Merck este prima companie farmaceutică din lume, înfiinţată acum 353 de ani de către Friedrich Jacob Merck. A devenit o societate cu o valoare de piaţă de aproape 200 de miliarde de dolari, dar a rămas în continuare o afacere de familie despre care reprezentanţii companiei spun că susţine din plin o cultură organizaţională sănătoasă, stimulată – de asemenea – de şefii departamentelor de resurse umane.
După o serie de rezultate mai mult decât încurajatoare în 2020, compania vizează în prezent lansarea a cinci medicamente inovatoare. Primul dintre ele, care a fost deja creat, reprezintă un hormon de creştere cu un dispozitiv de administrare digital prin intermediul căruia se va înlocui clasica seringă.
Un alt medicament va fi dedicat pacienţilor cu scleroză multiplă, tratament care va schimba paradigma de abordare a patologiei respective. Aşadar, patru ani de terapie vor putea fi înlocuiţi cu doar 20 de zile. Următoarele două lansări vor fi în oncologie, pentru cancerul de vezică şi cel de rinichi, compania urmând să dezvolte şi un mult aşteptat tratament pentru tratarea diabetului, boală de neignorat în contextul pandemiei de coronavirus.
Merck România a încheiat primul an al pandemiei cu o cifră de afaceri de circa 248 de milioane de lei, în creştere cu 7% prin comparaţie cu 2019, în timp ce profitul net a depăşit 3,1 milioane lei, plus 40% faţă de anul precedent.
„Suntem alături de pacienţi. Pentru a susţine acest demers, cele mai mari investiţii ale companiei au fost făcute în oameni. Angajaţii Merck sunt curioşi şi determinaţi să găsească cele mai eficiente modalităţi de a veni in sprijinul pacienţilor. Acest lucru ne-a ajutat să devenim una dintre cele mai inovatoare companii, misiunea noastră fiind una centrată pe pacienţi”, spune Emanuel Ghencioiu, HR Country Head al Merck România, Croaţia şi Slovenia.
Dacă luăm în calcul mediul plin de provocări în care se află industriile, fluctuaţia din cadrul societăţii este nesemnificativă, de vreme ce firma s-a despărţit de un singur angajat în 2020.
Emanuel Ghencioiu este de părere că, deşi încrederea stă la baza întregului concept, construirea unei asemenea echipe implică un proces extrem de dificil. Totuşi, un avantaj principal este faptul că Merck România este o organizaţie mică spre medie, iar colegii au ajuns să se cunoască destul de bine, putând să schimbe idei constructive şi să se completeze în situaţiile critice.
„Motivarea angajaţilor este un subiect plin de provocări în orice context, nu doar în cel de criză. Ne-am concentrat atenţia foarte mult in zona de people development: în perioadele in care nu ne puteam desfăşura activitatea în parametri normali (cum ar fi în lockdown) colegii au beneficiat de o serie de workshopuri, seminare web, cursuri cu accent pe dezvoltare profesională şi personală. În urma acestor eforturi am observat o determinare ridicată privind punerea in aplicare a noilor cunoştinţe. Siguranţa locului de muncă joacă un rol foarte mare aici. Chiar daca activăm in domeniul farmaceutic/life science, criza a existat si pentru noi.”
Un alt factor important este comunicarea transparentă, firma fiind nevoită în acest sens să menţină activ nivelul de transmitere al recunoaşterii şi să înţeleagă importanţa muncii fiecărui angajat. Însă, la polul opus, există o serie complexă de provocări, mai ales acum, când profesioniştii în resurse umane nu s-au mai confruntat cu astfel de situaţii de criză. Condiţiile impuse de coronavirus au dus la tot mai multe ore lucrate pentru dezvoltarea unui plan de adaptabilitate în noul context legislativ, îndeplinind totodată atât cerinţele grupului, cât şi nevoile businessului.
„Existau foarte multe întrebări din partea colegilor care conţineau «de ce?», «şi acum ce facem?», «cum?» etc. Pentru a depăşi toate aceste aspecte a fost nevoie de empatie şi raţionament în luarea tuturor deciziilor ce puteau afecta mersul normal al lucrurilor. Nu a fost deloc simplu, dar sunt convins că pentru toţi dintre noi, cel puţin colegii din Merck, 2020 a fost un an marcant şi nu doar in parcursul profesional. Omul de HR este văzut ca un sfătuitor, ghid, iar in acest context rolul a fost mai mult decât strategic. A trebuit să anticipăm trendul fluctuant al pandemiei şi să punem în balanţă interesele profesionale şi cele personale. Privind acum, tot contextul de activitate profesională este schimbat – trebuie doar să ţinem pasul”, a declarat Emanuel Ghencioiu. Piaţa farma din România a crescut anul trecut cu 1,3% la aproape 18 miliarde de lei, în timp ce, în volum, vânzările de medicamente au totalizat 625 de milioane de cutii, nivel similar cu datele din 2019, iar numărul total de zile de tratament a crescut cu 6,9%.
Dacă excludem impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV), valoarea medicamentelor pe bază de reţetă eliberate din farmaciile publice a scăzut cu 0,5% la 9,97 miliarde
de lei.
„Credem cu tărie că obiectivul pieţei farmaceutice ar trebui să fie acela de a oferi pacienţilor români, ca oricărui pacient din UE, acces in mod egal la medicamente moderne şi inovatoare. La nivel mondial in urma investiţiilor majore in cercetare, apar medicamente noi cu rate de succes pozitive. Apariţia acestor medicamente prezintă un impact bugetar, dar in aceeaşi măsură creşte speranţa de viaţă a pacienţilor. Cred că piaţa din România va continua să crească şi salut pe această cale eforturile Ministerului Sănătăţii de a pune la dispoziţia pacienţilor români molecule noi şi inovatoare”, continuă Emanuel Ghencioiu. Întrebat în legătură cu modul în care ne raportăm la ponderea procentuală de gen şi diferenţele salariale de gen, şeful departamentului HR din cadrul Merck România răspunde că egalitatea la locul de muncă este un proces continuu care trebuie recunoscut în toate relaţiile profesionale.
Deşi femeile şi bărbaţii sunt implicaţi în mod egal la locul de muncă, există diferenţe care generează un set de consecinţe privind independenţa şi bunăstarea financiară, femeile fiind indiscutabil mai afectate. Prin urmare, Emanuel Ghencioiu consideră că este nevoie ca mediul privat să ia măsuri interne pentru prevenirea şi combaterea problemei, acţiunea trebuind să fie strâns susţinută de Comisia Europeană.
„Cred că eliminarea unuia sau mai multor factori care duc la creşterea acestor diferenţe salariale dintre femei şi bărbaţi poate conduce la diminuarea diferenţei. Am identificat ca şi factori favorizanţi următorii: 1. Femeile lucrează mai frecvent cu bărbaţii cu normă parţială. 2. Femeile muncesc în industrii ce nu sunt atât de bine plătite. 3. Femeile se dedică mai mult vieţii de familie şi activităţilor gospodăreşti”, susţine Emanuel Ghencioiu.
Însă din ce în ce mai multe firme pun accent pe concepte precum paritatea de gen şi echilibrul dintre viaţă şi muncă, ceea ce demonstrează că implicarea mediului privat în această luptă este crucială în schimbarea contextului actual. În plus, România a devenit în ultimii ani una dintre ţările cu cele mai mici diferenţe salariale în funcţie de gen. „Aici, la Merck, avem diferite proiecte care urmăresc lupta împotriva inegalităţilor în muncă. De exemplu suntem una dintre ţările Est-Europene care colaborează cu HBA-Healthcare Businesswoman Association susţinând misiunea şi scopul către diversitate şi egalitate în cadrul companiilor.”
Emanuel Ghencioiu este de profesie sociolog, cu masterat în psihologie, axându-se pe managementul resurselor umane şi psihologie organizaţională. El şi-a început activitatea profesională încă din timpul facultăţii, accesând joburi de tip entry-level, dar menţinând direcţia de HR. Debutul în lumea farmaceutică a avut loc în 2013, iar prezenţa în Merck România a început în urmă cu patru ani, timp în care omul de HR a avut ocazia să pună bazele şi să dezvolte departamentul local de resurse umane, de la proceduri şi moduri de lucru la consolidări şi procese. „Lucrul cu oamenii nu este un domeniu uşor, dar provocările de care am avut parte m-au făcut să mă maturizez rapid, să fiu mai tenace şi să ridic standardele când vine vorba de aşteptări – atât ale mele cât şi ale celor din jur.”
