Carnet de sănătate digital pentru câinii, pisicile, şerpii sau celelalte animale pe care le au românii în casele lor şi posibilitatea de a primi notificări pe mobil cu privire la următoarea vaccinare sau deparazitare a animalului sunt câteva funcţionalităţi care par departe de realitatea pieţei de cabinete veterinare din România. Cu toate acestea, o echipă de tineri din mai multe colţuri ale ţării a fondat la începutul anului 2018 start-up-ul Digitail, care dezvoltă şi operează platforma cu acelaşi nume. Digitail este o platformă de tip Software as a Service (SaaS – plăteşti utilizarea platformei pe bază de abonament – n.red) care oferă pentru cabinetele veterinare din România diverse beneficii prin care le ajută să îşi organizeze activitatea şi să reducă birocraţia în activitatea lor. „Noi fiind şi proprietari de animale, am învăţat pe propria piele importanţa medicinei preventive şi dorim să ajutăm ecosistemul să fie motivat să inoveze pe zona de prevenţie şi să aibă toate uneltele necesare pentru a se asigura că acest lucru se întâmplă. E mult mai uşor să faci o deparazitare lunară, decât să tratezi un căţel de babesioză (n.r.: afecţie provocată de căpuşe). Ne bucură că România are noroc de medici grozavi care pun accent pe bune practici şi prevenţie”, povesteşte Sebastian Gabor, cofondator şi CEO al Digitail, într-un interviu cu Business MAGAZIN.
În prezent, echipa Digitail este formată din 9 persoane care au venit în proiect cu experienţă anterioară în sectorul de tehnologie, fie din agenţii digitale, fie din alte start-up-uri. Sebastian Gabor spune că toată lumea în prezent face parte din echipa de bază şi are putere de decizie deplină pe zona care se specializează. Astfel, echipa este formată din români care provin din mai multe colţuri ale ţării, precum Gabor care este din Iaşi, la fel ca Ruxandra Pui, specializată pe produs. Ceilalţi membri ai echipei sunt Alex Gheorghiţă din Galaţi şi Georgiana Ciochină din Râmnicu Sărat, ambii fiind medici veterinari, George Roman din Galaţi, care este specializat pe tehnologie, echipa fiind completată de ieşenii Narcis Macinoi, Alex Pană, Adrian Peslar, şi de gălăţeanul Andrei Ariton. „Echipa Digitail a trecut prin mai multe transformări de-a lungul timpului – şi aş vrea să îl menţionez pe Alexandru Tabolcea – care ne-a ajutat foarte mult în a aduce Digitail unde este”, transmit reprezentanţii start-up-ului.
În misiunea lor de a cuceri piaţa cabinetelor veterinare, Digitail a ajuns în prezent la aproximativ 200 de clinici veterinare, atât din România, cât şi peste graniţe. „Avem peste 700 de doctori veterinari din România, dar şi pe plan internaţional care se bazează în fiecare zi pe Digitail. Estimăm că am reuşit să influenţăm direct, cât şi indirect viaţa a peste 150.000 de proprietari de animale”, spune Sebastian Gabor.
Echipa Digitail consideră că piaţa din România are o dimensiune aparte în regiune, dar în acelaşi timp se confruntă şi cu specificul unei ţări în care activitatea veterinară – în special în mediul rural – se rezumă la soluţia clasică, aceea a pixului şi a hârtiei.
„Este una dintre cele mai mari pieţe din zonă (n.r.: piaţa veterinară din România). În total sunt 4.000 de cabinete înregistrate, dar acest număr conţine şi circumscripţiile veterinare şi cabinetele din zone rurale. Noi am preconizat că sunt 1.400 de cabinete pe care le putem ajuta. Mai departe, aceste 1.400 de cabinete sunt fragmentate în «au deja o soluţie», «încă folosesc pixul şi hârtia dar vor mai mult», «încă folosesc pixul şi hârtia şi vor să continue aşa»”, adaugă CEO-ul Digitail.
Soluţiile digitale intervin în această piaţă şi au puterea chiar de a schimba modelul de business al cabinetelor veterinare, din moment ce oamenii sunt mult mai conectaţi cu nevoile medicale ale animalului lor şi pentru că se axează pe nevoia de prevenţie – ceea ce poate aduce mai mult business pentru clinici. Mai mult, în ultimii ani consumatorul a devenit din ce în ce mai pregătit pentru un astfel de tipar de consum prin intermediul platformelor pe bază de abonament, precum Netflix, susţin reprezentanţii Digitail.
„Ne-a ajutat faptul că Netflix şi Spotify au adus la nivel de consumator modelele SaaS care se dovedesc sustenabile pe termen lung (cel puţin au o şansă mai mare să fie sustenabile)”, spune Sebastian Gabor. Un astfel de model de business în piaţă a atras rapid şi atenţia investitorilor, în contextul în care start-up-ul fondat în ianuarie 2018 a atras o investiţie de 220.000 de euro de la o serie de investitori suedezi.
Sebastian Gabor mai spune şi că în februarie 2019 Digitail a participat la un accelerator din Malmo, Suedia. Echipa acceleratorului Fast Track Malmo a stat 4 luni alături de fondatorii start-up-ului românesc pentru a-i educa pe aceştia cu privire la mentalitatea unui startup-uri, skilluri de vânzări produs şi marketing, cât şi fundraising. „În fiecare săptămână aveam între 2-3 discuţii cu fonduri de investiţii. În felul acesta am învăţat cum să prezentăm mai bine ce avem şi să putem înţelege cum să îi ajutăm.”
Tot în 2019, Digitail a reuşit să impresioneze şi în cadrul concursului de idei de business Startarium PitchDay, unde a câştigat un premiu de 50.000 de euro. „Experienţa Startarium a fost în acelaşi timp total neaşteptată, dar şi un ajutor imens, atât financiar, cât şi de know-how şi networking. Adina Creţu şi echipa din spatele Startarium au o responsabilitate grea de a ajuta ecosistemul de start-up-uri românesc, dar din discuţiile şi interacţiunile pe care le-am avut pot spune că suntem norocoşi să primim ajutorul lor”, explică Gabor.
Digitail trece printr-un „efort constant” de a căuta finanţări – potrivit fondatorilor – ceea ce înseamnă că ar mai putea anunţa că a atras investitori pe parcursul anului 2020. În prezent Digitail este deţinută de doi asociaţi cu părţi egale: Sebastian Gabor, CEO, şi Ruxandra Pui, CPO product.
Totuşi, CEO-ul companiei atrage atenţia că au un convertible note care îi va transforma şi pe ceilalţi 7 membri ai echipei în acţionari. „Luptăm pentru a crea un model meritocratic, atât pentru a stimula creşterea individuală, cât şi pentru a recompensa cele mai bune idei. Astfel, deciziile nu sunt luate de funcţii, ci de persoanele care sunt cel mai în temă şi sunt specializate pe domeniul sau cauza respectivă.” Pe lângă investiţia de 220.000 euro, construcţia platformei Digitail – care a fost dezvoltată în bucătăria internă a start-up-ului – a presupus investiţii de timp semnificative şi riscuri, încât fondatorii s-au lovit de ideea că produsul lor nu ar rezolva o problemă reală din piaţă. „Cred destul de mult că în start-up-urile tech care nu fac «moonshot projects» (n.r.: proiecte de o anvergură atât de mare încât pot reforma total o piaţă la nivel global), banii nu ajung să fie factorul care să te blocheze. Orice idee poate fi testată uşor cu uneltele existente şi în funcţie de idee, uneori poţi ajunge la clienţi care chiar vor soluţia ta şi sunt dispuşi să plătească încă de la începuturi”, apreciază el. Tinerii care au fondat Digitail vor să mai atragă investiţii pentru a putea îmbunătăţi în continuare platforma, dar şi pentru a extinde forţa de retail a produsului. „Momentan punem accent pe creşterea în Iaşi, iar pe viitor încă analizăm opţiunile între SUA, Barcelona şi Malmo”, potrivit reprezentanţilor start-up-ului. Pentru clinicile veterinare din România produsul Digitail poate fi utilizat prin intermediul a trei pachete diferite, Starter, Growth şi Enterprise, cu preţuri cuprinse între 29 euro pe lună şi 99 euro pe lună, permiţând adăugarea de utilizatori suplimentari – pe modelul platformelor de sharing.
Printre funcţiile pachetului de bază se numără istoric medical digital, scrisoare medicală şi sumar de vizită, notificări şi remindere legate de animal, agendă electronică şi programări online, posibilitatea de a acorda consimţământul în format electronic şi facturi personalizate. În cazul celorlalte opţiuni, clinicile pot avea acces la funcţii precum inventar şi management de stoc sau chiar rapoarte personalizate. „La nivel B2C, scopul este să ajutăm clinica să ofere o experienţă mai bună proprietarilor de animale. Aplicaţia este un instrument pe care clinica îl poate oferi clienţilor ei pentru a face acest lucru. Sperăm să putem deschide aplicaţia şi către proprietarii de animale care nu sunt în prezent clienţi ai clinicilor care utilizează Digitail”, spune Sebastian Gabor. Pentru aplicaţia mobilă Digitail, disponibilă atât pentru Android cât şi pentru iOS, echipa vrea să introducă funcţionalităţi noi precum comunicarea cu medicul veterinar prin mesaje şi apel video şi posibilitatea de a comanda direct din aplicaţie produse de la clinica lor. La nivel de business, pentru 2020 Digitail îşi propune să îmbunătăţească platforma şi relaţia dintre clinică şi proprietarul de animal. „Aici avem cele două direcţii – platforma pentru clinicile veterinare digitail.io şi aplicaţia pentru proprietarii de animale pet.digitail.io. De menţionat că în România avem norocul să avem un partener puternic precum Vetro, cu care ne-am înţeles încă de la început. Dumitru Fodor şi echipa sa au pus mare acces pe ajutarea doctorilor şi a ecosistemului veterinar. Această aliniere ne-a permis să putem lucra îndeaproape pentru un scop comun. Astfel, ţintele pentru business sunt consolidarea poziţiei în România şi apoi creşterea pe plan internaţional.”
Digitail nu a ajuns încă pe breakeven, însă aceasta este una dintre priorităţile fondatorilor, astfel că ei şi-au propus să acopere cel puţin costurile operaţionale din fiecare lună. „Momentan acoperim cam jumătate din cheltuielile lunare pe care le avem. Astfel, ţintele majore pentru 2020 sunt să ajungem la breakeven pentru formatul actual al echipei şi ulterior să accelerăm creşterea prin atragerea unei investiţii. Businessurile în tehnologie sunt afectate de serviciile Facebook şi de mentalitatea de tip «am un prieten care îmi face un software pentru 1.000 de euro». Deoarece aceste două variante ascund multe lucruri pe care nu le poţi vedea la început şi care te fac să crezi că orice altă variantă este scumpă”, explică Sebastian Gabor.
El spune că anul acesta Digitail vrea să genereze venituri lunare destul de mari pentru a-şi putea menţine componenţa echipei în forma actuală. „În acelaşi timp, vrem să accelerăm creşterea, ceea ce presupune mai multe investiţii, creşterea echipei, a bugetelor de vânzare şi marketing etc. Cele două mari priorităţi ar fi să ştim că avem bazele financiare pentru a susţine echipa actuală în orice context şi să galopăm în continuare către a deveni un jucător global.”
În acest sens, start-up-ul vrea pe termen lung să îşi formeze o echipă de vânzare pentru piaţa din SUA cu bugete de Europa de Est şi orientarea către pieţe cu acelaşi specific ca cel al României.
Tag: medici
-
Start-up-ul care digitalizează viaţa animalelor
-
Proiect european de 10,3 mil. lei pentru dotarea cu echipamente medicale performante a ambulatoriului spitalului de urgenţă Călăraşi
Spitalul de Urgenţă Călăraşi, subordonat Consiliului Judeţean Călăraşi, a câştigat un proiect european de 10,3 mil. lei (2,2 mil. euro) pentru dotarea cu echipamente medicale performante a ambulatoriului.
Proiectul a primit finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritare 8 – ’’Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale’’, Prioritatea de investiţii 8.1 ’’Investiţii în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale şi de recreere, precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de comunităţi’’, Obiectivul specific 8.1 – Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare şi a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace şi izolate, Operaţiunea A – Ambulatorii.
Din totalul proiectului, peste 7,2 milioane de lei constituie contribuţia din Fondul European de Dezvoltare Regională, aproape 2,9 milioane de lei reprezintă alocarea din bugetul naţional, în timp ce beneficiarul asigură o cofinanţare de peste 200.000 de lei. Perioada de implementare a proiectului este de 25 de luni.
-
Sindicaliştii din spitale, în grevă japoneză: Prin modificarea OUG 114 vor apărea pierderi salariale
„Ne dorim să tragem un puternic semnal de alarmă Guvernului şi reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii cu privire la aspecte importante, care afectează în mod grav sistemul de sănătate, personalul medical şi pacienţii! Solicităm dialog, dezbatere, asumare, transparenţă. Modul în care reprezentanţii Guvernului şi Ministerului Sănătăţii aleg să îi trateze pe medici este total incorect, şi neasumat. Ne dorim respectul cuvenit pentru munca făcută zi de zi în spitale şi colaborare, nu măsuri luate peste noapte, fără a exista dezbatere, dialog şi a cântări consecinţele directe şi indirecte”, anunţă un comunicat de presă al USMR Alianţa Medicilor.
Conform sursei citate, peste 11.000 de angajaţi din sistemul de sănătate vor avea pierderi salariale din 2020, iar peste 50.000 în următorii doi ani.
„Vorbim aici de modificarea modalităţii de calcul a sporurilor, de oameni care o să fie grav afectaţi, unii dintre ei vor avea pierderi salariale de peste 2.000 – 3.000 de lei. Considerăm că există soluţii ca aceşti profesionişti să nu aibă de suferit, ele pot fi găsite dacă ne aşezăm la masa dialogului”, conform sursei menţionate.
Sindicaliştii cer scoaterea OUG 114 din procesul de transparenţă decizională pentru a fi mai întâi dezbătut şi discutat cu organizaţiile sindicale.
„Scăderea veniturilor va însemna exodul multor medici şi va duce la scăderea accesibilităţii pacienţilor la specialişti şi servicii medicale de calitate. Atragem atenţia asupra faptului că deficitul de forţă de muncă în domeniul sănătăţii rămâne critic, numărul de medici şi de asistente medicale fiind printre cele mai scăzute din Europa. Oficial în perioada 2010-2016 peste 16.000 de cadre medicale au cerut eliberarea certificatelor profesionale de la Colegiul Medicilor din României, iar alţi 10.000 de medici au plecat din ţară, în ultimii doi ani”, conchide sursa citată.
-
Ar putea fi cea mai bună reclamă anti-fumat din toate timpurile: Imaginile şocante publicate de medicii din China – VIDEO
Medicii de la Spitalul Wuxi din Jiangsu, China, au extras organele de la un bărbat în vârstă de 52 de ani, care în urma mai multor boli pulmonare a murit.
Filmarea realizată de către chirurgi a fost vizionată de peste 25 de milioane de internauţi pe reţelele de socializare, unii utilizatori spunând că este „cea mai bună reclama anti-fumat din toate timpurile”.
Imaginile au fost publicate de către spital, alături de întrebarea „încă mai ai curajul să fumezi?”.
Pacientul dorea să-şi doneze organele după moarte, dar medicii au realizat rapid că acestea nu pot fi folosite.
Doctorul Chen, un chirurg specializat în transplanturi şi vicepreşedintele instituţiei, a condus operaţia.
„Pacientul nu a fost supus unei tomografii înainte de deces. Bărbatul a fost declarat în moarte cerebrală, iar plămânii săi au fost extraşi la scurt timp după aceea”, a spus medicul.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
-
Ce legătură există între teoriile economice şi canabis
Cheltuielile pe canabisul legal la nivel global sunt estimate să ajungă la 57 de miliarde de dolari în zece ani. Există deja indici bursieri alcătuiţi din acţiuni ale producătorilor şi distribuitorilor de marijuana medicinală şi instrumente investiţionale care urmăresc aceşti indici. În SUA, veniturile din canabis legal vor urca la 23,4 miliarde de dolari în trei ani, potrivit experţilor.
Pentru legalizarea acestei plante cu efecte psihoactive, sau, din contră, pentru interdicţia ei, se fac eforturi care lui Tim Harford, editorul coloanei „Economistul sub acoperire” din Financial Times, îi amintesc de deceniul prohibiţiei americane din anii ’20-’30. Analiza sa a fost publicată de BBC la rubrica „50 de lucruri care fac economia modernă”. Economiştii au o problemă de imagine, scrie Harford. Oamenii cred că aceştia fac cu neruşinare frecţii cu statistici, fac cu o încredere exagerată predicţii teribile şi nu ţin la băutură, adică nu ştiu să se distreze la petrecerile cu alcool. Poate că o parte din vină îi aparţine omului care, cu un secol în urmă, era probabil cel mai cunoscut economist din lume – Irving Fisher.
Fisher spunea în octombrie 1929, şi a devenit celebru pentru aceasta, că piaţa bursieră a ajuns la „un platou permanent înalt”. Nouă zile mai târziu s-a produs colosala prăbuşire a pieţei financiare care a dus la Marea Depresiune. În ceea ce priveşte petrecerile, cel mai bun lucru care se poate spune despre Fisher este că era o gazdă generoasă. După cum Mark Thornton remarca în The Economics of Prohibition (Economia prohibiţiei), unul dintre oaspeţii unei cine la familia Fisher a scris: „În timp ce eu mâncam din preparatele delicioase care se perindau prin faţa mea, masa lui Fisher consta doar dintr-o legumă şi un ou crud”. Un fanatic al fitnessului, economistul a evitat carnea, ceaiul, cafeaua şi ciocolata.
De asemenea, nu era băutor de alcool şi a fost un susţinător entuziast al prohibiţiei, încercarea sortită eşecului a Americii de a scoate în afara legii fabricarea şi vânzarea de alcool. Lupta cu alcoolul a început în 1920 şi s-a terminat în 1933. A fost o schimbare remarcabilă – a cincea cea mai mare industrie a ţării a devenit brusc ilegală. Fisher a prezis că prohibiţia „va intra în istorie ca începutul unei noi ere în întreaga lume, cu a cărei realizare această naţiune se va mândri pentru totdeauna”. El se mândrea că nu poate găsi un singur economist dispus să se opună acestei politici într-o dezbatere. De fapt, interdicţia s-a dovedit a fi la fel ca predicţiile sale despre platoul permanent înalt: în general, istoricii o consideră o farsă. Deşi prohibiţia a fost aplicată la scară largă, consumul de alcool a scăzut cu doar o cincime. Interdicţia s-a încheiat în 1933, când una dintre primele măsuri ale lui Franklin D. Roosevelt în calitate de preşedinte a fost relegalizarea berii, ceea ce a atras mulţimi aplaudând la porţile Casei Albe.
Rădăcinile prohibiţiei sunt, în general, urmăribile până pe teritoriul religiei şi sunt probabil amestecate cu snobismul de clasă. Dar economiştii aveau atunci o altă preocupare: productivitatea. Nu le-ar întrece naţiunile care nu consumă alcool pe cele cu o forţă de muncă beţivă? Fisher pare că şi-a permis libertatea de a jongla cu cifre. El a susţinut, de exemplu, că prohibiţia valorează 6 miliarde de dolari pentru economia Americii. A ajuns economistul la acest rezultat printr-un studiu atent? Nu, ar spune un critic, de altfel amuzat de metodologie. Fisher a început cu analize asupra câtorva indivizi care au găsit că o băutură tare pe stomacul gol îi face cu 2% mai puţin eficienţi. Apoi, el a presupus că muncitorii dădeau pe gât în mod normal cinci pahare cu tărie chiar înainte de muncă, astfel că a înmulţit doi cu cinci şi a concluzionat că alcoolul reduce producţia cu 10%. Un calcul dubios, cel puţin. Economiştii ar fi putut fi mai puţin surprinşi de eşecul prohibiţiei dacă ar fi reuşit să facă un salt înainte de o jumătate de secol în timp pentru a cunoaşte ideile economistului Gary Becker, câştigător al Premiului Nobel, despre „criminalitatea raţională”.
Becker spune că a face ceva ilegal adaugă pur şi simplu un alt cost raţional, pe care oamenii îl compară cu alte costuri şi beneficii – pedeapsa dacă eşti prins, care depinde de probabilitatea de a fi prins – şi îşi verifică în practică ideile. Prima dată când Harford l-a întâlnit, laureatul Nobel şi-a parcat maşina în aşa fel încât risca o amendă. „Nu cred că verifică cu aşa mare atenţie”, a explicat el atunci, recunoscând vesel că a comis un delict raţional. „Infractorii raţionali”, a spus Becker, „vor furniza bunuri interzise la preţul corect.” Situaţii în care consumatorii vor plăti acest preţ depinde de ceea ce economiştii numesc elasticitatea cererii. Imaginaţi-vă, de exemplu, că guvernul interzice broccoli. Cei care sfidează legea ar cultiva broccoli în grădini retrase şi ar vinde marfa pe alei întunecate la suprapreţ? Este puţin probabil, deoarece cererea de broccoli este elastică – dacă preţul creşte, majoritatea oamenilor vor cumpăra în schimb conopidă sau varză. Cu alcoolul, se pare, cererea este neelastică: creşte preţul şi mulţi îl vor plăti în continuare. Prohibiţia a fost o mană cerească pentru infractorii raţionali, precum Al Capone, care şi-a apărat comerţul ilegal în termeni antreprenoriali. „Dau publicului ceea ce vrea publicul“, a spus el. „Niciodată nu a trebuit să trimit vânzători care să facă presiuni. Niciodată nu am reuşit să satisfac toată cererea.“ Pieţele negre schimbă stimulentele în alte moduri. Concurenţa nu vă poate ataca în instanţă, aşa că de ce să nu folosiţi orice mijloc aveţi la îndemână pentru a stabili un monopol local? Credinţa larg răspândită că după prohibiţie a crescut violenţa a contribuit cu siguranţă la creşterea apelurilor pentru retragerea acesteia. Fiecare livrare de mărfuri ilegale poartă un anumit risc, deci de ce să nu economisiţi spaţiu făcând produsul dumneavoastră mai puternic?
În timpul prohibiţiei, consumul de bere a scăzut în raport cu cel al băuturilor spirtoase; când interdicţia s-a terminat, tendinţa s-a inversat. Şi de ce să nu reducem costurile prin reducerea calităţii? Dacă faceţi „moonshine” – o băutură distilată puternică, ilegală, emblematică pentru vremurile prohibiţiei – nu trebuie să înşiraţi ingredientele pe etichetă. America nu a fost singura ţară care a încercat prohibiţia – au mai fost, printre altele, Islanda, Finlanda şi Insulele Feroe –, dar în zilele noastre naţiunile cu interdicţii stricte la alcool tind să fie islamice.
Alţii au restricţii parţiale. În Filipine, spre exemplu, nu se poate cumpăra alcool în ziua alegerilor, iar în Thailanda în vacanţele budiste – excepţie fac duty-free-urile din aeroporturi. America are în continuare câteva comune „uscate” şi „legi albastre” locale, care interzic vânzările de băuturi alcoolice duminica. Aceste legi l-au inspirat pe economistul Bruce Yandle să inventeze un termen care a devenit obişnuit în ramura economiei numită teoria alegerii publice: „traficanţii de alcool şi baptişti”. Ideea este că reglementările sunt adesea susţinute de o alianţă surprinzătoare a moraliştilor cu minte nobilă şi a cinicilor motivaţi de profit. Canabisului i se aplică această teorie. În ceea ce priveşte consumul acestei plante, medical sau recreaţional, interdicţia sau restricţia este regula. Cine susţine restricţiile? Conform formulării lui Yandle, „baptiştii” sunt oricine crede că marijuana trebuie evitată cu orice preţ; „traficanţii” – criminalii raţionali care profită de droguri ilicite, alături de oricine are un interes economic în legile antidrog, cum ar fi birocraţii plătiţi să le aplice.
În ultimii ani, această alianţă a slăbit: canabisul a fost legalizat sau dezincriminat din California până în Canada, din Austria până în Uruguay.
Dezbaterile din alte ţări se inflamează: dacă veţi impune costuri producătorilor de canabis, ar trebui să faceţi asta prin legi împotriva vânzării sau făcând comerţul legal şi aplicând taxe? În Marea Britanie, think-tank-ul pentru piaţă liberă Institutul pentru Afaceri Economice, a analizat cifrele privind elasticitatea cererii de canabis. Şi a găsit că un impozit de 30% ar elimina piaţa neagră, ar strânge aproximativ 700 de milioane de lire sterline – aproape 1 miliard de dolari – pentru guvern şi ar aduce consumatorilor droguri mai sigure, la fel cum abandonarea prohibiţiei a adus băuturi alcoolice mai sigure. Astăzi, nu sunt probleme în a găsi economişti care să se opună prohibiţiei canabisului: cel puţin cinci câştigători ai Premiului Nobel au cerut încheierea „războiului împotriva drogurilor”, făcând în schimb apel la „politici bazate pe dovezi, pe analize economice riguroase”. Desigur, studiile acoperă productivitatea. Unele arată cum consumul de marijuana afectează activitatea, altele nu găsesc niciun efect. Un studiu puţin dubios susţine că fumarea unui joint dă un impuls scurt producţiei orare a muncitorilor. Este de gândit ce ar fi zis Irving Fisher despre asta.
Economistul GARY Becker spune că a face ceva ilegal adaugă pur şi simplu un alt cost raţional, pe care oamenii îl compară cu alte costuri şi beneficii – pedeapsa dacă eşti prins, care depinde de probabilitatea
de a fi prins.„Infractorii raţionali”, a spus Becker, „vor furniza bunuri interzise la preţul corect.” Dacă consumatorii vor plăti acest preţ depinde de ceea ce economiştii numesc elasticitatea cererii.
Cu alcoolul, se pare, cererea este neelastică: creşte preţul şi mulţi îl vor plăti în continuare. Prohibiţia a fost o mană cerească pentru infractorii raţionali, precum Al Capone, care şi-a apărat comerţul ilegal în termeni antreprenoriali.
-
Ludovic Orban, premierul României, despre medicii care lucrează în paralel la stat şi la privat: Dacă nu s-ar da otova banii în mediul de stat, n-ar avea timp să-şi formeze şi clinică privată
Premierul Ludovic Orban spune că se gândeşte la un sistem prin care medicii să fie plătiţi în funcţie de cât lucrează, inclusiv la stat, în contextul în care sunt mulţi medici care şi-au deschis în paralel clinici private, în timp ce lucrează şi la spitale publice.
„Dacă nu s-ar da otova banii în mediul de stat, (medicii care lucrează la privat – n.red.) n-ar avea timp să-şi formeze şi clinică privată. Dacă banii s-ar da aşa cum se dau în centrele private, în centrele de sănătate private, în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară fiecare cadru medical, de numărul de operaţii, consultaţii, medicii din mediul de stat nu şi-ar permite să aibă foarte mult timp la dispoziţie în mediul privat sau ar fi plătiţi pentru cât lucrează efectiv şi în mediul de stat”, a spus Ludovic Orban, la conferinţa de preluare a mandatului de către Victor Costache, ministrul Sănătăţii.
Premierul nu a prezentat o soluţie concretă, spunând că analizează, face evaluări, însă „orice reformă în domeniul sănătăţii întâmpină o rezistenţă foarte mare”.
Referitor la medicii care lucrează în paralel la stat şi la privat, Victor Costache, ministrul Sănătăţii, spune că sunt state precum Franţa sau Germania în care medicii aleg unul dintre sisteme, dar şi ţări ca Austria, unde medicii pot face „turul spitalelor”.
Victor Costache este chirurg cardiovascular, cu specializare în Franţa, iar în 2013 s-a întors în România ca medic la spitalul preluat de MedLife în Sibiu (Polisano). Întrebat cum va gestiona relaţia cu mediul privat, venind dintr-un spital privat, ministrul Sănătăţii a răspuns cănu ar trebui să fie o separare a celor două sisteme.
„Eu sunt conferenţiar universitar conducător de doctorate la facultatea de medicină de stat din Sibiu. Integrarea clinică o am în singurul centru de boli cardiovasculare din regiune pe care l-am organizat de când m-am întors în ţară, care este privat. Sunt eu mai privat decât un medic care lucrează într-un spital de stat, dar care are propria clinică privată, dar are eticheta că este medic de stat? Cred că ar trebui să nu mai facem dihotomii în sănătate, el e de la stat, el e din privat pentru că este greu de delimitat. Sunt medici la stat care au clinici proprii”, a spus Victor Costache.
Printre schimbările anunţate de noul ministru al Sănătăţii se numără înlocuirea conducerii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, unde în prezent este Vasile Ciurchea, numit în luna iulie 2019, şi la conducerea Institutului Fundeni din Bucureşti, unde chiar luni a fost numită Adriana Cotel.
-
Doctorul care a revoluţionat modul în care se oferă servicii medicale în Africa, cu „rucsacul conectat la cloud“, pe scena Microsoft Envision Forum
Doctorul Raymond Campbell: Sistemul medical global se bazează pe medicina reactivă – vă simţiţi rău şi apoi mergeţi la medic. Dacă aveţi date despre persoane examinate, puteţi obţine un medicament preventiv în cazul în care ştim ce problemă aveţi, chiar înainte de a avea simptome.
Colectarea de date şi stocarea lor în platforme de tip cloud, inclusiv din zone izolate, la care apoi pot avea acces mai mulţi actori din sistemul medical pot ajuta medicii să prevină boli sau să depisteze mai repede unele probleme, afirmă doctorul Raymond Campbell, care a creat o soluţie mobilă de diagnosticare supranumită „rucsacul conectat la cloud“ prin care a revoluţionat sistemul medical din Africa de Sud.
Campbell, care va fi prezent în data de 19 noiembrie la Bucureşti la cea de-a VII-a ediţie a evenimentului anual de business şi tehnologie al Microsoft România, a discutat cu ZF despre modul în care tehnologia poate ajuta medicii.
„Sistemul medical global se bazează pe medicina reactivă – vă simţiţi rău şi apoi mergeţi la medic. Dacă aveţi date despre persoane examinate, puteţi obţine un medicament preventiv în cazul în care ştim ce problemă aveţi, chiar înainte de a avea simptome. Folosindu-ne de Microsoft Cloud, reuşim să practicăm mai multă medicină proactivă şi să perfecţionăm competenţele personalului medical. Oamenii pot fi consultaţi şi acasă, pentru ca apoi să aibă acces la clinici, fiind prioritizaţi în funcţie de riscul alocat. Deciziile automate pot fi luate de către persoane care, în mod normal, nu ar putea lua aceste decizii, ţinând seama de algoritmi calificaţi şi fluxuri de date foarte sigure“, a afirmat Campbell.
Rucsacul care este conectat la platforma cloud a Microsoft conţine echipamente medicale care permit diagnosticarea unor boli precum tuberculoza sau HIV în câteva minute chiar şi în condiţiile dificile din Africa, reducând astfel timpul în care pacienţii pot primi tratament şi salvând astfel vieţi.
Folosirea platformei cloud de la Microsoft permite accesul la date pentru persoane din întregul sistem creând premisele de îmbunătăţire a actului medical, spune fondatorul Phulukisa Health Solutions.
„Procesul nostru medical de consultaţie este de fapt unul simplu. Analizăm un istoric, facem determinări şi uneori investigaţii speciale înainte de a ajunge la un diagnostic. Am luat cele mai mari probleme de sănătate publică şi am scris algoritmi adaptaţi la instrumentele disponibile pentru a căuta afecţiunile. Soluţia medicală inteligentă foloseşte tehnologia cloud Microsoft, pentru a minimiza timpul şi a reduce costurile necesare tratamentului, ajutând totodată guvernul în luarea de decizii mult mai bine informate. Aplicaţia stochează date importante în cloud-ul Microsoft pentru a permite un proces de continuitate între mai multe clinici. Aceasta le permite asistenţilor medicali să caute afecţiunea într-un mod previzibil, la scară largă. Problema cu industria sănătăţii este că adoptăm măsuri târziu şi nu suntem foarte deschişi la schimbări. Este cea mai mare provocare cu care ne confruntăm“.
Platforma poate fi utilizată oriunde, inclusiv în clinicile medicale. „Cred că este important să realizăm că Phulukisa se referă la platformă şi nu la hardware, cum este rucsacul. Platforma poate fi folosită într-o clinică medicală, una mobilă sau într-un rucsac. Aşadar, pentru clienţii care se confruntă cu un decalaj digital, personalul medical şi clinica locală rămân încă modul în care pot accesa serviciul care le poate schimba viaţa. Statisticile arată că Africa de Sud are o rată de penetrare a telefonului mobil de 1,6 telefoane pentru fiecare individ. Există mai multe telefoane mobile decât oameni, ceea ce se aplică şi pentru restul Africii. Înţelegem, de asemenea, că zonele rurale sunt în dezavantaj, dar soluţia se adresează atât populaţiei urbane, cât şi celor rurale.“
Cea de-a VII-a ediţie a evenimentului anual de business şi tehnologie al Microsoft România va avea loc pe 19 noiembrie, la Bucureşti. Acesta va reuni experţi şi lideri de success ai regiunii pentru o conversaţie despre transformarea digitală şi impactul pe care aceasta o are asupra pieţelor, organizaţiilor şi societăţii în general.
Cunoscut publicului larg drept Microsoft Business Summit, anul acesta, evenimentul a preluat o identitate nouă, emblematică pentru companie, stabilită în urma eforturilor de aliniere la o strategie comună la nivel global.
ZF este partenerul media al Microsoft Envision Summit
-
Gral Medical, venituri în creştere cu 12% în primele nouă luni din 2019, până la 120 mil. lei
Gral Medical, al şaselea jucător din piaţa privată de sănătate, controlat de antreprenorul Robert Şerban, a înregistrat venituri de 120 mil. lei în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă al companiei.
În 2019, Gral Medical a investit 6 mil. euro în două spitale oncologice la Piteşti şi Bucureşti.
„Vom încerca să ne menţinem ritmul de creştere a investiţiilor, dar în acelaşi timp cu rentabilizarea celor demarate deja. Este mult mai greu să aduci şi să implementezi ceva nou pe piaţa serviciilor medicale, dar pe termen mediu şi lung acest lucru va duce la o creştere durabilă a business-ului“, a spus Robert Şerban, acţionar Gral Medical.
Creşterea din primele nouă luni din an a fost determinată de segmentul oncologic, nişa pe care a pariat antreprenorul Robert Şerban, dar şi divizia de laboratoare, Gral deţinând în prezent 15 astfel de centre.
Targetul Gral pentru 2019 este să atingă pragul de 35 mil. euro venituri (166 mil. lei).
Compania a mizat pe nişa de oncologie şi analize de laborator, raportând afaceri de 125 mil. lei în 2018, în creştere cu 16% faţă de anul anterior.
Cei mai mari trei jucători de pe piaţa serviciilor medicale private sunt MedLife, Regina Maria, Medicover. Piaţa serviciilor medicale private, estimată la peste 7 miliarde de lei anual, continuă să fie un sector efervescent, iar jucătorii privaţi se dezvoltă prin achiziţiile unor companii de talie mica sau medie, care nu pot rezista pe piaţă.
-
Cum să îţi faci propria afacere din vârful patului
Dacă aveţi abilităţile potrivite sau un nivel ridicat de experienţă într-un anumit domeniu, aţi putea să luaţi în calcul un loc de muncă prin care să aveţi confortul de a lucra de acasă, în timp ce puneţi la cale proiectul propriei afaceri, potrivit unui articol publicat de jurnaliştii de la inc.com.
Ei au alcătuit o listă de opt locuri de muncă ce oferă venituri garantate şi oportunităţi de business, chiar şi pentru persoanele care au copii.1. Contabilitate: jobul de contabil poate să vă ofere un loc constant de muncă – fie că veţi lucra ca angajat sau freelancer. Odată ce aţi înţeles ce presupune un loc de muncă de contabil, veţi putea să deschideţi o afacere în domeniu pe cont propriu.
2. Suport IT: toate afacerile au nevoie de servicii de suport IT de calitate, datorită evoluţiei constante şi dezvoltării tehnologiei. Industria IT îi lasă deseori pe angajaţi să lucreze de acasă, iar aceasta înseamnă că veţi putea găsi multe job-uri în domeniu care să vă permite să acumulaţi experienţă pentru propria afacere, în timp ce aveţi veniturile stabile asigurate de locul de muncă.
3. Transcriptul medical sau legal: rapoartele medicale vocale, dictatate de doctori, precum şi cele din domeniul avocaturii trebuie transcrise – mulţi dintre cei care se ocupă de astfel de transcripturi lucrează de acasă.
4. Website design şi administrare de website-uri: în contextul în care fiecare business al prezentului are nevoie de un website de calitate, administrarea şi crearea de website-uri reprezintă un domeniu în care vă puteţi dezvolta o afacere de acasă.
5. Managementul angajaţilor pentru evenimente: dacă sunteţi organizaţi, eficienţi şi aveţi experienţă de management sau de recrutare, aţi putea să vă găsiţi un loc de muncă în domeniul recrutării pentru proiecte punctuale, cum ar fi evenimentele. Cu puţin mai mult timp alocat acestei activităţi, aţi putea să vă deschideţi propria firmă prin care să alocaţi servicii de acest tip afacerilor.
6. Marketing management: domeniul marketingului evoluează constant şi face să fie dificil pentru proprietarii de afaceri să ţină pasul cu cele mai recente trenduri. Aici intervine rolul managerilor de marketing, care îşi pot folosi experienţa pentru a-i ajuta să îşi valorifice campaniile şi bugetele de marketing.
7. Scris sau editare: tot felul de companii oferă varianta de a lucra în regim remote scriitorilor sau editorilor. Astfel, există o mulţime de oportunităţi pentru cei care se pricep la scris, blogging, copywriting, editare etc. În timp ce asiguraţi astfel de servicii pentru o anumită companie, aţi putea să vă începeţi şi propria afacere în domeniu.
8. Project management: mai multe industrii au nevoie de oameni care să se ocupe de project management. Ei trebuie să fie organizaţi, eficienţi şi orientaţi înspre respectarea deadline-urilor. Multe dintre aceste companii oferă posibilitatea de a lucra în regim remote, în funcţie de un program flexibil, astfel încât să vă puteţi pregăti pentru a vă începe propria afacere. -
Un nou examen medical pentru şoferi. Dacă nu treci testul, rămâi fără permis
Conform unui proiect de ordin de ministru publicat pe pagina Ministerului Sănătăţii, cei care doresc să devină şoferi profesionişti vor avea de făcut în plus un control pneumologic, care va deveni obligatoriu.
Potrivit proiectului, controlul pneumologic pentru identificarea riscului de apnee în somn se realizează doar pentru solicitanţii de permise pentru grupa II (şoferi profesionişti). În urma acestei examinări, candidatul va fi declarant apt/inapt. În cazul în care la una din specialităţile medicale menţionate în fişă candidatul este declarant inapt conducere auto, aceasta va fi şi concluzia finală a examenului medical.
Actuala legislaţie prevede ca fişa medical pentru obţinerea permisului să conţină examene de specialitate la medicină internă, ortopedie şi traumatologie, neurologie, psihiatrie, otorinolaringologie şi oftalmologie. Proiectul prevede ca persoanele care doresc să obţină permis de categoria II, adică C, CE, C1, C1E, D, DE, D1, D1E, Tr, Tv, Tb (autovehicule de mari dimensiuni, precum autobuze, camioane, transport mărfuri), să facă şi un examen la specialitatea pneumologie, scrie https://www.promotor.ro