BusinessMagazin

Tag: meci

  • „Vor trece zeci de ani până când un computer va învinge omul la acest joc”. Cât este scorul în meciul dintre un program creat de Google şi campionul mondial la Go

    Este AlphaGo de neoprit? Cu siguranţă aşa pare, după ce inteligenţa artificială creată de Google l-a ”zdrobit” pe cel mai bun jucător pe care îl poate oferi omenirea la cel mai complex board game creat vreodată de om: Go. Omul nu a fost nici măcar aproape de a învinge calculatorul, scrie revista de ştiinţă New Scientist.

    După înfrângerea istorică de ieri, când campionul mondial la Go a fost învins de un program de calculator creat de Google, în meciul doi lucrurile păreau să meargă în favoarea jucătorului Lee Sedol. În scurt timp însă, totul s-a întors împotriva sa. AlphaGo a preluat cu o ”mână de fier” controlul asupra jocului printr-o serie de mutări incisive şi total neortodoxe, pe care Lee nici nu a putut să le anticipeze.

    Spre finalul jocului doi, software-ul a părut că şi-a abandonat pentru o secundă natura rece şi calculată şi că ar fi comis o greşeală, care i-a permis lui Lee să cucerească câteva puncte. Totuşi, speranţa era falsă: AlphaGo nu era interesat de pierderile suferite, ci mai degrabă de mutările care îi maximizau şansele de câştig, indiferent cât de scump l-ar fi costat. Scorul a ajuns la 2-0 pentru inteligenţa artificială, într-un joc ce va avea cinci runde.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Super Bowl 50: Care este cel mai frumos trailer de film? – VIDEO

    Superbowl-ul a devenit un prilej de sărbătoare pentru americani. Se strâng în jurul unei mese, privesc meciul şi mănâncă junk-food. Pentru noi, cei din afara sferei de influenţă a fotbalului american, Superbowl-ul a devenit un prilej de a vedea reclame trăznite şi cele mai noi trailere ale blockbusterelor viitoare.

    Jason Bourne

    Independence Day: Resurgence

    Captain America: Civil War

    Deadpool

    The Jungle Book

    X-Men: Apocalypse

     

  • O pată neagră pe sportul alb: de unde a plecat şi ce înseamnă scandalul meciurilor trucate din tenis

    Rusul Nikolai Davidenko, la acea vreme jucătorul numărul patru al lumii, a început cu dreptul meciul desfăşurat la Sopot, în Polonia, acolo unde era deţinător al titlului în cadrul turneului Orange Prokom. Ar fi trebuit să fie o victorie lejeră, având în vedere faptul că adversarul său era pe locul 87 în clasamentul de simplu. Rusul a jucat impecabil şi a câştigat primul set, obţinând şi un break la începutul manşei secunde. Pentru spectatori şi telespectatori, meciul se derula conform aşteptărilor.

    În centrul de control al site-ului de pariuri Betfair, situaţia era cu totul diferită: luminile de avertizare erau aprinse pe toate monitoarele, anunţând un tipar neregulat al sumelor plasate pe meci. Pariuri de sute de mii de euro intraseră de la începutul zilei în sistem şi toate îl favorizau pe Arguello la câştigarea meciului. Deşi pe teren Davidenko era la câteva game-uri de câştigarea meciului, pariurile pe Arguello erau din ce în ce mai mari. În total, peste 4 milioane de euro s-au pariat pe meci – de 10 ori mai mult decât media la un astfel de turneu. Majoritatea banilor au venit de la 9 conturi înregistrate la Moscova, un alt semn de întrebare pentru cei de la Betfair.

    Alertaţi, şefii de la centrul de control al Betfair l-au contactat pe Gayle Bradshaw, vicepreşedintele Asociaţiei Profesioniştilor în Tenis (ATP), organizaţie care guvernează tenisul masculin, informându-l că ceva ciudat se petrece la Sopot. Bradshaw, la rândul său, l-a contactat imediat pe supervizorul turneului, iar acesta a coborât la marginea terenului pentru a urmări finalul partidei.

    Din acel moment, meciul a luat o turnură dramatică. Iniţial, Davidenko a început să şchioapete şi a cerut mai multe pauze medicale. Rusul s-a plâns mai întâi de dureri la nivelul gleznei şi apoi la nivelul degetului mare de la piciorul stâng. În cele din urmă, el a pierdut setul secund. Davidenko a mai jucat trei game-uri în setul trei şi apoi a abandonat meciul din motive medicale.

    La scurt timp după încheierea meciului, Betfair a anunţat, pentru prima oară în istoria sa, că toate pariurile plasate pe eveniment au fost anulate.

    Aceasta este povestea primului scandal major de trucare a meciurilor, care a produs numeroase schimbări în organizarea instituţiilor care guvernează sportul alb. Pentru o perioadă, a părut că acestea vor elimina practicile de acest gen; nouă ani mai târziu, o anchetă derulată de două instituţii de media a scos la iveală probleme mult mai grave în tenis.

    O echipă formată din foşti detectivi şi anchetatori de la Autoritatea Britanică a Curselor de Cai a primit sarcina de a afla ce anume s-a întâmplat în timpul meciului. Paul Scotney, unul dintre şefii echipei, le-a explicat celor de la BuzzFeed motivele pentru care ancheta a fost atât de dificilă: „Atunci când mergi la locul unei crime şi găseşti un cadavru, ştii cu siguranţă că cineva a murit. În cadrul unui incident de acest gen pe piaţa pariurilor, ştii că există un cadavru, dar nu ai cum să îl vezi. Era însă evident că ceva nu e în regulă: locurile din clasament, sumele de bani pariate, lucrurile pur şi simplu nu se legau“.

    Echipa lui Scotney a decis să intervieveze cei doi jucători, precum echipele şi familiile acestora. Atât Davidenko cât şi Arguello au negat vehement implicarea în orice fel de activitate ilegală; rusul nu a vrut să predea telefonul pentru o analiză amănunţită, dar argentinianul a acceptat.

    O declaraţie interesantă a fost cea a fizioterapeutului care l-a tratat, în timpul meciului, pe Davidenko. „Mi-a pus o întrebare care mi s-a părut ciudată“, le-a declarat doctorul anchetatorilor. „M-a întrebat dacă durerea pe care o simte în picior este un motiv suficient pentru a se retrage.“

    După ce a adunat suficiente materiale, echipa a predat dosarul celor de la ATP, care au demarat pe baza documentelor o altă anchetă internă. Spre surprinderea tuturor însă, la finalul acestui demers ATP a anunţat că nu a găsit nicio dovadă clară de încălcare a regulilor din partea jucătorilor. Lucru ce pare ciudat, având în vedere că documentele arată nu mai puţin de 82 de mesaje schimbate de Arguello cu posibili lideri ai unei reţele de pariuri din Italia, reţea care a obţinut sute de mii de euro pariind pe meciurile jucătorului argentinian.

    „Dacă luau măsuri atunci când le-am pus la dispoziţie materialele, ar fi putut elimina un grup de jucători şi ar fi curăţat astfel aproape în totalitate tenisul“, a spus Mark Phillips, unul dintre investigatori. „Le-am dat suficiente dovezi, dar ei nu au făcut absolut nimic în privinţa asta.“

  • Lleyton Hewitt, fost număr unu mondial, s-a retras astăzi din tenis

    Australianul Lleyton Hewitt, în vârstă de 34 de ani, a jucat astăzi ultimul său meci de tenis de simplu în cadrul turneului de Grand Slam de la Australian Open. Fost număr unu mondial şi câştigător a două turnee de Grand Slam (US Open în 2001, Wimbledon în 2002), Hewitt are în palmares 30 de titluri în proba de simplu şi a făcut parte din echipa Australiei care a câştigat de două ori Cupa Davis, în 1999 şi 2003.

    El l-a înfruntat astăzi pe spaniolul David Ferrer, favorit numărul 7, în turul doi al competiţiei de la Melbourne. După încheierea meciului, câştigat de Ferrer în trei seturi, spaniolul a declarat că este o zi tristă: “E tristă pentru că Lleyton îşi încheie cariera. Este un jucător incredibil şi a fost o plăcere să joc alături de el în această seară. Este un luptător şi nu renunţă niciodată; merită toate laudele, pentru că este unul dintre cei mai buni jucători din istorie. Eu nu am avut niciodată idoli, dar Lleyton a fost excepţia. Am un tricou semnat de el în urmă cu 7 ani, şi este singurul tricou al unui jucător de tenis pe care l-am luat”.

    Şi alte staruri ale sportului alb şi-au arătat aprecierea faţă de cariera australianului. Roger Federer, câştigător a 17 turnee de Grand Slam, a spus că îi mulţumeşte pentru tot ceea ce a făcut: “M-am bucurat de fiecare moment. Mi-a plăcut şi să te ascult comentând meciurile altora, şi îşi doresc numai bine alături de familia ta.” Rafael Nadal, un alt jucător de top, i-a transmis lui Hewitt că a fost o inspiraţie pentru tenisul său, în vreme ce Andy Murray, numărul doi mondial, i-a mulţumit pentru ajutorul oferit la începutul carierei.

    Nick Kyrgios, noua vedetă din tenisul australian, l-a rugat pe Hewitt să se mai gândească asupra deciziei de a se retrage: “Îţi repet ceea ce ţi-am mai spus de atâtea ori: nu te retrage! Joci la un nivel atât de înalt şi eşti în continuare cel mai bun jucător al nostru!”

    Hewitt şi-a început cariera la doar 15 ani, reuşind să se califice pe tabloul principal de la Melbourne în ianuarie 1997. El rămâne şi astăzi cel mai tânăr jucător din istoria turneului.

    Ulterior, a devenit cel mai tânăr număr unu mondial din istoria sportului alb, la 20 de ani şi 9 luni, doborând un record vechi de 69 de ani.

  • Feroezii s-au supărat pe români. GESTUL care i-a scos din minţi. “Dumnezeu nu doarme!”

    Sorin Anghel, un fotbalist român care evoluează de mai mulţi ani în campionatul din Insulele Feroe, a declarat că feroezii au fost extrem de supăraţi pe români din cauza tratamentului de care au avut parte.

    Feroezii s-au supărat pe români. GESTUL care i-a scos din minţi. “Dumnezeu nu doarme!”

  • Cum a reuşit un tânăr de 24 de ani din România să câstige peste 200.000 de dolari jucându-se

    Nimic din înfăţisarea lui Armand Pittner nu trădează faptul că la 24 de ani a strâns o mică avere, de 260.000 de dolari, doar din câştigurile de la turnee de jocuri video.

    În spatele meu, pe perete, se află panouri cu eroi desenaţi, creaturi fantastice cu arme impresionate şi cu puteri nebănuite, iar el este unul dintre cei care-i controlează, le înhămează puterile şi le pune în folosul echipei. Este ceva mai înalt decât mine, să aibă 1,80-90 m înălţime, şi poartă o pereche de blugi albaştri şi un tricou pe care scrie „Come and join the universe”. Îi urmez îndemnul şi vă invit în galaxia sportului electronic, în universul Dota, în microcosmosul lui Armand „b0ne7” Pittner.

    Armand Pittner este cel mai bine plătit român jucător profesionist de jocuri video, cu câştiguri de până la 260.000 de dolari, doar din turnee. Joacă de mic, iar Dota (Defence of the Ancients) încă de la începuturi. Părinţii au strâmbat din nas când vedeau că petrecea atât de mult timp în faţa calculatorului, dar nu i-au interzis să se joace. Odată cu primul turneu la care a participat în străinătate, părinţii s-au deschis mai mult spre jocurile video. Acum îi urmăresc meciurile pe internet de fiecare dată când au ocazia, şi, chiar dacă nu înţeleg total fenomenul, se bucură pentru fiecare victorie a fiului lor.

    Nu a existat un moment precis în viaţa lui Armand când a luat decizia de deveni jucător profesionist. „Pur şi simplu s-a întâmplat. Nu era nimic planificat. Totul a început ca un hobby.”  A jucat din ce în ce mai mult şi a devenit mai bun. Primul LAN (concurs local ce se joacă în reţea) l-a jucat într-o sală de jocuri din Bucureşti. Pe atunci nu erau spectatori, doar tineri entuziaşti ce iubeau jocul. „Am jucat şi într-un mall şi era distractiv cum oamenii se opreau şi se uitau la noi în calculatoare să vadă ce facem”, îşi aminteşte zâmbind b0ne7.

    Pare un tânăr obişnuit abia ieşit de pe băncile facultăţii, dar banii pe care i-a câştigat în turnee (aproximativ 260.000 de dolari) îl plasează pe locul 69 în topul celor mai bogaţi jucători profesionişti de jocuri video. Asta făcând abstracţie de salariul său lunar. Deşi nu-mi poate dezvălui câţi bani primeşte de la Cloud9, organizaţia la care este angajat, Pittner spune că salariul unui jucător dintr-o echipă de top variază între 2.000 şi 6.000 de dolari pe lună. Nu pare să-i pese foarte mult de banii câştigaţi, nu are de gând să-i investească deocamdată sau să-şi înceapă un business: „Banii aceia există şi apelez la ei dacă am nevoie de ceva”, mărturiseşte Armand Pittner. Ochii albaştri i se aprind când vorbim mai mult despre Dota şi intrăm în detalii, ceea ce arată că şi-a păstrat entuziasmul şi plăcerea de a juca, chiar dacă acum participă la turnee cu premii substanţiale şi îl urmăresc mii de fani.

    Drumul nu a fost uşor. Armand Pittner povesteşte că a trecut prin multe încercări şi a schimbat mai multe echipe până să ajungă la Cloud9, unde avea să-şi facă o casă. Dota este un joc de echipă foarte competitiv. „Trebuie să ştii când să renunţi la un jucător slab care trage echipa în jos. E important să nu ai relaţii puternice de prietenie cu coechipierii. Am întâlnit multe echipe care nu au evoluat tocmai pentru că nu voiau să renunţe la jucătorii mai slabi”, explică Armand din secretele jocului care i-a adus confortul financiar înainte de a împlini 25 de ani.

  • Stanislas Wawrinka a câştigat turneul de la Roland Garros

    Elveţianul câştigă astfel al doilea titlu de Grand Slam, după cel câştigat anul trecut la Australian Open. Novak Djokovic deţine opt titluri, iar aceasta a fost a treia sa finală la turneul de pe zgura pariziană. În celelalte două finale, disputate în 2012 şi 2014, el a fost învins de spaniolul Rafael Nadal.

     

  • Meciul Simona Halep – Carla Suarez Navarro, programat miercuri, nu înainte de ora 22.00

    De la ora 20.00, pe arena de 16.000 de locuri se va disputa un meci de pe tabloul principal al turneului ATP de 1.000 de puncte, între japonezul Kei Nishikori şi spaniolul Feliciano Lopez.

    Ultima întâlnire între Halep şi Suarez Navarro a avut loc în 2013, în optimile de finală de la New Haven, meci câştigat de româncă în trei seturi, 3-6, 6-4, 6-1. De altfel, Simona Halep a pierdut o singură partidă din cele cinci jucate pe suprafeţe rapide, cu Suarez Navarro. În schimb, sportiva spaniolă, în vârstă de 26 de ani, stă foarte bine la întâlnirile jucate pe suprafaţa ei favorită, zgura, scor 3-0.

    Învingătoarea din meciul Simona Halep – Carla Suarez Navarro poate juca în semifinale cu Serena Williams, dacă şi americanca de pe locul 1 mondial ajunge în penultimul act al turneului, după partida cu Timea Bacsinszky (Elveţia), locul 26 WTA şi cap de serie numărul 27, care va avea loc joi, de la ora 04.00, tot pe arena centrală.

  • Euro s-a depreciat constant faţă de dolar, reflectând divergenţa între economia SUA şi cea a zonei euro

    De la peste 1,35 dolari/euro la începutul lui iulie 2014, euro s-a depreciat constant faţă de dolar în fiecare dintre lunile următoare, reflectând atât divergenţa între economia SUA, în plină redresare, şi cea a zonei euro, ajunsă aproape de pragul recesiunii, cât şi divergenţa corespunzătoare între politicile monetare promovate de Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană. Fed tocmai se pregătea să încheie ultimul său program de stimulare monetară a economiei, în timp ce BCE se pregătea să lanseze în septembrie prima rundă de finanţări ieftine pentru bănci şi încă rezista cântecelor de sirenă ale pieţelor financiare care îi cereau să urmeze exemplul Fed şi să apeleze şi ea la tiparniţa de bani, spre a da un impuls mai consistent economiei din zona euro.

    După cum ştim, principala piedică în calea pornirii tiparniţei a fost rezistenţa Germaniei, care s-a temut mereu că o astfel de soluţie ar face toate statele cu probleme fiscale din zona euro să arunce la gunoi politicile de austeritate şi să se răsfeţe nemeritat pe nişte bani fictivi. Nici măcar argumentul stagnării economiei din zona euro n-a fost de ajuns spre a face BCE să treacă peste obiecţiile nemţeşti; decisiv însă a fost efortul coordonat de SUA de ieftinire treptată a petrolului în a doua jumătate a anului trecut, care n-a creat numai probleme economiei ruseşti, ci a reuşit să împingă în teritoriu negativ şi inflaţia din zona euro. Aceasta a permis compunerea în timp a unui argument tot mai convingător privind necesitatea ca BCE să pornească tiparniţa monetară spre a combate pericolul deflaţiei (ne amintim că nu mai departe de primăvara trecută, când preţul barilului era încă sus, iar războiul rece al Occidentului cu Rusia era abia la început, fostul bancher central polonez Leszek Balcerowicz încă putea spune cu temei la Bucureşti că pericolul deflaţiei este o poveste fabricată de guvernele ostile reformelor şi de speculatorii financiari).

    Aşa încât pieţele financiare au asimilat deja încă de anul trecut certitudinea că BCE va lansa până la urmă un program de cumpărare de obligaţiuni după modelul Fed (relaxare monetară cantitativă – QE, quantitative easing), singura discuţie fiind despre momentul când această lansare va avea loc. Acest efect de asimilare anticipată a silit BCE ca atunci când a făcut anunţul privind QE, luna trecută, să încerce să ia prin surprindere pieţele aruncând în joc o sumă mult peste aşteptările lor, respectiv 1.100 mld. euro faţă de o estimare în jur de 500 mil. euro. Iar consecinţa a fost că toate efectele pe care economiştii băncilor le aşteptau după lansarea QE, în privinţa deprecierii euro şi a scăderii randamentelor la obligaţiunile de stat din zona euro, să fie net depăşite în amploare. Spre exemplu, Danske Bank a admis că a subestimat efectul de „cartof fierbinte“ al QE (combinaţia dintre lichiditatea în exces din piaţă şi randamente negative la depozite, care împinge capitalurile volatile să iasă de pe euro şi să caute alte active cu riscuri mai mari, dar şi cu randamente mai bune), ajustându-şi în doar câteva zile previziunile privind cursul euro peste 6 luni de la 1,10 la 1,05 dolari.

    Efectul de „cartof fierbinte“ este ceea ce am văzut deja în ultimii ani la fiecare rundă de QE derulată de Fed: pe rând, aurul, monedele exotice, monedele economiilor emergente sau pieţele lor de acţiuni au fost luate cu asalt sau părăsite brutal, cu efecte nocive asupra economiilor respective (un exemplu a fost bula francului elveţian, stopată în 2011 de către banca centrală prin plafonarea aprecierii lui). Acesta e şi motivul pentru care încă de la finele lui 2013, Christine Lagarde, şefa FMI, avertiza guvernele din economiile emergente că e posibil ca apropierea de sfârşit a ultimei runde de QE a Fed (încheiată în octombrie 2014), să agite din nou capitalurile volatile şi să facă astfel necesară instituirea unor controale valutare. Anul 2014 a trecut însă cu bine, pentru că Fed şi-a dozat foarte exact mişcările de închidere a robinetului de bani, în funcţie de statisticile privind mersul economiei americane, şi a anunţat regulat şi din timp pieţele în privinţa a ceea ce va urma, tocmai spre a evita să fie iarăşi şantajată de acestea spre a lansa o nouă rundă de QE, aşa cum s-a întâmplat în vara turbulentă a lui 2011.

  • Fed Cup: Simona Halep a învins-o pe Soler-Espinosa: “A fost un meci complet, îi mulţumesc domnului preşedinte Iohannis că a venit să ne susţină”

    Meciul a durat o oră şi 10 minute.

    La confruntarea dintre Halep şi Soler-Espinosa a asistat şi preşedintele Klaus Iohannis.

    La ceremonia ce a marcat începutul întâlnirii cu Spania, jucătoarele române au intonat imnul României de pe teren, iar Klaus Iohannis din tribună. Înainte de începerea primului meci, echipa României a mers în faţa lojei în care se afla Iohannis şi sportivele au dat mâna cu preşedintele.

    Sâmbătă va mai avea loc meciul dintre Irina-Camelia Begu (34 WTA) şi Garbine Muguruza (24 WTA).

    Duminică, de la ora 12.00, sunt programate confruntările de simplu Simona Halep – Garbine Muguruza, Irina-Camelia Begu – Silvia Soler-Espinosa şi meciul de dublu Alexandra Dulgheru/Monica Niculescu – Lara Arruabarrena/Anabel Medina Garrigues.

    Câştigătoarea întâlnirii dintre România şi Spania va juca în play-off-ul pentru Grupa Mondială, în compania unei învinse din primul tur al Grupei Mondiale. Învinsa întâlnirii de la Galaţi va juca în play-off-ul pentru Grupa Mondială II, în compania unei echipe din Grupa I.

    Halep: A fost un meci complet, îi mulţumesc domnului preşedinte Iohannis că a venit să ne susţină

    Jucătoarea Simona Halep s-a declarat bucuroasă că a câştigat în două seturi meciul disputat sâmbătă cu Silvia Soler-Espinosa, primul al întâlnirii de Fed Cup România – Spania, spunând că a fost un joc complet şi mulţumindu-i pentru susţinere preşedintelui Klaus Iohannis, care s-a aflat în tribună.

    “Am avut foarte mari emoţii. Au venit foarte mulţi oameni să ne vadă, să ne susţină, şi vreau să le mulţumesc. Aţi fost super astăzi. Vreau să îi mulţumesc domnului preşedinte Iohannis că a venit să ne susţină. Mulţumim, domnule preşedinte! Sunt foarte bucuroasă că am reuşit să câştig în două seturi, am făcut un meci bun. Am emoţii şi pentru mâine. Cred că am avut o tactică bună şi m-am mişcat şi bine pe teren, cred că a fost un meci complet”, a afirmat Halep.

    Simona Halep a spus că îi recomandă Irinei Begu, care va juca al doilea meci al întâlnirii cu Spania, să fie relaxată şi să nu aibă emoţii.