un alt exemplu notabil este incidentul de la compania americană de agricultură Scoular Corporation petrecut în 2014. Aproape identic cu incidentul de la Leoni AG, acest atac s-a folosit de un mail pretinzând a fi de la CEO-ul firmei în care se solicita unui angajat de la financiar pe nume Keith un transfer de 17 milioane de dolari pentru a impresiona nişte viitori parteneri din China: „Trebuie să finanţăm bine compania pentru a le arăta chinezilor puterea noastră. Keith, nu voi uita profesionalismul tău în acest deal şi îmi voi arăta aprecierea faţă de tine cât de curând”.
    Desigur, mesajul nu provenea de la CEO, ci de la un atacator anonim care reuşise să se infiltreze în reţeaua companiei. Observăm cum atacatorii se folosesc inclusiv de şiretlicuri psihologice, precum măgulirea şi promiterea unor beneficii ca să convingă victima să efectueze transferul bancar.
    Într-un incident mai recent, atacatorii s-au folosit nu de e-mail, ci de telefon pentru a imita literalmente vocea şefului cu scopul de a solicita un transfer urgent. Acest atac a încorporat tehnologie „deep fake,” care foloseşte inteligenţa artificială pentru a produce sunete sau imagini superficial autentice pentru urechea şi ochiul uman.

    O afacere de zeci de miliarde
    Atacurile de acest tip devin din ce în ce mai comune. Potrivit Reţelei de Executare a Crimelor Financiare – o divizie a Trezoreriei Statelor Unite – operatorii BEC au fraudat 21,5 miliarde de dolari în ultimii şase ani numai de la companii americane. Acelaşi raport spune că numărul reclamaţiilor referitoare la BEC au crescut de la 500 pe lună în 2016 la 1.100 pe lună în 2018, deci o dublare în doar doi ani.
    Păşind în 2020, recomandarea specialiştilor în securitate informatică este ca toate companiile, mici şi mari, să implementeze autentificarea în doi paşi pentru accesul la mail şi aplicaţii interne şi să adopte protocoale stricte pentru depistarea mailurilor suspecte, inclusiv cursuri de pregătire a angajaţilor privind tentativele de fraudă.

  • Lucrează şase luni pe 500 de euro, fă-mă să depind de tine, astfel încât să-ţi pot oferi 1.500-2.000 de euro ca să nu te pierd

    Cititorul ZF, cu aproape 15 ani de muncă, dintre care peste zece în domeniul financiar, a vrut să semnaleze o altă realitate de pe piaţa de recrutare, alta decât cea care apare zilnic, că firmele nu găsesc angajaţi.
    Cei care au comentat au avut păreri împărţite, unii au fost de acord că firmele nu vor să angajeze oameni cu experienţă, în special multinaţionalele, nu prea vor să plătească preţul experienţei, adică salarii mai mari, iar dacă angajează pe cineva în poziţie de middle şi de top management acel post este ocupat mai mult prin recomandări decât printr-un concurs de selecţie.
    Citind articolul din ZF, un cititor care spune că este antreprenor, manager la o firmă, de catering cu livrări la domiciliu cu 45 de angajaţi a venit cu o altă perspectivă.
    Companiile au nevoie de manageri, nu se feresc să plătească, dar au nevoie de competenţe reale, nu pe hârtia de prezentare din CV.
    Cei care vin la interviuri au pretenţii financiare mari, dar cu experienţă care nu se poate adapta realităţilor concrete dintr-o companie.
    Pentru că nu sunt încrezători că managerii pe care îi angajează ar face faţă realităţii cu care se confruntă firmele antreprenoriale, nimeni nu ar vrea să arunce cu bani.
    Oferta acestui antreprenor a fost simplă: „Lucrează şase luni pe 500 de euro, fă-mă să depind de tine, astfel încât să-ţi pot oferi 1.500-2.000 de euro ca să nu te pierd”.
    El spune că în condiţiile actuale de piaţă un angajat ştie că are postul asigurat mai puţin de ceea ce face el în companie şi mai mult de lipsa de personal de pe piaţa muncii.
    „Angajaţii lucrează numai la indicaţii, cu Facebookul deschis tot timpul, cu ţigara în mână şi cu pauze după pauze. Şi cred că au valoare.”
    El spune că angajaţii de 35-50 de ani se subevaluează, iar angajaţii de 20-25 de ani se supraevaluează.
    În companiile româneşti, antreprenoriale, câteodată se plăteşte mai mult decât într-o multinaţională pentru poziţiile de top, dar, la schimb, se munceşte mai mult pentru că trebuie să-ţi plăteşti singur salariul.
    În multinaţionale, unde procedurile sunt clare, unde afacerile merg de multe ori de la sine prin poziţia pe care compania o are în piaţă, se munceşte mai mult să-ţi asiguri spatele, să fii politically correct, să dai bine la centru, să atingi rezultatele din buget şi mai puţin să ieşi în evidenţă. Este mai mult un job de diplomaţie, de jonglare în birocraţia multinaţionalei.
    Companiile antreprenoriale româneşti au nevoie de oameni care să producă şi să aducă bani, în timp ce multinaţionalele au nevoie de directori care să menţină, să apere birocraţia şi interesele de la centru.
    Mulţi angajaţi cu experienţă, care au lucrat în multinaţionale, nu prea vor să lucreze apoi în companiile antreprenoriale româneşti pentru că este o altă lume, mai dură, unde supravieţuirea este cuvântul de ordine. Plus că firmele româneşti nu beneficiază de brandingul şi părerea bună de care beneficiază multinaţionalele.
    Companiile antreprenoriale preferă mai mult să-şi promoveze oamenii din intern care ştiu despre ce este vorba, decât să angajeze manageri din altă parte, pe salarii mai mari. Pentru că nu vor să rişte, pentru că nu au încredere în experienţa unui angajat dintr-o altă poziţie, preferă să fie mai reticenţi în a satisface solicitările salariale ale celui care vine la interviu.
    Pe de altă parte, nu ştiu câţi din oamenii cu experienţă în alte companii ar accepta să lucreze întâi pe 500 de euro astfel încât antreprenorul, managerul, să-i dea apoi 1.500-2.000 de euro dacă are rezultate.
    Trăim în două lumi diferite.
    Aşa că discuţiile despre ce se întâmplă pe piaţa de recrutare continuă.