BusinessMagazin

Tag: materiale de constructii

  • Business Magazin – editie tematica Piata materialelor de constructii

    Cele mai importante zone de interes pentru pieţele de business locale şi internaţionale sunt cele care vizează investiţiile, premisele, dar şi riscurile anticipate în PIATA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII. Este vorba despre arii extrem de dinamice şi reprezentative, urmate de cifre impresionante.
     
    Business Magazin participă activ la creşterea gradului de expunere a problemelor, soluţiilor şi priorităţilor pentru acest domeniu, prin oferirea unui format complet de expunere mediatică într-o ediţie editoriala dedicata.
     
    Business Magazin susţine şi încurajează dezvoltarea celor mai importante domenii de interes, atât din punctul de vedere al sistemului de management, al investiţiilor, precum şi din cel al direcţiilor în care se îndreaptă acestea.
     
    Business Magazin va trata, in numarul din 2 septembrie 2013, PIATA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII – punct-cheie atunci când se vorbeşte despre evoluţia pieţei de consum. Pornind de la date concrete, cifre şi informaţii reprezentative, redactorii Business Magazin vor cuprinde în materiale cuprinzătoare (6-12 pagini), tendinţele, riscurile, dar şi previziuni ale oamenilor ce conduc afaceri în acest domeniu.

    România are nevoie de infrastructură, de locuinţe, de clădiri de birouri şi de centre comerciale, de drumuri şi de alimentări cu apă, iar companiile de materiale de construcţii şi constructorii pot avea o contribuţie importantă la dezvoltare şi la creşterea economică viitoare. Ce avem de făcut, unde sunt banii, ce abordări există şi ce probleme au companiile, iată câteva dintre temele abordate.

    Alte întrebări:

    – În ce interval de timp ar putea demara investiţii care să aibă un impact vizibil?

    – Care sunt efectiv măsurile pe care ar trebui să le ia Guvernul pentru a încuraja acest domeniu?

    – Cum se descurcă producătorii de materiale de construcţii la export?

    – Cine deschide noi fabrici, în plină criză?

     

     
    Proiect sustinut de 
     
    Editia tematica Piata materialelor de constructii a revistei Business Magazin este disponibila, incepand cu 2 septembrie 2013, in retelele Inmedio si Relay.
     

  • Percheziţii în Capitală, la persoane suspectate de evaziune fiscală de peste 750.000 de euro

     Percheziţiile la cele cinci adrese din Capitală vizează destructurarea unui grup infracţional, la finalul acestora urmând să fie duse la audieri şase persoane.

    Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2011-2013, membrii grupării au racolat persoane cu posibilităţi financiare reduse, pe numele cărora au înfiinţat societăţi comerciale.

    După ce au preluat societăţile pe numele intermediarilor, membrii grupării au cumpărat materiale de construcţii în cantităţi mari, prin achiziţii intracomunitare. Mărfurile au fost apoi comercializate pe piaţa internă, fără ca în evidenţele contabile să fie operate tranzacţiile economice efectuate, a precizat Poliţia Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • HORNBACH: Creştere uşoară a vânzărilor în anul financiar 2012/2013

    Hornbach Holding AG a raportat, în anul financiar 2012/2013, început la 1 martie 2012 şi finalizat la 28 februarie 2013, o creştere cu 0,8% a vânzărilor, până la 3,229 miliarde de euro. În acelaşi timp, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) s-a ridicat la 145,9 milioane de euro, sub nivelul cifrei raportate în anul financiar precedent – 169,1 milioane de euro.

    Potrivit lui Albrecht Hornbach, CEO al Hornbach Holding AG, principala cauză a scăderii profitului a fost agravarea recesiunii începând din vara anului trecut.
    “Ne-am menţinut poziţia în ciuda mediului economic foarte dificil, iar vânzările s-au îmbunătăţit uşor. Cu toate acestea, scăderea vânzărilor pe pieţele internaţionale nu ne-au ajutat să ne menţinem ritmul de creştere din anul precedent”, a declarat Albrecht Hornbach.

    În ceea ce priveşte vânzările Hornbach din Germania, excluzând noile magazine inaugurate şi extinderile, acestea au raportat o creştere simulară celei înregistrate în anul financiar precedent, de 5,8%. Dincolo de performanţele înregistrate în Germania, vânzările generate de magazinele din celelalte ţări europene, fără a include noile locaţii, au scăzut cu 3,2%.  “Performanţele din Germania ne-au ajutat sa obţinem o creştere uşoară a vânzărilor Grupului”, a mai spus Albrecht Hornbach.

    “Deoarece gândim pe termen lung, anul trecut am investit peste 10 milioane de euro într-un proiect de viitor, în ciuda reticenţei din multe părţi ale Europei“, a mai adăugat Hornbach. Aceste investiţii au inclus în primul rând construirea şi expansiunea magazinului online www.hornbach.de, ce pune la dispoziţia clienţilor peste 50.000 de produse şi care este privit drept una dintre cele mai de succes platforme de e-commerce din Germania.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul grupului Hornbach, acesta a crescut, în anul financiar 2012/2013, cu 4,1%, până la 14.913. Cele mai multe dintre cele aproximativ 600 de noi locuri de muncă au fost create prin deschiderea de noi magazine pe patru pieţe – Suedia, România, Elveţia – dar şi în Germania, Oberhausen.

    Capitalurile proprii ale Grupului Hornbach s-au majorat, la data bilanţului – 28 Februarie 2013, de la 45,9% la 48,3%, iar dividentele ar trebui să rămână neschimbate.

    “Lunile lungi de iarnă au dus la o schimbare a comportamentului de cumpărare. O astfel de intrare anevoioasă în noul an financiar nu am mai experimentat până acum”, a mai spus Hornbach, fiind convins că decalajul din primele luni va fi recuperat pe parcursul anului. 

    Cu toate acestea, previziunile Grupului pentru acest an sunt precaute, însă este de aşteptat ca rezultatele din anul financiar 2013 / 2014 să le surclaseze pe cele din anul tocmai încheiat. De asemenea, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) ar putea rămâne egal cu cel raportat în perioada 2012 / 2013, de 145,9 milioane de euro.

    În ceea ce priveşte investiţiile, acestea vor fi cuprinse în acest an între 150 şi 200 de milioane de euro.

     

  • Vin britanicii în bricolaj: 15 magazine Bricostore devin Brico Dépôt

    Grupul britanic Kingfisher, un gigant cu vânzări de 10,5 miliarde de lire sterline în 2012 şi peste 1.000 de magazine în Europa şi Asia, a ridicat un prim steag în piaţa locală de bricolaj, unde a preluat cele 15 magazine Bricostore deţinute de familia Bresson din Franţa.

    O piaţă în care erau aşteptate mai degrabă tranzacţii între jucătorii deja prezenţi, datorită nu­mărului mare de competitori, a reuşit să atragă atenţia grupului britanic, deşi investitorii din insulă nu au fost în ultimii 20 de ani printre cei mai activi de pe piaţa locală. Kingfisher a preluat o firmă cu 1.500 de angajaţi şi vânzări de 131 mil. euro, unul dintre primii cinci jucători din piaţă. Bricostore, dar şi alte afaceri din bricolaj, era de mai mult timp la vânzare, iar francezii de la Leroy Merlin erau consideraţi drept principalul candidat la realizarea unei achiziţii. Pe fir au intrat însă britanicii care speră că vor finaliza tranzacţia în decurs de două luni, după care vor monta sigla Brico Dépôt pe actualele magazine Bricostore.

    „Piaţa renovărilor de locuinţe din România are un potenţial solid de creştere şi magazinele pe care le cumpărăm se află în zone bune. Ne propunem să oferim prin reţeaua Brico Dépôt un format de magazine cu produse low-cost, uşor de cum­părat de către profesioniştii români serioşi din zona do-it-yourself“, afirmă referitor la tranzacţie Ian Cheshire, CEO al grupului Kingfisher.

    Din cele 15 magazine Bricostore patru se află în Bucureşti, unde compania are o prezenţă puternică. Pe de altă parte, grupul francez deţine în proprietate nouă spaţii, în timp ce şase magazine sunt în clădiri închiriate. Bricostore a realizat anul trecut un profit operaţional de cinci milioane de euro, potrivit datelor furnizate de Kingfisher.

    Surse citate de Bloomberg afirmă că valoarea tranzacţiei se ridică la aproximativ 75 mil. euro în condiţiile în care Bricostore avea şi credite de rambursat.

    Principalii competitori în această piaţă sunt firme precum Dedeman, Praktiker, BauMax sau Ambient, iar în următoarea perioadă ar mai putea avea loc şi alte tranzacţii.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


  • Percheziţii în Capitală la suspecţi de înşelăciuni şi spălare de bani

     Acţiunea poliţiştilor bucureşteni de la Sectorul 3 a fost demarată după monitorizarea activităţii suspecţilor timp de mai multe luni.

    Astfel, precizează sursa citată, poliţiştii au descoperit că suspecţii achiziţionau materiale de construcţii prin intermediul unor firme-fantomă care erau prezentate ca fiind solvabile.

    În realitate, spun poliţiştii, membrii grupului infracţional contactau furnizori de bunuri de pe întreg teritoriul României, achiziţionau mărfurile şi le achitau cu cecuri fără acoperire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “E rândul tău!”, mesajul noii campanii Hornbach

    ”Prin noua campanie pe care o lansăm în această primăvară vrem să întărim ideea potrivit căreia Hornbach este partenerul ideal pentru proiecte de amenajare şi să le arătăm tuturor că ei însişi pot fi nişte creatori”, a declarat Mugurel – Horia Rusu, directorul general al Hornbach România.

    Povestea spotului TV are la bază experienţa pe care o trăieşte personajul principal al clipului. Acesta realizează unul dintre cele mai frumoase proiecte de “amenajare” – o planetă. Construieşte dealuri, văi, lacuri şi râuri pe care le umple cu apă, dând astfel viaţă creaţiei sale. Cu mândrie şi bucurie, personajul din spotul Hornbach îşi admiră munca şi, în final, îşi îndeamnă semenii la acţiuni similare.
    Mesajul transmis de el – “E rândul tău!” – este menit să ofere încredere oamenilor în propriile forţe.

    Pe piaţa din România, noua campanie a debutat la începutul lunii martie şi se va desfăşura până la finalul lunii iunie. Aceasta se va desfăşura pe outdoor, posturi de televiziune naţionale, dar şi pe bannerele din faţa magazinelor. Noua campanie este una internaţională şi va fi implementată în toate ţările unde activează Hornbach: Germania, Austria, Olanda, Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia şi Suedia.
    De asemenea, imagini specifice campaniei se vor regăsi şi în prospectul din luna aprilie, dar şi pe site-ul Hornbach.

    Campania se adresează consumatorilor de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 30 şi 54 de ani, însă nu lasă deoparte nici persoanele de sex feminin, care sunt foarte importante pentru companie.Grupul Hornbach, fondat în 1877, este o afacere de familie şi se numără printre liderii de pe piaţa magazinelor de materiale de construcţii şi grădinărit din Europa.

    Cotată la Bursa din Frankfurt încă din 1987, compania activează în 9 ţări europene (Germania, Austria, Olanda, Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia, Suedia şi România), operând 138 magazine.În România, Hornbach a deschis primul magazin în 2007, iar în acest moment deţine trei magazine în Bucureşti (Berceni, Militari şi Baloteşti), unul în Braşov şi unul în Timişoara.

  • Extinderea prin achiziţii

    Cu venituri de 4,6 miliarde de franci elveţieni sau 3,8 miliarde de euro în 2011 şi cu peste 120 de fabrici pe cinci continente, elveţienii de la Sika au conceput o strategie pe termen mediu prin care grupul îşi va putea dubla veniturile, până la 8 miliarde de franci elveţieni, atât prin creştere organică, cât şi prin achiziţii. “Sistemul nostru e să cumpărăm companii şi nu să facem investiţii greenfield”, spune Dominik Slappnig, head corporate communications & investor relations pentru grupul Sika. De altfel, aceasta este şi povestea subsidiarei din România, în contextul în care elveţienii au achiziţionat divizia de aditivi din cadrul HeidelbergCement în 2002 pentru a-şi asigura intrarea pe piaţă. În 2011, grupul Sika a achiziţionat opt companii de dimensiuni mici şi mijlocii din ţări precum China, Bahrain, Brazilia, Canada, dar şi din ţări europene. “La acest moment, ne gândim ca în 2012 să facem achiziţii în zona Asia-Pacific, dar şi în America Latină. În România nu avem niciun fel de negocieri în acest sens. Deocamdată”, spune Slappnig.
    Care este explicaţia modalităţii de extindere exclusiv prin achiziţii, pe care cei de la Sika o preferă? “Ai acces direct la clienţi”; cu alte cuvinte, poţi ajunge mai uşor la potenţialii cumpărători având o bază de clienţi deja formată: cea a companiei achiziţionate. “Avem o strategie orientată pe client, iar 50% din angajaţii noştri sunt oameni de vânzări”, explică în continuare Slappnig.

    De altfel, în viziunea strategică pe termen mediu, achiziţiile ar urma să contribuie cu 1 până la 1,5 miliarde de franci elveţieni (830 mil. euro – 1,2 miliarde de euro în prezent) la creşterea cifrei de afaceri a companiei.

    Compania a înregistrat anul trecut afaceri de 18 milioane de euro pe piaţa locală în creştere cu 17% faţă de anul anterior. Pentru următorii 3 ani Sika România estimează creşteri anuale ale afacerilor de circa 5%.
    “Ţările din Europa de Est sunt extrem de importante pentru că aici urmează să se deruleze foarte multe proiecte de infrastructură, comerciale şi rezidenţiale. Vor fi oportunităţi imense”, spune Slappnig.
    Sika are în România două divizii, una pentru construcţii şi una pentru industrie, prin intermediul căreia furnizează, spre exemplu, produse pentru betoane, materiale pentru reparaţii şi protecţii, pardoseli industriale, membrane pentru acoperişuri, dar şi soluţii de protecţie, lipire, sigilare şi consolidare pentru industria auto, navală sau a turbinelor eoliene. Începând cu 2008, Sika are la Braşov şi o fabrică de aditivi de beton, cu o capacitate de 10.000 de tone anual. Produsele care nu sunt realizate în România sunt aduse în principal de la fabricile Sika din Germania, Elveţia, Cehia sau Italia.

    Printre proiectele la care Sika a participat cu produse se numără şi autostrada Transilvania, autostrada Arad-Timişoara, dar şi terminalul nou al Aeroportului Henri Coandă-Otopeni sau centrele comerciale Iulius Mall Timişoara, Atrium Center Cluj şi Sun Plaza Bucureşti. Şi, având în vedere că în prezent sunt în derulare o serie de lucrări de infrastructură, în special pe segmentul de autostrăzi, nu este exclus ca produsele Sika să ajungă şi în astfel de proiecte.

  • Prima scadere dupa cinci ani de cresteri

     

    Directorul general al filialei locale a grupului suedez Lindab, Andrei Sulyok, vorbeste despre a doua scadere a afacerilor in 15 ani de cand grupul este prezent in Romania. “Cea mai mare problema este ca nu poti fi sigur pe niste venituri si de aceea nu stim unde se va duce piata. Daca nu scadem cu mai mult de 40-50%, ne declaram multumiti”, afirma Sulyok saptamana trecuta.
     
    O scadere de 30-40% a fost mentionata de mai multe companii producatoare si importatoare de tigla metalica pentru acoperisuri ca posibila pentru prima parte a anului. In cazul Lindab Romania, care a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 63 de milioane de euro – cumulata cu cele ale Rova si Vios, companii preluate de grup la nivel mondial – o scadere de 40% ar putea sa aduca un minus de circa 10 milioane de euro la cifra de afaceri, avand in vedere ca tigla metalica reprezinta undeva intre 30 si 40% din afacerile companiei. Marja de profit ar putea fi insa mai buna, Sulyok vorbind de o reducere a costurilor de personal cu circa 7% dupa concedierea a 30 de persoane, de reducerea pana la zero a bugetului de cheltuieli pentru manageri sau de eliminarea unor cheltuieli de marketing.
     
    Piata de invelitori pentru acoperis a crescut anul trecut cu aproape 20%, pana la 179 de milioane de euro, potrivit unui studiu realizat de Neomar Consulting. Din total, tigla metalica detine ponderea cea mai mare, de 50%, urmata de tigla ceramica, cu 16%, si cea din beton, cu 15 procente. Tigla ceramica a crescut de altfel in ultimii ani ca pondere in vanzarile totale de invelitori pentru acoperisuri, iar tendinta este asteptata sa se mentina si in acest an, in special gratie pretului, avand in vedere ca tigla ceramica este mai ieftina decat cea metalica.
     
    Piata de tigla metalica este asteptata sa scada in acest an spre 59 de milioane de euro, ca urmare nu doar a blocajului imobiliar in privinta proiectelor rezidentiale de mari dimensiuni, dar si a scaderii numarului de case noi si de renovari incepute. In acest context, companiile de profil, de la liderul Lindab pana la jucatori mai mici, precum Armat, filiala specializata a ArcelorMittal Construction, isi propun in primul rand mentinerea cotei de piata. “Trebuie subliniat ca acum invelim constructiile incepute anul trecut. Probleme mai mari vor fi abia peste cateva luni, cand, teoretic, va trebui sa invelim ce se construieste acum. Iar acum se construieste foarte putin”, afirma Alex Olteanu, directorul Armat, care a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de cinci milioane de euro. Olteanu estimeaza ca, in viitorul apropiat, constructiile noi vor reprezenta maxim 20% din totalul pietei de tigla metalica, restul fiind renovari si proiecte din fonduri publice.
     
    Nici mentinerea cotelor de piata, nici chiar majorarea acestora nu vor putea aduce insa si acelasi volum de afaceri, tinand cont ca preturile de vanzare au scazut, in medie, in primele cinci luni ale anului cu aproximativ 20%, desi exista si campanii de reduceri cu 30%, precum cele derulate lunar de Lindab pentru cate un anumit tip de produs. In plus, preturile la materia prima pentru productia de tigla metalica, tabla, au scazut in acest interval, aducand astfel “disperarea”, dupa cum se exprima Sulyok, pentru companiile producatoare, care si-au facut stocuri semnificative la sfarsitul anului trecut.
     
    In contextul scaderii vanzarilor, dar si a preturilor, companiile de profil incearca sa-si mentina afacerile si prin noi tipuri de produse. “Noi vrem si am reusit pana acum sa ne pastram la nivelul anului trecut. Ne extindem cu game de noi produse, precum constructii modulate, standardizate, garaje la cheie sau case pe structura metalica”, spune Alex Olteanu. Gamele diferite de produse, precum halele industriale prefabricate sau panourile termoizolante, reprezinta solutia si pentru un alt producator local de tigle metalice, Ruukki, care si-a bugetat pentru acest an o crestere a afacerilor de 20-30%. Deocamdata, producatorii si importatorii de invelitori de acoperisuri din profile metalice asteapta urmatoarele luni pentru a isi da seama cat de mare va fi scaderea din acest an, avand drept reper faptul ca luna mai se arata a fi prima de stabilizare, potrivit directorului Armat. El argumenteaza pornind de la constatarea ca scaderea preturilor s-a oprit in aceasta luna, iar vanzarile au crescut usor. In plus, noua initiativa legislativa, prin care creditele ipotecare ar putea fi garantate de catre stat in limita plafonului de 60.000 de euro, ar putea sa aduca un ajutor nesperat pentru industrie. Din nefericire insa pentru companiile de profil, numarul de cladiri nou construite pe care sa le acopere este din ce in ce mai mic.  

     

  • Afacerile Carpatcement au crescut cu 31%

    Pentru 2007, Carpatcement estima o crestere de 15-20%, fata de cele 278 de milioane de euro inregistrate in 2006 de cele trei companii ale grupului – Carpatcement, Carpat Beton si Carpat Agregate. Insa evolutia foarte buna a sectorului de constructii din Romania a determinat depasirea acestor estimari. Numai divizia de ciment a inregistrat o cifra de afaceri de 288 milioane de euro, cu 30% mai mare decat in 2006.

    "Asa cum rezultatele noastre financiare o arata, piata creste extrem de rapid, iar nevoia din ce in ce mai mare de ciment poate fi observata an dupa an. Inca de la finalul lui 2006 si pe parcursul intregului an 2007, am facut eforturi uriase pentru a putea sa acoperim intreaga cerere de ciment", a declarat Mihai Rohan, director general al Carpatcement Holding.

    Oficialul grupului a precizat ca, datorita conditiilor meteo favorabile de la inceputul anului 2007 si a exploziei de proiecte rezidentiale, cat si a proiectelor mari de birouri si de infrastructura de pe piata, "am lucrat la capacitate maxima in fiecare fabrica".

    Piata autohtona de ciment se imparte intre trei mari producatori internationali, pe langa Carpatcement in Romania avand fabrici grupul francez Lafarge si elvetienii de la Holcim.

    Si concurentii Carpatcement au avut rezultate foarte bune anul trecut. Lafarge a inregistrat in 2007 o crestere a vanzarilor de ciment cu 47,4% fata de anul precedent, pana la circa 335 milioane de euro. Cresterea s-a datorat atat majorarii volumelor comercializate, respectiv 33,1%, cat si cresterii preturilor cu 14,3%. Ca si in cazul Carpatcement, avansul raportat de companie a fost dublu fata de estimarile initiale.

    Holcim Romania a realizat anul trecut afaceri de 290 milioane de euro, in crestere cu 28% fata de anul 2006.

    Toti trei producatorii anticipeaza cresteri semnificative si in acest an. In conditiile in care piata imobiliara continua sa creasca si se intensifica investitiile in infrastructura, piata cimentului va depasi anul acesta un miliard de euro, in crestere cu 20-25% fata de anul trecut.

    De altfel, Carpatcement si-a bugetat mai multe investitii pentru a creste capacitatea de productie. "In 2008, ne-am decis sa demaram proiectele de investitii, avand in plan dublarea capacitatilor de productie pana la sfarsitul anului 2011. Estimam investitiile necesare pentru acest proiect la aproximativ 150 milioane de euro", a mai precizat Mihai Rohan.

    Prima faza consta in modernizarea si pornirea celei de-a doua linii de productie a fabricii de la Bicaz, aflata acum in conservare. Proiectul a fost deja aprobat, investitia fiind estimata la aproximativ 55-60 milioane de euro si va fi finalizata la mijlocul anului 2009. Ca o consecinta a acestei investitii, capacitatea de productie va creste cu aproximativ un milion de tone de ciment/an.

    Pentru 2008, grupul intentioneaza sa investeasca in Romania un buget total de peste 60 milioane de euro. In afara de repunerea in functiune a celei de-a doua linii de productie de la Bicaz, Carpatcement va investi de asemenea si in dezvoltarea unui siloz de clincher cu o capacitate de 90.000 tone, construirea unei mori de ciment la Fieni si modernizarea unei mori de ciment la Deva. Carpat Beton si-a propus construirea a trei noi statii de betoane, iar Carpat Agregate va continua programul de modernizare a carierelor si balastierelor in vederea cresterii capacitatilor de productie.

    In 2007, investitiile totale pentru cele trei divizii (ciment, betoane si agregate) au fost de aproximativ 40 milioane de euro.

    HeidelbergCement este unul dintre cei mai mari producatori mondiali de pe piata de agregate si un important jucator in domeniul cimentului, betonului si altor activitati conexe. Compania are peste 70.000 de angajati in 2.800 de locatii pe patru continente. Pentru 2007, cifra de afaceri a grupului este estimata la aproximativ 10,7 miliarde de euro, iar vanzarile de ciment si clincher se ridica la aproximativ 88 milioane de tone.

  • Irlandezii preiau Elpreco

    Grupul irlandez producator de materiale de constructii, care mai detine in Romania o fabrica langa Ploiesti, a preluat compania de la fondul american de investitii Broadhurst, administrat in Romania de New Century Holdings. CRH a raportat in 2006 vanzari de aproape 19 miliarde de euro si desfasoara operatiuni in 28 de tari.

    Elpreco este unul dintre cei mai importanti furnizori interni de BCA, alaturi de Macon Deva sau Celco Constanta (companii pe care de asemenea CRH a intentionat sa le cumpere). In 2006, Elpreco a avut o cifra de afaceri de circa aproape 105 milioane de lei (circa 30 de milioane de euro) si o pierdere de un milion de lei.

    Alt competitor important al Elpreco, Simcor Oradea, se afla la randul sau in negocieri de vanzare cu mai multe fonduri de investitii straine, intre care AIG Capital Partners.