BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Acţiunile BAT în direcţia sustenabilităţii au fost recunoscute de două clasamente globale de sustenabilitate, CDP şi DJSI

    BAT a primit calificativul „A” în evaluarea CDP privind schimbările climatice, fiind una dintre cele peste 18.700 de companii participante în acest an. Acest calificativ plasează BAT în primele 2% dintre companiile evaluate de CDP. Aceste evaluări analizează abordarea, deschiderea şi performanţa companiilor cu privire la aspectele cheie de mediu, inclusiv raportarea transparentă, stabilirea de obiective ambiţioase şi obţinerea unor rezultate susţinute. Abordarea schimbărilor climatice este una dintre priorităţile de top ale BAT, iar compania a publicat la începutul acestui an Planul de tranziţie privind reducerea emisiilor de carbon, stabilind astfel o foaie de parcurs ambiţioasă pentru atingerea obiectivelor Net Zero.

    BAT este, de asemenea, inclus în Dow Jones Sustainability Indices (DJSI) pentru al 21-lea an consecutiv, ceea ce reflectă angajamentul BAT de lungă durată faţă de obiectivele de protejare a mediului, societate şi guvernanţă (ESG). Compania a obţinut un scor de 100% în şase domenii – raportarea faţă de mediu, dezvoltarea capitalului uman, eco-eficienţă operaţională, managementul lanţului de aprovizionare, raportare socială şi materialitate^. BAT este singura companie din industria sa care este inclusă în DJSI World Index. Mai puţin de 3% din toate companiile evaluate de S&P Global au fost recunoscute în 2022 în raportul DJSI World Index.

    „Ne bucurăm că eforturile noastre continue de a pune sustenabilitatea pe primul loc în tot ceea ce facem au fost recunoscute de CDP şi DJSI. Această realizare este rezultatul eforturilor semnificative depuse de colegii noştri şi de furnizorii BAT din întreaga lume de a genera în mod continuu îmbunătăţiri în ceea ce priveşte sustenabilitatea fiecărui aspect al afacerii noastre, de la utilizarea energiei până la designul ambalajelor. 

    Suntem mândri de recunoaşterile în domeniul sustenabilităţii obţinute prin eforturile noastre de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow). Continuăm să ne îndeplinim obiectivele ambiţioase de reducere a impactului afacerii asupra mediului şi societăţii, precum şi de reducere a impactului asupra sănătăţii” a spus  Mike Nightingale, Director de sustenabilitate în cadrul BAT. 

    BAT primeşte recunoaşteri în mod constant pentru performanţa sa în sustenabilitate:

    • în 2022, BAT a fost numit lider în domeniul lider în domeniul protejării mediului de către Financial Times pentru succesul avut în reducerea intensităţii emisiilor pe o perioadă susţinută;
    • Compania a primit, de asemenea, cea mai înaltă distincţie în S&P Global Sustainability Yearbook 2022;
    • BAT a obţinut Certificarea Alliance for Water Stewardship pentru cea mai mare unitate de producţie din SUA.

     

  • Care este motivul pentru care ministerul Mediului recomandă locuitorilor unui oraş să limiteze orice activitate în aer liber

    Echipamentele de măsurare a calităţii aerului din zona Voluntari indică deja concentraţii mai ridicate decât normal la unii dintre poluanţii monitorizaţi, iar Ministerul Mediului recomandă locuitorilor din zonă să limiteze orice activitate în aer liber, până la stingerea incendiului.

    „Incendiu puternic cu degajări mari de fum în Voluntari (Ilfov), izbucnit în această după-amiază. Comisarii de la Garda Naţională de Mediu se află deja la faţa locului, pentru a evalua situaţia din punct de vedere al protecţiei mediului. Conform informaţiilor furnizate de Administratia Nationala de Meteorologie RA, în zona respectivă vântul va sufla în general slab, viteze de cel mult 15…20 km/h din sector predominant estic, nord-estic, astfel că evoluţia norului de fum va fi de dispersie şi de uşoară deplasare către vest, sud-vest. Echipamentele de măsurare a calităţii aerului din zonă (staţiile B-26 şi B-27) indică deja concentraţii mai ridicate decât normal la unii dintre poluanţii monitorizaţi”, transmite Ministetrul Mediului.

    Pentru o analiză mai exactă a concentraţiilor în zona producerii incendiului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a mobilizat la faţa locului autolaboratorul din dotare.

    „Recomandarea pentru populaţia din zonă este să limiteze orice activitate în aer liber, până la stingerea incendiului”, potrivit comunicării Ministerului Mediului.

    Un incendiu puternic a izbucnit joi la un depozit din localitatea Voluntari, cu flacără şi degajări mari de fum. Potrivit martorilor, din interior se aud explozii succesive.

    Sunt două corpuri de clădire, ambele pe structuri uşoare, sunt afectate în incendiul din Voluntari. În sprijinul pompierilor acţionează şi trei autospeciale de stingere ale serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă al localităţii.

    Pompierii estimează că suprafaţa afectată este de 5000 de metri pătraţi.

     

  • Cât de tare vor strânge din dinţi europenii când vine factura la energie în funcţie de ţara unde locuiesc. Care sunt europenii care vor scoate cei mai mulţi bani din buzunar, după ce preţurile au explodat

    Europa se confruntă cu o criză energetică care afectează tot continentul, cauzată de închiderea NordStream, însă impactul direct asupra europenilor variază foarte mult în funcţie de mixul energetic al fiecarei ţări. Preţul mediu al energiei electrice este cu 30% mai mare în Marea Britanie decât în cazul vecinilor săi europeni, scrie Financial Times.

    În ecuaţia facturilor pentru energie, trebuie luate în considerare nivelul de sprijin din partea guvernelor, mecanismele de stabilire a preţurilor dar şi impozitarea. Pentru a mai atenua efectele haosului energetic, UE a propus o plafonare a preţurilor la gazele ruseşti şi o taxă pentru companiile energetice, pentru a-şi proteja consumatorii. Pe lângă iniţiativa UE, ţările europene au anunţat şi o serie de măsuri individuale, cum ar fi reducerea de taxe.

    „Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat peisajul energetic. Nu poate exista o altă ieşire din această situaţie decât intervenţia directă a guvernelor”, a declarat Sumit Bose, specialist în energie verde.

    Cu toate acestea, o creştere a costului energiei electrice este inevitabilă în Europa, deoarece preţurile gazelor impactează şi piaţa energiei electrice. La această problemă se mai adaugă şi dificultăţi privind întreţinerea unor centrale nucleare, dar şi seceta care pune în dificultate sectorul hidroelectric.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Cât de responsabilă este compania din care faceţi parte? Înscrieţi-vă aici proiectul pentru catalogul „CSR 2022”, ediţia specială a Business MAGAZIN dedicată firmelor care construiesc viitorul investind în prezent

    Business MAGAZIN lansează o nouă ediţie a catalogului „Cele mai responsabile companii din România”, prin care vă propunem o perspectivă mai amplă asupra soluţiilor mediului privat pentru probleme ale societăţii româneşti prin intermediul practicilor de Responsabilitate Socială Corporativă (Corporate Social Responsibility – CSR).

    Pentru participarea cu proiecte în acest anuar, vă invităm să completaţi formularul de mai jos şi să ni-l trimiteţi, pe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro sau andra.stroe@businessmagazin.ro. Ataşat răspunsurilor vom avea nevoie de imagini la rezoluţie bună, de peste 1 Mb/300 dpi, reprezentative pentru proiect şi/sau cu persoanele din cadrul companiei responsabile de acesta.

    Menţionăm că nu puteţi participa cu proiecte care au apărut deja în ediţiile precedente ale acestui anuar.

    Prezentarea pe care o veţi trimite trebuie să se încadreze în limita a 3.000 de caractere (cu tot cu spaţii – spaţiul disponibil pentru print) şi să cuprindă:

    ​1. Datele companiei – număr de angajaţi, cifră de afaceri, profit (pentru cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile – vă rugăm să menţionaţi anul şi moneda – lei/euro);

    2. O listă a proiectelor de CSR în care v-aţi implicat în ultimii doi ani/ONG-urile alese pentru colaborare în acest interval de timp (sunt luate în calcul proiectele implementate în ultimii doi ani);

    3. Numele campaniei/proiectului pe care o/îl propuneţi pentru acest catalog;

    4. Domeniul proiectului propus (educaţie, mediu, medicină, sportiv, social etc.)

    5. Menţionaţi:

    -Provenienţa (de unde a plecat ideea campaniei/proiectului – au fost dezvoltate în cadrul companiei, au fost  importate din alta ţară în care compania este prezentă etc; );

    -Pe cine ţinteşte;

    -De ce a fost ales agest grup/comunitate/domeniu;

    6. Efectele campaniei/proiectului (asupra comunităţii, asupra calităţii mediului, a vieţii oamenilor, a societăţii în ansamblu) – date disponibile sau previzionate.

    7. Descrierea proiectului/campaniei  (detalii despre procesul de punere în practică,  persoane implicate, durată, detalii tehnice etc).

    8. Valoarea investiţiei în acest proiect;

    9. Răspunsul, pe scurt, la întrebarea: „De ce este importantă implicarea companiilor din România în proiecte de responsabilitate socială?” (250-350 de caractere cu tot cu spaţii)

    Vă mulţumim şi aşteptăm cu interes propunerile dvs.!

  • Cât de tare vor strânge din dinţi europenii când vine factura la energie în funcţie de ţara unde locuiesc. Care sunt europenii care vor scoate cei mai mulţi bani din buzunar, după ce preţurile au explodat

    Europa se confruntă cu o criză energetică care afectează tot continentul, cauzată de închiderea NordStream, însă impactul direct asupra europenilor variază foarte mult în funcţie de mixul energetic al fiecarei ţări. Preţul mediu al energiei electrice este cu 30% mai mare în Marea Britanie decât în cazul vecinilor săi europeni, scrie Financial Times.

    În ecuaţia facturilor pentru energie, trebuie luate în considerare nivelul de sprijin din partea guvernelor, mecanismele de stabilire a preţurilor dar şi impozitarea. Pentru a mai atenua efectele haosului energetic, UE a propus o plafonare a preţurilor la gazele ruseşti şi o taxă pentru companiile energetice, pentru a-şi proteja consumatorii. Pe lângă iniţiativa UE, ţările europene au anunţat şi o serie de măsuri individuale, cum ar fi reducerea de taxe.

    „Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat peisajul energetic. Nu poate exista o altă ieşire din această situaţie decât intervenţia directă a guvernelor”, a declarat Sumit Bose, specialist în energie verde.

    Cu toate acestea, o creştere a costului energiei electrice este inevitabilă în Europa, deoarece preţurile gazelor impactează şi piaţa energiei electrice. La această problemă se mai adaugă şi dificultăţi privind întreţinerea unor centrale nucleare, dar şi seceta care pune în dificultate sectorul hidroelectric.

    *Evoluţia preţului mediu pentru energie electrică (Sursa: FT)

    Marea Britanie reuşeşte să genereze 40% din electricitatea sa prin arderea gazelor naturale, după ce a s-a mişcat mai rapid decât vecinii săi europeni şi şi-a redus dependenţa de cărbune.

    Cu toate acestea, deşi pe plan ecologic este o reuşită, ţara a rămas expusă la explozia preţurilor pentru gazele naturale, după ce Rusia a răspuns la sancţiunile europene cu reducerea livrărilor de gaze către continent.

    *Evoluţia preţului mediu pentru gazele naturale (Sursa: FT)

    De la 1 octombrie, intră în schemă plafonarea preţurilor pentru majoritatea facturilor la energie plătite de britanici. Mai mult, noul prim-ministru, Liz Truss, urmează să îngheţe preţurile şi mai mult, astfel încât factura unei gospodării să nu depăşească mai mult de 2.500 de lire sterline pe an.

    În ceea ce priveşte gazele naturale, gospodăriile din Olanda plătesc cele mai mari costuri, urmate de cele din Germania. Ambele ţări se bazau în mare măsură pe aprovizionarea din Rusia.

    Până în august, Ungaria a plătit cei mai puţini bani pentru gazele naturale. Premierul Viktor Orban a încheiat în trecut o serie de acorduri şi înţelegeri cu Rusia pentru a asigura livrări de energie la preţuri mai mici, în comparaţie cu restul Europei.

    Cu toate acestea, Ungaria a înregistrat în continuare o creştere a preţurilor pentru import, pe măsură ce costul gazelor naturale a sărit în aer.

  • Dovada că scăderea taxării pe muncă duce la creşteri salariale: În iunie 2022, prima lună de facilităţi fiscale, salariul mediu net în industria alimentară a crescut cu 23%, iar în agricultură cu 16%

    ♦ Salariul mediu net din industria alimentară a crescut cu 23% în iunie 2022 faţă de mai 2022, iar în agricultură creşterea a fost de 16% ♦ La nivel naţional, salariul mediu net a crescut cu 1% în iunie faţă de mai ♦ Din iunie 2022, angajaţii din industria alimentară şi agricultură sunt scutiţi de plata impozitului pe venit, de contribuţia la sănătate şi plătesc o contribuţie la pensie mai mică ♦ În construcţii, în ianuarie 2019, prima lună de aplicare a unor facilităţi fiscale similare, salariul mediu a crescut cu 25%.

    Salariul mediu net din industria alimentară a crescut cu 23% în luna iunie a acestui an prin comparaţie cu luna mai şi a ajuns la valoarea de 3.247 de lei net, ca urmare a facilităţilor fiscale acordate de guvern acestei industrii. Şi în agricultură, domeniu care a beneficiat de aceleaşi facilităţi, salariul mediu net a crescut cu 16% în iunie faţă de mai şi a ajuns la valoarea de 3.452 de lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Spre comparaţie, în acelaşi interval de timp, salariul mediu la nivel naţional a crescut cu doar 1%, mai arată datele Statisticii.

    „Este nevoie de creşteri salariale în construcţii, în agricultură şi în industria alimentară, dar ar trebui ca fiscalitatea pe muncă să scadă în toate sectoarele, pentru că în România nivelul este foarte ridicat. Mediul de afaceri a cerut de mulţi ani plafonarea contribuţiilor sociale, cum a fost la un moment dat, astfel încât angajatorii să aibă la dispoziţie bani suplimentari pentru a creşte salariile nete angajaţilor. Costul muncii în România este foarte ridicat, iar contribuţia la sănătate, de exemplu, este foarte ridicată, iar angajaţii beneficiază de aceleaşi servicii, indiferent cu cât contribuie. În cazul angajaţilor cu salarii mari, mulţi nici nu beneficiază de serviciile medicale publice pentru că, dacă au o problemă, de regulă, folosesc asigurările medicale private“, a spus Nadia Oanea, consultant fiscal în cadrul companiei Tax & Trainings.

    Industria alimentară şi agricultura, două domenii strategice pentru economia României, s-au confruntat cu un deficit acut de personal în ultimii ani din cauza salariilor mici şi a migraţiei externe a angajaţilor din aceste sectoare. De aceea, de la jumătatea acestui an, guvernul a decis aplicarea unor facilităţi fiscale similare cu cele aplicate în construcţii din 2019 şi în aceste domenii, facilităţi care au inclus scutirea de la plata unor taxe şi contribuţii, dar şi creşterea salariului minim din aceste domenii.

    Astfel, salariul minim a crescut de la 2.550 de lei brut pe lună la 3.000 de lei brut pe lună pentru circa 300.000 de salariaţi din in­dus­tria alimentară şi din agricultură de la 1 iunie 2022. În valori nete, salariile minime ale an­gajaţilor din aceste sectoare au crescut cu 250 de lei pe lună, de la 1.524 de lei net  – cât e salariul minim în prezent la nivel naţional – la 1.774 de lei net din iunie 2022. Iar aceste creş­teri s-au reflectat şi în majo­ra­rea nive­lului salarial mediu din aceste domenii.

    Scutirea pe impozit pe venit (de 10%), scutirea de CASS  – contribuţia la sănătate (10%) şi reducerea CAS – contribuţia la pensie  cu 3,75% sunt printre alte facilităţi aplicate angajaţilor din industria alimentară şi din agricultură.

    În ceea ce priveşte efectele acestor facilităţi fiscale în domeniul construcţiilor, în ianuarie 2019, prima lună de aplicare, salariul mediu din acest sector a crescut cu 25% faţă de decembrie 2018, iar numărul de angajaţi din acest sector a crescut constant în ultimii ani, odată ce angajatorii au avut posibilitatea să ofere salarii mai mari oamenilor.

    De altfel, în industria alimentară şi în agricultură au fost create aproape 5.000 de noi locuri de muncă în luna iunie faţă de luna mai 2022, semn că facilităţile fiscale aplicate în această industrie ar putea conduce şi la o creştere a numărului de angajaţi în aceste domenii.

     

  • Real Estate. Real Talk: 8 întrebări de la publicul Real Estate. Real Talk pentru Anca Bidian, CEO al KIWI Finance

    Cum a evoluat apetitul oamenilor pentru creditare, ce ar trebui să facă cei care au deja credite, cum a evoluat numărul investitorilor în locuinţe – sunt doar câteva întrebări care îi preocupă pe români în actualul context de piaţă, aşa cum s-a văzut la cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance, a răspuns acestora, conturând felul în care se vede piaţa imobiliară la mijloc de an. 

    „Preţurile nu au de ce să scadă: piaţa imobiliară este la echilibru, avem un indice de accesibilitate în jurul valorii de doi – în Bucureşti este de 1,7 – indicator de care nu se bucură mulţi locuitori ai altor ţări. Noi nu avem o mobilitate a forţei de muncă şi nici socială – nu avem oameni care să spună <<Dacă nu pot să îmi cumpăr o locuinţă în Ploieşti, mă duc să cumpăr în Buzău, poate sunt preţurile mai mici acolo.>> Atunci, va exista un segment de clienţi care va trebui să aştepte până va începe următorul ciclu de scădere a preţurilor – că se va termina şi perioada aceasta – iar ei se vor putea încadra pentru achiziţia pe care şi-o doresc”, a observat Anca Bidian în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. CEO-ul KIWI Finance se referă la indicele de accesibilitate, care reprezintă raportul dintre pretul locuinţei/mp raportat la salariul mediu pe economie, dintr-o perioadă anume şi care este favorabil pieţei locale, chiar şi în actualul context. „Dacă facem o comparaţie cu singura bulă pe care o cunoaştem şi noi, cea din 2008, prin echivalenţă, ar trebui ca preţul mediu pe metrul pătrat în România să fie acum 4.600 de euro/mp ca să spunem că suntem în aceeaşi situaţie ca acum 14 ani. Noi avem preţul pe metrul pătrat, mediu, de 1.386 de euro”, explică ea. Astfel, din punctul de vedere al accesibilităţii, România, în Europa, se clasează în primele trei locuri din perspectiva accesibilităţii locuinţelor, mai cu seamă şi pentru că salariul mediu este cu 126% mai mare acum decât în 2013. 

    „Noi în România am ajuns cu puterea de cumpărare la 82% din media Uniunii Europene – am depăşit ţări ca Grecia, Ungaria, Letonia, Slovacia şi suntem foarte aproape de Portugalia, Polonia si Spania. Desigur, toată lumea este afectată de creşterile de preţuri din ultimul timp – dar trebuie să ne uităm şi la faptul că, în doi ani pandemici, depozitele populaţiei au crescut – la ultimul raport BNR, erau 60 de miliarde de euro depozitele populaţiei – soldul creditelor ipotecare este de 20 de miliarde. Nu suntem atât de săraci pe cât ne place să spunem că suntem. Desigur că suntem afectaţi, dar poate că din aceste perioade învăţăm ce înseamnă o cultură financiară, o mai mare grijă etc .”, a subliniat CEO-ul KIWI Finance în încheiere. 

    Care sunt curiozităţile celor care au urmărit webinarului Real Estate. Real Talk, ca urmare a observaţiilor Ancăi Bidian?

    ÎNTREBĂRI DE LA PUBLICUL REAL ESTATE. REAL TALK:

    1.     Cum a evoluat apetitul oamenilor pentru creditare?

    A existat un recul în primele săptămâni din februarie, după începerea războiului, apoi am ajuns la aceleaşi valori zilnice ca înainte de război. Se schimbă segmentele de clienţi care aplică acum pentru creditare – pe contractele semnate sau pe antecontracte, nu am avut renunţări şi ştiu de la partenerii noştri, dezvoltatori în marile proiecte, că nu există clienţi care să fi renunţat la achiziţie. 

    2.     Există vreo diferenţă de evoluţie între locuinţele premium şi cele cu preţuri mai scăzute?

    Există, pe locuinţele premium am înregistrat cel mai mare ecart între ce se cere şi ce se oferă, sigur că acestea sunt şi mai puţine; sunt zone însă unde preţurile sunt supraîncălzite deja. Nu pot generaliza aceasta la întreaga piaţă imobiliară – sunt zone punctuale; probabil că acolo va exista o stagnare de preţ. Pe o piaţă aflată în creştere, viteza de creştere a preţurilor este de la centru spre periferie, în timp ce pe o piaţă aflată în stagnare sau contracţie, preţurile scad dinspre periferie spre centru. 

    3.     Cum îmi dau seama dacă preţul unui apartament este mic sau mare?

    Recomand, în primul rând, un raport de evaluare, care ia în calcul şi materialele, şi preţul pieţei, şi valoarea de înlocuire, şi un eventual randament din chirie. Preţul unei case nu este mic sau mare în valoare absolută – acesta evoluează în funcţie de zonă şi de piaţă, precum şi de momentul în care cumpăr locuinţa aceea. Ce trebuie să ştim este că există o ciclicitate economică – în vremurile acesta trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. 

    4.     Ce fac cei care au deja credite?

    Sunt doi indicatori folosiţi în calcul, ROBOR şi IRCC, iar trecerea de la ROBOR la IRCC nu este soluţia magică pentru că aceasta reprezintă o amânare a problemei – între acestea există un decalaj de vreo şase luni, adică, în timp ce ROBOR creşte, IRCC este calculat pe valorile din urmă cu şase luni. Trebuie să avem în vedere faptul că atunci când se va inversa trendul şi aceşti indicatori vor începe să scadă, ROBOR va scădea primul, iar IRCC se va calcula tot cu valorile din urmă cu şase luni din acel moment.  De asemenea, trecerea de la ROBOR la IRCC este ireversibilă. În această perioadă, cele mai solicitate şi recomandate au fost dobânzile fixe. În general, regula este că o dobândă fixă este mai mare decât o dobândă variabilă în aceeaşi perioadă de timp. Nimeni nu prevede viitorul, dar calculul probabilităţilor este o ştiinţă matematică. 

    5.     Ce se întâmplă cu preţul locuinţelor de la ţară?

    Depinde dacă vorbim despre zonele limitrofe marilor oraşe sau de la ţară-ţară, la bunica? Pentru tranzacţiile acelea, din păcate, nu sunt multe informaţii. Din fondul locativ total în România, 66% sunt case – dintre acestea, doar 24% sunt fără canalizări – prin comparaţie, în 2007, aveam 40%. Suntem cam 50-50, proporţia rural-urban, dar despre casa de la ţară nu există informaţii. Dacă vorbim despre ţara aflată în apropierea marilor oraşe sau de ţara unde s-au dezvoltat platforme industriale, acestea intră la categoria oraş în judeţul respectiv, atunci când calculăm preţul mediu. Desigur, faţă de preţul reşedinţei de judeţ sunt la 50-70% din preţ. 

    6.     Cum a evoluat categoria investitorilor în imobiliare?

    De aproximativ cinci ani, numărul acestora a început să crească, fie că vorbim despre cei care se duc înspre chirii pe termen lung, cât şi cei care merg înspre chirii pe termen scurt – AirBnb, Booking etc. Este foarte important să vezi cât de mare este procentul veniturilor din chirii în total venituri în România – dar acest segment – al micilor investitori, familii cu o locuinţă a lor, care au cumpărat o a doua sau o a treia locuinţă în acest scop, a fost îngroşat de românii cu venituri din străinătate. Din 2019 sau chiar 2018, am avut creşteri de 50% de la an la an pe acest segment. 

    7.     Vor creşte preţurile, ca urmare a numărului mai redus de livrări?

    Nu prea cred, piaţa va fi suplimentată şi alimentată de piaţa secundară, a locuinţelor mai vechi care au o elasticitate puţin mai redusă a preţurilor.  Există o limită, iar mare parte din spaţiul pe care noi l-am fi avut pentru creşterea preţurilor caselor este ocupat de creşterea dobânzilor – deci o creştere în continuare a preţurilor ar decupa cererea de ofertă şi piaţa s-ar bloca ca număr de tranzacţii în acel moment . În momentul în care creditarea trage jumătate din numărul tranzacţiilor, are un cuvânt foarte greu de spus – din punctul de vedere al creditării, acolo nu va fi loc de creştere, nu se întâlneşte cererea cu oferta. 

    8.     Cum vor evolua preţurile din Braşov după finalizarea aeroportului din Ghimbav?

    Braşovul şi Constanţa au o particularitate, Braşovul a avut cea mai mare creştere, în valoare absolută, iar Constanţa are cel mai mare indice de accesibilitate, ceea ce spune că de fapt locuinţele din Constanţa sunt mai puţin accesibile. Însă, mulţi clienţi care cumpără în Constanţa nu sunt constănţeni, indicele de accesibilitate îl calculăm pe salariul din Constanţa, dar clienţii de acolo nu sunt constănţeni; la fel stau lucrurile şi cu Braşovul. Desigur, aeroportul va ajuta, dar nu cred că în sensul unei creşteri a preţurilor – Braşovul oricum are o creştere destul de rapidă. Dacă, urmare a acestui aeroport, vor veni şi alte investiţii, desigur, zona va fi foarte atractivă. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance. 

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

                                                 

     

     

     

     

     

  • Locuinţele din România rămân printre cele mai ieftine din Europa, cu un preţ mediu de 1.266 de euro mp, în creştere cu 7,3% faţă de anul anterior

    Un român are nevoie de 6,3 salarii medii brute anuale pentru a-şi cumpăra un apartament standard (70 mp).

    România se află pe locul al doilea în topul ţărilor europene cu cele mai ieftine locuinţe, după Bosnia şi Herţegovina, cu un preţ mediu de 1.266 de euro pe metru pătrat, calculat pe baza datelor din principalele oraşe, arată datele studiului Deloitte Property Index 2022, realizat în 23 de ţări şi 68 de oraşe din Europa.

    Potrivit acestuia, preţul mediu din România este mai mare cu 7,3% comparativ cu anul anterior.

    În clasamentul pe oraşe, cel mai scump din ţara noastră este Cluj-Napoca, cu o medie de 1.940 de euro pe metru pătrat, urmat de Bucureşti cu 1.573 de euro pe metru pătrat şi Braşov cu 1.348 de euro pe metru pătrat.

    Printre statele de pe continent cu cele mai mici preţuri medii se mai află Serbia cu 1.520 euro pe metru pătrat şi Portugalia, cu 1.537 euro pe metru pătrat.

    „Piaţa imobiliară este considerată un barometru al economiei, fiind influenţată de mai mulţi factori, cum ar fi disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltări imobiliare, aprovizionarea cu materii prime şi materiale, costul construcţiilor, piaţa energiei etc., dar şi de puterea de cumpărare a populaţiei şi de condiţiile de finanţare. Anul acesta, un factor important va fi reprezentat de accesibilitatea şi costul creditului, influenţate puternic de inflaţie”, spune Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanţă Fiscala pentru sectorul Imobiliar.

    Studiul Deloitte arată că în privinţa gradului de accesibilitate a locuinţelor pentru cetăţenii fiecărei ţări, calculat în funcţie de numărul de salarii medii brute anuale necesare pentru cumpărarea unui apartament standard, de 70 metri pătraţi, România se află pe locul şapte din cele 19 ţări pentru care a fost calculat acest indicator.

    Astfel, un român are nevoie de 6,3 salarii anuale pentru o astfel de achiziţie.

    Conform studiului, locuinţele cel mai greu accesibile sunt în Cehia, unde este nevoie de 13,3 salarii medii brute anuale pentru o locuinţă proprie, iar cele mai accesibile sunt în Irlanda (3,1 salarii medii anuale), Norvegia (4,4) şi Belgia (4,5).

    „În 2021, dobânda medie pentru creditele ipotecare în lei a scăzut sub 4% pe an, potrivit datelor BNR, dar de anul acesta este de aşteptat să crească, pe fondul inflaţiei generalizate. Pe de altă parte, investiţiile imobiliare sunt considerate o clasă de active care protejează valoarea banilor în timp”, adaugă Alexandra Smedoiu.

    În ceea ce priveşte clasamentul ţărilor cu cele mai scumpe locuinţe, Marea Britanie se află pe primul loc, după o creştere anuală de aproape 21%, până la o medie de 4.905 euro/mp. Austria, cu un avans de 7,3%, se află pe locul doi, cu o medie de 4.782 euro/mp.

    Preţuri de peste 4.000 de euro/mp s-au mai înregistrat în Franţa (4.639 euro/mp) şi în Germania (4.600 euro/mp).

    La polul opus, cu cele mai ieftine locuinţe dintre ţările pentru care există date disponibile la nivel naţional, se află Bosnia şi Herţegovina (974 euro/mp) şi România (1.266 euro/mp).

    În schimb, Ungaria conduce la categoria creşteri de preţuri, cu un avans anual de 21,5% în 2021 faţă de 2020, urmată la mică distanţă de Marea Britanie (21%), Slovacia (19,5%) şi Cehia (18,4%).

    Per total, anul trecut, preţurile locuinţelor au crescut în 18 dintre cele 21 de ţări pentru care s-a calculat acest indicator. Scăderi de preţuri s-au înregistrat, în perioada menţionată, în Spania, cu 8,5%, Slovenia, cu 3,8%, şi Letonia, cu 1,3%.

    În topul oraşelor europene cu cele mai scumpe locuinţe conduce Parisul, cu un preţ mediu de 13.462 euro/mp pentru un apartament, urmat de Munchen (10.500 euro/mp) şi Londra (8.426 euro/mp).

    Printre oraşele în care locuinţele sunt mai scumpe decât cele din capitala ţării se numără Barcelona din Spania (6.251 euro/mp), Anvers din Belgia (4.050 euro/mp), Milano din Italia (3.844 euro/mp), dar şi Cluj-Napoca din România (1.940 euro/mp).

    „România se află printre ţările analizate în care preţurile la apartamentele din marile oraşe depăşesc media naţională, iar Cluj-Napoca se remarcă cu o diferenţă de peste 50%, în timp ce în Bucureşti acestea sunt cu doar 25% mai mari. Aşadar, discrepanţele de dezvoltare de la o regiune la alta se manifestă şi pe piaţa imobiliară, atât la nivel de preţ de tranzacţionare, cât şi în privinţa apetitului investitorilor pentru dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale”, adaugă Marius Vasilescu, Director Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    El apreciază că zona de vest are un avantaj cert din acest punct de vedere şi este de aşteptat ca şi în celelalte regiuni să apară concentrări urbane odată cu modernizarea infrastructurii care să favorizeze dezvoltarea economică.

    Studiul Deloitte Property Index 2022, aflat la a 11-a ediţie, analizează evoluţia pieţei imobiliare rezidenţiale din 23 de ţări şi 68 de oraşe europene pe parcursul anului 2021. Raportul nu include indicatorul preţ mediu pe metru pătrat la nivel naţional pentru Bulgaria şi Norvegia

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Studiu: Bucureşti ocupă locul trei în topul celor mai bune oraşe din Europa pentru cumpărarea primei locuinţe şi are cele mai mici preţuri la apartamente între 30 de metropole europene

    Cele mai accesibile oraşe europene din punct de vedere al achiziţiei unei locuinţe sunt Madrid, Viena şi Bucureşti, potrivit unei analize realizată de platforma NerdWallet, care a analizat o serie de aspecte în 30 de metropole, inclusiv venitul mediu, ratele la credite, preţurile locuinţelor, calitatea internetului, numărul de parcuri, restaurante şi lanţurile cunoscute de cafenele.

    ”Mare parte dintre cei care doresc să cumpere prima locuinţă se uită nu doar la o casă care să corespundă nevoilor lor, ci şi la o locaţie care să le ofere o varietate de evenimente sociale şi culturale care să se potrivească cu un stil de viaţă modern”, se arată în raport.

    Astfel, capitala Spaniei este considerat cel mai bun oraş european pentru cei care cumpără în premieră un apartament, cu un scor de 100.4/150.

    Pe locul doi se află Viena, superbul oraş austriac având un scor de 96/150, iar la mică distanţă după el este Bucureşti, cu 94,2/150.

    ”Centrul cultural, industrial şi financiar al României are multe de oferit pentru proprietari, de la 2.224 de restaurante, printre care faimosul Caru’ cu Bere, până la Interne de mare viteză, ideal pentru lucrul la distanţă”.

    Bucureşti a primit punctaje maxime la o serie de capitole, printre care preţul şi calitatea Internetului, costul transportului public, preţul locuinţelor şi aproape maxime la nivelul ratelor la credite (9,7/10) şi procentul ratei din venit (9/10).

    În schimb, capitala României are scoruri mici la nivelul salarial lunar (0,3/10), restaurante şi parcuri (2,1/10) şi preţul abonamentului la sală (2,4/10). La capitolul accesibilitatea cafenelelor Starbuck, scorul este 7,9/10.

    Potrivit raportului, Bucureşti este cel mai ieftin oraş din cele 30 analize în ceea ce priveşte locuinţele, cu un preţ mediu de 35.831 lire sterline şi un avans mediu de 7.166 lire (20%).

    Locurile următoare sunt ocupate de Riga, Budapesta, Madrid şi Viena.

    Cel mai scump oraş european este Paris, cu un preţ mediu de 838.634 lire sterline şi un avans mediu de 167.727 lire.

    Informaţia a apărut prima dată pe Hotnews.ro

     

     

  • Ministerul Mediului, măsuri pentru contracararea efectelor secetei şi caniculei

    Temperaturile vor atinge, zilele acestea, 40 de grade în staţiile meteo, iar mai multe debite ale râurilor sunt în scădere. Debitul Dunării la intrarea în ţară în secţiunea Baziaş este ăn scădere la jumătate, potrivit situaţiei la zi transmisă vineri de Ministerul Mediului, care impune şi măsuri.

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a transmis că sunt în vigoare atenţionări meteorologice ce vizează val de căldură în intensificare şi disconfort termic accentuat, indicele temperatură-umezeală (ITU) depăşind, în general, pragul critic de 80 de unităţi.

    Vineri şi sâmbătă este cod galben în 23 de judeţe (Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Bihor, Arad, Caraş-Severin, Mureş, Hunedoara, Alba, Sibiu, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Călăraşi, Brăila, Giurgiu, Tulcea, Constanţa şi în Bucureşti, temperaturile maxime se vor situa între 35 şi 37 de grade, cele minime fiind de 18 – 20 de grade.

    Este cod portocaliu în Banat, Crişana, sudul Olteniei, sud-vestul Munteniei, nord-vestul Transilvaniei şi în vestul Maramureşului (respectiv judeţele Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman), unde după-amiaza se vor înregistra valori termice de 38 – 40 de grade, iar noaptea nu vor coborî sub 20 – 22 de grade.

    Duminică şi luni este anunţat cod galben privind valul de căldură care va persista în regiunile sudice şi sud-estice (Caraş-Severin, Gorj, Vâlcea, Dâmboviţa, Argeş, Prahova, Buzău, Vrancea şi Tulcea), cu temperaturi maxime între 35 şi 37 de grade.

    De marţi (26 iulie), valul de căldura se va extinde din nou şi va cuprinde cea mai mare parte a ţării. Va fi cod portocaliu duminică, în Oltenia, Muntenia şi în sud-vestul Dobrogei (Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa) şi în Bucureşti, după-amiaza, se vor înregistra valori termice de 38 – 40 de grade, iar noaptea nu vor coborî sub 20 – 22 de grade În jumătatea de nord a ţării, după orele amiezii, local, vor fi manifestări specifice instabilităţii atmosferice.

    Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) consideră că debitele râurilor vor fi, în general, staţionare în următoarele 24 de ore, exceptând cursul inferior al Mureşului, unde vor fi în uşoară scădere, conform buletinului hidrologic informativ elaborat de specialiştii de la Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice. În această perioadă, debitele medii zilnice se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli mai mici de 30%. Aceştia sunt mai mari (între 30-60%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Bega, Bârzava, Jiu (cu excepţia bazinului hidrografic Amaradia), Ialomiţa, bazinul superior al Mureşului, bazinele inferioare ale Vedei şi Argeşului, cursurile superioare ale Trotuşului şi Buzăului, cursul superior şi mijlociu al Bistriţei şi pe unele râuri din Dobrogea.

    În ceea ce priveşte debitul Dunării, la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), acesta va fi în scădere având valoarea de 2100 m3/s, sub media multianuală a lunii iulie (5350 m3/s). În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi, de asemenea, în scădere. Nivelul la Cernavodă este de -98 cm, cu o diferenţă de 64 cm până la Treapta I de restricţii (-162 cm).

    Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) monitorizează şi gestionează volumele de apă din principalele lacuri de acumulare astfel încât acestea asigură la această oră necesarul de apă brută pentru toţi beneficiarii care se alimentează în regim centralizat din sursa de apă de suprafaţă. În acest moment, grad de umplere în acumulări este 76,56%, puţin peste valoarea stabilită conform programului lunar de exploatare, însă este menţinută în limitele programului de exploatare stabilit la începutul lunii şi nu sunt estimate probleme pentru perioada imediat următoare din perspectiva resurselor de apă.

    În afara listei extinse de acumulări, sunt monitorizate două zone în special, Vaslui, unde în acumularea Soleşti sunt acumulate 4 mil. m³ de apă la un consum zilnic de 60l/s şi în acumularea Ighiş, unde se menţine un volum constant de 1,5 mil. m³. Sunt lacuri mici în zona Moldovei care la această oră au un grad de umplere de 20-30%, însă acestea nu au un rol semnificativ în alimentarea cu apă. Pot apărea potenţiale probleme în acumulările mici piscicole unde este un debit mic de apă.

    „Ţinând cont de perioada caniculară pe care o traversăm, precipitaţiile reduse şi manifestarea fenomenului de incendiere a miriştilor după recoltarea cerealelor, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), a dispus întregului personal silvic, la nivel naţional, luarea de urgenţă a tuturor măsurilor necesare de prevenire a propagării incendiilor în păduri şi plantaţii”, transmite Ministerul Mediului.

    Se solicită, astfel, intensificarea patrulărilor la lizierele pădurilor de către personalul de teren al ocoalelor silvice din raza de activitate a fiecărei gărzi, cu precădere în zonele limitrofe miriştilor, păşunilor şi fâneţelor, în vederea prevenirii propagării incendiilor în interiorul pădurii. O atenţie deosebită va fi acordată protecţiei la foc a lizierelor pădurilor tinere (plantaţiile şi regenerările naturale din fondul forestier, plantaţiile din perimetrele de ameliorare), mai ales acolo unde, şi în anii trecuţi, s-a manifestat fenomenul de incendiere a vegetaţiei uscate şi a miriştilor. În plus, pentru a descuraja acest fenomen de incendiere este necesar ca persoanele care dau foc vegetaţiei uscate să fie identificate şi să fie comunicate autorităţilor competente (Garda de Mediu, Poliţie, APIA) pentru a fi luate măsurilor legale ce se impun.

    Se solicită de către Ministerul Mediului, executarea sau întreţinerea unor zone de protecţie la foc în zonele vulnerabile, prin curăţarea de resturi vegetale a şanţurilor de minim sanitar sau, în funcţie de posibilităţi, a unor benzi perimetrale de 6-8 metri lăţime, situate între plantaţie şi terenul agricol, precum şi asigurarea coordonării, comunicării între serviciul de permanenţă de la sediul gărzii forestiere cu serviciile de permanenţă instituite la sediile ocoalelor silvice şi cu dispeceratul ISU. În cazul nedorit al apariţiei unor incendii de pădure, se va lua legătura cu Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din teritoriu, precum şi, după caz, cu Instituţia Prefectului şi cu personalul desemnat al unităţilor administrativ-teritoriale, astfel încât să se poată interveni în mod operativ şi eficient la stingerea acestor incendii, inclusiv cu formaţiuni de pompieri voluntari şi la monitorizarea şi raportarea corespunzătoare a acestora. Se va asigura, prin personalul din subordine, monitorizarea permanentă a incendiilor declanşate, până la lichidarea totală a acestora şi transmiterea operativă a datelor, în conformitate cu prevederile în vigoare.

    Suprafeţele de pădure şi, în special, plantaţiile din fondul forestier naţional şi din perimetrele de ameliorare care au fost afectate de incendii, vor fi monitorizate şi după lichidarea incendiului, astfel încât estimarea pierderilor să fie corect efectuată, iar suprafeţele goale rezultate în urma producerii incendiilor să fie incluse în clasa de regenerare, urmând a fi reîmpădurite în termenul legal.

    De asemenea, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tanczos, a transmis vineri dimineaţa, tuturor prefecturilor din ţară, rugămintea de a dispune autorităţilor publice locale mai multe măsuri. Astfel, populaţia va fi atenţionată să nu utilizeze focul deschis pentru curăţarea de vegetaţie ierboasă a pajiştilor şi a terenurilor agricole de pe care s-au recoltat cerealele, întrucât aceasta constituie la acest moment combustibil deosebit de inflamabil, iar incendiul astfel produs ar putea scăpa uşor de sub control. Populaţia care îşi petrece timpul liber în mijlocul naturii prin folosirea grătarelor la marginea fondului forestier, va fi avertizată asupra riscului de declanşare a incendiilor de vegetaţie. De asemenea, autoritatea locală va atenţiona populaţia locală care se ocupă cu recoltarea fructelor de pădure şi a ciupercilor cu privire la riscul folosirii focului deschis în fondul forestier. Autorităţile locale vor colabora cu personalul silvic în cazul producerii incendiilor de vegetaţie.