BusinessMagazin

Tag: masini electrice

  • Kaufland cumpără 18 maşini electrice şi lansează nouă staţii de alimentare pentru astfel de vehicule

    Lanţul de hipermarketuri Kauf­land, liderul pieţei locale cu afaceri de circa 2 mld. euro anul trecut, va investi în nouă staţii de alimentare pentru maşini electrice, acestea urmând a fi am­plasate în parcarea magazinelor re­ţe­lei aflate pe „ruta“ Constanţa – Arad.

    Un punct de încărcare pentru maşini electrice este evaluat la aproape 15.000-25.000 de euro, astfel că nemţii ar urma să investească 135.000-225.000 de euro în toate „benzinăriile electrice“ anunţate. Acestea sunt deschise în par­teneriat cu produ­că­torul de energie rege­nerabilă Renovatio, care a lansat o reţea de încărcare rapidă de­di­cată tutu­ror utiliza­to­rilor de vehicule elec­trice din România.

    În total, reţeaua pe care Renovatio vrea să o construiască va avea cel puţin 50 de puncte de încărcare Fast Charge asigurând mo­bi­litate elec­trică în marile oraşe şi de-a lungul cori­doa­relor paneuropene care tra­versează ţara noastră.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Doamna şi electricele: Piaţa maşinilor electrice este o nişă pe care intră tot mai mulţi producători de automobile

    Din biroul său din clădirea din oţel şi sticlă din nordul Capitalei, Dana Popescu a preluat oficial luna aceasta funcţia de brand manager pentru BMW i, subbrandul constructorului german sub care sunt înregistrate modelele i3 şi i8, care fac parte din planul companiei de a cuceri viitorul. Funcţia de brand manager pentru „i-uri” este una nouă în companie, iar până acum Dana Popescu era responsabilă de logistică şi de administrarea vânzărilor în cadrul BMW Group România, încă de la deschiderea companiei naţionale de vânzări în 2007.

    „A fost întâi o perioadă de aşteptare a proiectului BMW i deoarece acesta a fost implementat întâi pe pieţele mari, unde exista şi infrastructură, şi potenţial de piaţă. Lansarea mai târzie în România a fost legată şi de capacitatea de producţie, iar implementarea în regiune s-a făcut treptat, Slovacia şi Bulgaria încă nu au BMW i”, explică directorul de marcă. Reprezentanţa i din România a fost precedată de cele din Ungaria, Slovenia, Polonia şi Grecia. Miza vânzării de maşini electrice în volume mari o reprezintă acum acordarea unor beneficii financiare din partea statului, atât în România, cât şi în regiune. „Ungaria aşteaptă acum măsuri guvernamentale pentru maşini electrice.

    Era un zvon cum că maşinile electrice vor fi scutite de TVA, dar, cum este şi cazul României, aceste măsuri au fost amânate. Ei tot aşteaptă. Şi la noi a fost un argument faptul că autorităţile au promis astfel de măsuri şi a fost un argument potrivit căruia piaţa aceasta ar creşte în potenţial. Sunt clienţi care sună şi întreabă, dar nu este valabil”, a spus Dana Popescu. În cazul României, au fost publicate ordonanţa şi ghidul de funcţionare, inclusiv în Monitorul Oficial, dar acestea nu sunt aplicabile momentan. Implementarea a tot fost amânată, însă pe fondul aprobării legislative s-a declanşat un val de simpatie şi cei mai mulţi dintre producători au lansat şi în România modelele electrice. Şi în România, ca şi în Ungaria, intrarea în vigoare a măsurilor durează foarte mult, iar instabilitatea politică din ultima vreme a afectat şi mai mult piaţa. Acum, importatorii de maşini electrice speră ca măcar în prima parte a anului viitor totul să fie pus la punct şi programul să demareze.

    Anul acesta, pe lângă oamenii de afaceri dispuşi să cheltuiască peste 80.000 de euro pentru un Tesla Model S, cel mai bine vândut automobil electric din România în ultimii doi ani, compania de telefonie mobilă Orange a închiriat în regim de leasing operaţional patru automobile Renault ZOE prin intermediul ALD, firmă care a mai contractat pentru o altă companie alte două maşini electrice ale constructorului francez. Noul BMW i3 este disponibil cu preţul de pornire 29.700 euro fără TVA, fără a lua în calcul prima oferită de stat pentru automobilele electrice, în timp ce BMW i8 are preţuri începând de la 111.500 euro.

    „În România potenţialul de maşini electrice ar fi 100 de bucăţi, cât totalul ecotichetelor. Până acum sunt 12 Tesla înmatriculate în România şi asta arată că există potenţial în piaţă, dar arată şi faptul că oamenii doresc să fie mai prietenoşi cu mediul înconjurător”, a spus Dana Popescu.
    România a devenit, începând cu cea de-a doua jumătate a acestei luni, cea de-a 50-a piaţă de BMW i la nivel mondial şi astfel una care poate primi comenzi oficiale pentru modelul electric BMW i3 şi modelul plug-in hybrid sportiv BMW i8.

    „În acest moment lucrăm cu reţeaua de dealeri pentru a extinde pachetele de servicii cu programul 360 Electric. Primele facilităţi pe care urmează să le oferim sunt servicii complete pentru instalarea staţiilor casnice de încărcare. Lucrăm şi la pregătirea celorlalte servicii din program”, au spus oficialii mărcii germane. În ceea ce priveşte extinderea reţelei, momentan doar centrul Automobile Bavaria din Capitală şi cel al APAN Motors din Iaşi vor fi autorizate pentru BMW i.
    „Există o schimbare în piaţă. În vară, când am decis implementarea proiectului, am căutat în piaţă să vedem dacă există potenţial pentru investiţii în infrastructură sau ce staţii există. Acum, de o lună, ne caută şi ei pe noi pentru o colaborare. Am avut chiar 2-3 întâlniri pe săptămână şi sunt deja firme care vor să investească”, a spus brand managerul BMW i.

    Compania a demarat mai multe proiecte de susţinere a clienţilor care doresc un BMW i. Primul este BMW 360 E-Mobility prin care sunt oferite mai multe servicii. „Primul este să ajutăm clienţii să-şi instaleze acasă un wall-box domestic şi căutăm un partener care să evalueze reţeaua clientului şi să instaleze şi să asigure garanţie. Acesta este un accesoriu BMW. Avem şi parteneriat cu Schneider, dar pentru domestic sunt BMW. Tot aici intră şi o colaborare cu dezvoltatorii pe staţii de încărcare”, a subliniat Dana Popescu. În plus, clientul de BMW i3 sau i8 va primi inclusiv un card care să-i permită să alimenteze de la aproape orice staţie şi să nu plătească încarcarea pe loc. BMW România va centraliza costurile şi i se va emite o singură factură lunar pentru a nu avea acesta contract cu toate staţiile.
    Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii pentru maşini electrice în clădirile de business, la malluri sau în parcările de hipermarket.

     

  • Imperiul Volkswagen, distrus în câteva zile

    Cutremurul plecat săptămâna trecută de sub capota unui Volkswagen zguduie acum nu numai poziţia pe piaţă a producătorului german, ci întreaga industrie auto şi viitorul ei.

    Personal, regret profund că am încălcat încrederea clienţilor şi a publicului”, a declarat Martin Winterkorn, CEO-ul Volkswagen. Grupul german a recunoscut imediat că a trişat privind limitele acceptate în Statele Unite pentru emisiile poluante, după ce agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat Volkswagen că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii.

    Dispozitivul era programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în starea normală de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, astfel maşinile germanilor au depăşit normele privitoare la noxe de 40 de ori. Fapt care era imposibil să nu aibă repercusiuni grave. Aproape 500.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta (2009-2014), modelele Beetle şi Golf, dar şi Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3.

    La nivel mondial, 11 milioane de vehicule au fost echipate cu acest software. Pentru acoperirea costurilor remedierii neregulilor, Volkswagen intenţionează să aloce 6,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Bursa a reacţionat imediat şi acţiunile companiei germane au scăzut cu 20% luni şi cu încă 20% ziua următoare, pierzând nu mai puţin de 15,6 miliarde de dolari şi aproape un sfert din valoarea sa de piaţă. În plus, VW riscă amenzi de până la 18 miliarde de dolari. „Este pusă sub semnul întrebării existenţa grupului Volkswagen. Amenzile judiciare pe care grupul auto le riscă în scandalul emisiilor ar putea fi doar vârful aisbergului. VW ar risca penalităţi financiare pe pieţele auto de 7,5 ori mai mari decât amenzile Chiar dacă VW va reuşi să supravieţuiască în actuala formă, compania va ocupa o poziţie inferioară pe piaţă în următorii ani”, a anunţat şi a comentat Marketwatch, citând un studiu academic.

    Acest scandal nu a afectat doar Volkswagen, ci întreaga industrie auto, titlurile Daimler, BMW, Renault şi PSA Peugeot Citroen înregistrând imediat scăderi pe bursă. Renault şi Peugeot Citroen nici măcar nu comercializează vehicule în SUA, însă circa jumătate din vânzările lor globale sunt formate din automobile diesel.

    Problema dezvăluită în Statele Unite s-a propagat peste tot în lume. Guvernul de la Berlin a cerut  constructorilor de automobile informaţii suplimentare despre emisiile poluante. De asemenea, autorităţile din Australia şi Taiwan cer clarificări producătorului german. Franţa şi Italia au anunţat că cercetează cazul cu atenţie, iar ministrul francez de finanţe Michel Sapin a cerut o anchetă la nivel european. Şi în Coreea de Sud se investighează corectitudinea testelor privind emisiile poluante pentru trei modele Volkswagen.

    Miercurea trecută, după-amiază, şeful Volkswagen şi-a dat demisia de la conducerea companiei. „Sunt şocat de evenimentele din ultimele zile. În calitatea de director general, accept responsabilitatea pentru neregulile depistate la motoarele diesel şi am cerut Consiliului de supraveghere să accepte încheierea mandatului meu la conducerea Grupului Volkswagen. Fac acest gest în interesul companiei, deşi nu am fost conştient de nicio neregulă de care să fiu eu responsabil”, a spus Winterkorn, care se retrage la 68 de ani, după ce a acumulat un fond de pensie în jurul a 30 de milioane de euro, fiind anul trecut al doilea cel mai bine plătit CEO din Germania, primind în total 16,6 milioane de euro sub formă de bonusuri din partea grupului VW şi a acţionarului majoritar al acestuia, Porsche.

    Ce înseamnă tot acest scandal pentru grupul german, pentru automobilele diesel şi pentru industria auto? Părerile sunt împărţite: scandalul acesta „va avea consecinţe financiare considerabile pentru grup, care nu pot fi calculate acum. Este în pericol imaginea şi credibilitatea VW în întreaga lume”, este de părere Ferdinand Dudenhöffer, analist al pieţei auto; „Noi nu credem că acest dezastru va avea un impact negativ major asupra preferinţelor consumatorilor din Europa, dar se va reduce creşterea cotei de piaţă în Statele Unite”, a spus Carsten Menke, analist în cadrul Julius Baer;

    Richard Gane, expert în industria automotive în cadrul firmei de consultanţă Vendigital, nu este de acord şi crede că „cererea pentru maşini diesel va scădea major”. În Statele Unite, piaţa automobilelor diesel reprezintă 1% din toate vânzările de maşini noi şi probabil că acest procent nu va creşte prea curând. Pe de altă parte, impactul în Europa ar putea fi mult mai semnificativ, s-ar putea înregistra o trecere de la diesel la automobile cu motor pe benzină”, a adăugat el.


    Să fie acest scandal punctul de cotitură al industriei auto şi constructorii de automobile să-şi îndrepte eforturile pentru realizarea automobilelor electrice?  În timp ce Volkswagen dă din mâini să nu se înece, Bosch a anunţat că până în 2020 va produce o baterie electrică pentru automobile cu o autonomie mai mare, dar şi cu costurile de producţie înjumătăţite. Dacă automobilul diesel ar muri şi maşina electrică i-ar lua locul, toate problemele legate de motor, bujii, cilindri sau filtre ar dispărea. „Sunt sceptic în privinţa morţii motorului diesel. Consumatorii ştiau de mult de problemele de poluare şi au ales să ignore acest lucru. Oamenii o să continue să cumpere maşini dintr-un singur motiv: să-şi facă treaba la un preţ cât mai scăzut”, a spus Roger Barrowcliffe, pentru publicaţia The Independent.

    Acum ceva vreme nu era nici urmă de computer sau componente electronice în scheletul unui autoturism, dar maşinile moderne sunt pline de computere, iar în viitor am putea chiar spune că vom conduce computere pe patru roţi. Mai mulţi constructori şi-au lansat modele electrice, dar a căror autonomie nu depăşeste însă 160 km. Zoe al celor de la Renault este o excepţie, automobil care poate merge până la 250 km şi care are un preţ de pornire de 20.000 de euro la care se adaugă plata lunară a unei chirii pentru baterie ce porneşte de la 79 de euro.

    De asemenea, Tesla oferă cu Model S, o limuzină premium cu un motor electric ce are o autonomie de peste 400 km, iar Audi a prezentat săptămâna trecută conceptul unui SUV electric cu o autonomie de 500 km. Scandalul ar putea fi un catalizator pentru schimbare, Parisul vrea să scape de maşini diesel până în 2020 şi Londra pare să meargă în aceeaşi direcţie. Dacă tehnologia avansează îndeajuns de repede, preţul automobilelor electrice va scădea şi astfel vom întâlni la colţ de stradă tot mai multe maşini electrice, forţând guvernele să investească într-o infrastructură de alimentare a acestora. Efectul bulgărelui de zăpadă.

    Acest lucru nu ar ajuta doar constructorii tradiţionali de automobile electrice, ci şi companii precum Google sau Apple. Maşina autonomă şi electrică a Google a adunat milioane de kilometri în testări. Iar Apple lucrează la o maşină electrică, inteligentă, deşi acest lucru nu a fost confirmat oficial.Moare diesel, începe expansiunea motorului electric? Vom vedea, dar un lucru e cert: Volkswagen trebuie să renunţe la toate reclamele unde apare sloganul „Truth in engineering”.
     

  • Francezii de la Renault fac următorul pas pe piaţa auto din România

     Salonul de la Frankfurt a fost foarte aglomerat anul acesta. Dincolo de afluxul impresionant de oameni sau de numărul de maşini expuse, cea mai interesantă aglomerare a fost cea a noutăţilor şi a importanţei acestora. Francezii de la Renault au profitat de prezenţa proprie la salonul unde constructorii auto germani sunt în prim-plan pentru a prezenta atât noul Renault Talisman, concurentul lui Volkswagen Passat, dar şi cea de-a patra generaţie a lui Renault Megane.
     
    În fapt, constructorul francez lucrează intens la schimbarea imaginii şi la repoziţionare, după cum explică Jan Ptacek, directorul general al Renault Commercial Roumanie, compania care gestionează pe piaţa locală vânzările Dacia, Renault şi Nissan. Ptacek spune că imaginea mărcii franceze pe piaţa locală este în schimbare odată cu reînnoirea gamei de modele şi cu lansarea noilor maşini desenate de celebrul designer Laurens van den Acker. 
     
    În cadrul Salonului Auto de la Frankfurt, constructorul francez a lansat noul Megane, modelul de clasă compactă al mărcii ce introduce noi echipamente în segmentul său, precum direcţia pe toate cele patru roţi. În România, noul Megane va fi disponibil începând cu primul trimestru al anului viitor. România va fi printre primele pieţe unde va veni, iar preţurile pentru acesta vor fi comunicate în ianuarie. 
    Megane este cel mai cunoscut model al Renault şi este asociat cu brandul încă de la început. Acesta vine să impulsioneze vânzările mărcii după Clio, Captur şi Kadjar”, explică Jan Ptacek. 
    Despre Kadjar, executivul de la Renault spune că a fost foarte bine primit de piaţă, astfel că în reţeaua din România s-au înregistrat mai multe comenzi decât se estimau iniţial – aveam un plan de vânzări pentru Kadjar pe care acum l-am depăşit”. În acelaşi interval de timp cu Megane, pe piaţa locală va fi lansat şi noul Talisman, modelul de clasă medie al Renault, care vine să înlocuiască Laguna şi Latitude şi care va concura direct cu noile VW Passat şi cu Ford Mondeo.
     
    Noile modele presupun noi standarde, aşa că Renault a demarat în România o campanie de modernizare a showroomurilor, pentru a le actualiza cu evoluţia mărcii. Dacă facem o comparaţie între showroomurile Renault de azi şi de mâine cu cele din urmă cu trei ani, vom observa că nici nu par a fi ale aceleiaşi mărci. În trecut vânzările Renault în România erau concentrate pe modele accesibile precum Megane Sedan şi Symbol, însă imaginea şi percepţia mărcii s-au schimbat puternic de când a fost lansat noul Clio în 2012.
     
    Acum completăm gama cu Megane, care va atrage volume mari, şi continuăm cu Talisman, care ne va permite să urcăm în segment”, explică Jan Ptacek strategia de poziţionare a mărcii, subliniind că obiectivul companiei este să construiască imaginea mărcii odată cu lansarea noilor modele. Astfel schimbăm percepţia mărcii Renault în piaţă şi percepţia clienţilor”. În prezent, majoritatea showroomurilor Renault din România respectă noile standarde, în condiţiile în care renovarea lor a început în 2014. 
     
    Următorul pas în România pentru francezii de la Renault îl reprezintă comercializarea maşinilor electrice, proces care se derulează încet, în lipsa programului de susţinere de la stat: „Programul de achiziţii pentru maşini electrice ar putea demara cel mai probabil de la 1 octombrie. Suntem deja în discuţii cu mai multe firme pentru achiziţii, iar în septembrie am livrat prima flotă formată din patru maşini Renault ZOE. Suntem în discuţii cu mai mulţi clienţi mari”.  Având în vedere startul târziu al programului, Jan Ptacek crede că „este aproape imposibil să se vândă prin acesta toate cele 100 de maşini electrice pentru care există tichete finanţate de la stat”.
     
    Orange România, cel mai mare operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală, cu peste 10 milioane de clienţi, a achiziţionat patru automobile electrice Renault ZOE, fiind astfel prima companie de pe piaţa locală care va utiliza maşini „pe baterii”. Un Renault ZOE are un preţ de pornire de 20.900 de euro cu TVA la care se adaugă o chirie lunară pentru baterie, care porneşte de la 79 de euro. Achiziţia a fost realizată în condiţiile în care abia luna viitoare Ministerul Mediului ar putea lansa programul de susţinere pentru maşini electrice printr-un bonus de stat de 4.500 de euro. În primele opt luni ale acestui an s-au vândut în România 19 maşini electrice, dintre care cele mai multe sunt Tesla Model S, Renault ZOE şi Volkswagen e-up!.
     
     

  • Cum pot maşinile motiva angajaţii să depună mai mult efort la locul de muncă

    Wolfgang Schulz (48 de ani) a preluat în urmă cu aproape un an conducerea BMW Group România, după ce anterior era şeful diviziei Key Account Corporate Sales BMW Group Germania. De acolo executivul german a venit cu o idee, aceea de a utiliza imaginea mărcii ca instrument de motivare pentru companiile care achiziţionează flote de maşini, şi nu oricum.

    În opinia sa, maşina oferită de companie angajatului îl motivează pe acesta din urmă şi astfel toată lumea câştigă, de la brand la compania care o achiziţionează şi la angajat.
    „Am livrat în România flote de BMW. Până la finalul lunii august 2015 am egalat vânzările către corporate din tot anul trecut. Vedem un mare potenţial de creştere. Sunt multe companii multinaţionale care cumpără sau închiriază maşini pentru a fi utilizate de către angajaţi“, a subliniat Wolfgang Schulz, directorul general al BMW Group România. BMW a livrat în primele opt luni ale anului aproape 500 de autoturisme premium către companii, printre acestea fiind şi flote, în condiţiile în care tot anul trecut au fost livrate către acelaşi segment numai 487 de unităţi.

    Tot marile corporaţii vor reprezenta ţinta modelelor electrice ale BMW, nemţii urmând a lansa şi în România în acest an oficial modelele i3 şi i8. „Strategia noastră este să continuăm cu BMW i şi pe piaţa din România. Vom livra oficial primul BMW i3 în România spre finalul anului. Vom începe cu doi dealeri, care vor avea şi echipamentele necesare pentru maşini electrice. Toţi dealerii vor vinde maşini BMW de tip hibrid plug‑in (capabile să ruleze pe distanţe de până la 50 km în mod electric, fără intervenţia motorului pe benzină) şi implicit vor avea şi service pentru acestea“, a spus Wolfgang Schulz.

    În opinia sa, potenţialul în România pentru maşini electrice este foarte ridicat şi de aceea s-a şi decis lansarea acestora. „Potenţialul vine dinspre segmentul corporate de piaţă. În România au sediul toate companiile mari din lume, iar campaniile de sustenabilitate promovate de acestea şi de BMW vor atrage clienţi pentru maşini electrice“, a subliniat directorul BMW România. Pe lângă plusul de imagine câştigat de companiile care achiziţionează maşini electrice i3 revine şi factorul motivaţional pentru angajat.

    „Perspectiva mea este că vom avea o prezenţă puternică pe segmentul persoanelor fizice deoarece mulţi caută soluţii moderne de transport. Pentru corporate, dacă ne uităm la piaţa din Germania şi cea din România, aici abia am atins vârful aisbergului. Dar în cadrul unei companii maşina este un factor motivaţional. Aceste procese încep să apară şi aici“, a subliniat executivul german.
    În ceea ce priveşte volumele, Wolfgang Schulz se fereşte să facă estimări, mai ales că segmentul este unul complet nou în România, unde doar două modele au reuşit să atingă pragul de 10 unităţi livrate, fiind cazul lui Renault ZOE şi cel al lui Tesla Model S, cel din urmă şi depăşindu-l.

    Pe de altă parte, Ian Robertson, membru în consiliul de administraţie, declara într-un interviu că, pentru a se amortiza investiţiile necesare în comercializarea modelelor BMWi pe piaţa respectivă, ar trebui comercializate anual cel puţin 100 de unităţi.
    Vânzările de maşini electrice cresc de la lună la lună, însă volume constante înregistrează până în prezent doar automobilele Tesla, ale căror preţuri pornesc de la peste 70.000 de euro, în timp ce pentru automobilele electrice mai accesibile, cum sunt Volkswagen e-up! şi Renault ZOE, ambele cu preţuri de sub 30.000 de euro, clienţii încă trebuie să aştepte demararea programului de ecotichete.

    Potrivit reprezentanţilor AFM, programul pentru maşini electrice a fost în dezbatere publică până în data de 17 septembrie, iar programul ar putea demara efectiv la sfârşitul acestei luni sau cel târziu la începutul lunii octombrie. Prin acesta, clientul ar putea beneficia de un discount de peste 6.000 de euro, care ar include atât cei 4.500 de euro cât reprezintă viitorul ecotichet, după ce va fi aprobat programul pentru susţinerea achiziţiei a 100 de maşini electrice, cât şi programul Rabla.

     

  • În 1948 era prima fabrică din România care producea şi comercializa maşini electrice specializate, iar acum este cel mai mare complex mixt de retail şi afaceri

    UMEB şi-a început activitatea în 1948, fiind prima companie din România care a produs şi a comercializat maşini electrice specializate. În cadrul uzinei de maşini electrice UMEB lucrau, înainte de revoluţie, câteva mii de angajaţi, care produceau peste o mie de tipuri de motoare electrice. Uzina exporta aproximativ 60% din producţie în Italia, Germania, Finlanda, Spania, după cum relata presa din acea vreme. În 2008, Uzina de Maşini Electrice Bucureşti (UMEB) s-a mutat într-un sediu nou, mişcare ce i-a costat pe acţionarii majoritari ai companiei (fondul de investiţii New Century Holdings) 11,5 milioane de euro.

    În prezent, UMEB Elektromotoren proiectează, produce şi comercializează motoare electrice de joasă tensiune şi generatoare electrice pe Bulevardul Timişoara, nu departe de fosta locaţie. Compania avea anul trecut un număr mediu de 273 de salariaţi, înregistra o cifră de afaceri de circa 41,2 milioane de lei şi un profit net de circa 2,8 milioane de lei (conform mfinanţe.ro).

    Dezvoltările din Bucureşti – AFI Palace Cotroceni şi AFI Park – reprezintă pentru AFI Europe cea mai mare şi cea mai importantă achiziţie a unui teren al unei foste uzine, iar, potrivit lui David Hay, CEO-ul companiei, acesta este cel mai mare complex mixt de retail şi afaceri din România şi unul din cele mai mari din Europa Centrală şi de Est.

    Achiziţionarea fostului teren al fostei Uzine de Maşini Electrice (UMEB) în 2005 şi dezvoltarea mallului AFI Palace Cotroceni, deschis în 2009, au presupus o investiţie de aproximativ 300 de milioane de euro. Din 2011, compania a dezvoltat pe acest teren proiectul de birouri AFI Park, care va include în final cinci clădiri, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 68.000 de metri pătraţi, realizate în urma unei investiţii de aproximativ 120 de milioane de euro. „Pe parcursul ultimilor ani am continuat să dezvoltăm mallul AFI Palace Cotroceni prin extinderea cu aproximativ 1.000 de metri pătraţi a magazinului H&M în 2013, noile locaţii ale Reserved şi Starbucks au adus o suprafaţă adiţională de 1.000 de metri pătraţi, iar alte două viitoare extinderi planificate vor oferi alţi aproximativ 6.000 de metri pătraţi“, descrie David Hay planurile de dezvoltare viitoare pe spaţiul fostei UMEB.

    AFI Palace Cotroceni a înregistrat rezultate record anul trecut, generând un venit operaţional net (NOI) anual de aproximativ 30 de milioane de euro, în creştere cu 4% faţă de venitul înregistrat în 2013. În septembrie 2014, centrul comercial a fost evaluat la 401 milioane de euro, reprezentând o creştere de 7% în comparaţie cu anul precedent. În ce priveşte birourile din cadrul AFI Park, primele trei clădiri de birouri funcţionale din cadrul parcului vor genera un venit operaţional net de peste 6 milioane de euro. În cadrul centrului comercial AFI Palace Cotroceni lucrează în prezent 2.000 de angajaţi în magazine, restaurante şi în zonele de divertisment, iar, odată cu livrarea clădirilor de birouri AFI Park 4 şi 5, în cadrul parcului de birouri vor lucra circa 8.000 de angajaţi, potrivit lui Hay.

    Dezvoltarea din Cotroceni nu este singurul proiect dezvoltat pe spaţiul unei foste fabrici de israelienii de la AFI. Compania a cumpărat în 2007 terenul fostei fabrici Flacăra din Ploieşti şi a dezvoltat un centru comercial de 33.000 de metri pătraţi, în urma unei investiţii totale de aproximativ 60 de milioane de euro. În prezent, în cadrul acestuia lucrează aproximativ 1.000 de persoane. „Principalul avantaj pentru oraş şi pentru locuitorii atât din Bucureşti, cât şi din Ploieşti este că am luat două foste terenuri industriale aflate în centrul oraşului, care au stat abandonate timp de câţiva ani şi care aveau un efect negativ asupra cartierelor din vecinătate, şi le-am transformat în noi centre comerciale şi în birouri pline de viaţă. Celălalt avantaj este asigurarea de noi locuri de muncă în cele două oraşe pentru aproximativ 10.000 de oameni“, descrie David Hay, CEO-ul AFI Europe, cele două proiecte dezvoltate pe terenurile fostelor fabrici.

    Odată ce vor finaliza proiectul AFI Park, dezvoltatorii îşi vor muta atenţia spre proiectul de birouri AFI Business Park, poziţionat pe Şoseaua Progresului, vizavi de centrul comercial Vulcan Value Center dezvoltat de NEPI şi în apropiere de hotelul Marriott. „Plănuim să facem un parc de afaceri cu o suprafaţă de aproximativ 500.000 de metri pătraţi, care va fi dezvoltat în trei etape şi va ţinti mai ales companiile din sectorul IT&C, BPO şi shared services“, explică Hay. Lucrările pentru acest proiect urmează să înceapă la începutul anului viitor, iar prima etapă a proiectului urmează să fie finalizată la mijlocul anului 2017, volumul investiţiei fiind unul similar cu cel al AFI Park. Compania a anunţat recent şi achiziţia terenului fostei uzine Hidromecanica din Braşov de la retailerul francez Cora. Compania va dezvolta aici un proiect cu o destinaţie mixtă, format dintr-un centru comercial cu o suprafaţă închiriabilă de 40.000 de metri pătraţi şi un proiect de birouri de 11.000 de metri pătraţi, ambele urmând să fie deschise în octombrie 2017, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei.

  • Autostrada care încarcă wireless maşinile electrice

    Highways England a anunţat planul de a testa o nouă tehnologie de transfer de energie, pe care speră să o implementeze în infrastructura Marii Britanii. Daca este un succes, maşinile electrice ar putea fi încărcate din mers de un câmp electromagnetic , generat de cabluri îngopate sub pământ, conform BBC.

    Guvernul britanic a alocat 500 de milioane de lire sterline pe o perioadă de cinci ani pentru ca proiectul să devină realitate. “În 2016 şi în 2017 vom testa tehnologia pe drumuri special amenajate”, a spus Stuart Thompson, purtătorul de cuvânt al Highways England.

    Experimentele se vor face pe o perioadă de 18 luni, apoi guvernul va decide dacă va autoriza şi teste pe drumurile publice.Această tehnologie nu reprezintă o noutate. În 2013, în oraşul Gumi din Coreea de Sud autorităţile au implementat această tehnologie pe o porţiune de drum de 12 kilometrii, care le permitea autobuzelor să se încarce.

    Însă tehnologia se află la început şi mai sunt multe teste de făcut înainte ca această metodă să fie folosită peste tot în lume.

  • Apple vrea să înceapă producţia de maşini electrice în 2020, pentru a concura cu Tesla şi General Motors

    Atât Tesla, cât şi General Motors vizează lansarea în 2017 a unor maşini electrice care să ruleze mai mult de 200 de mile la o încărcare şi care să coste sub 40.000 de dolari.

    Echipa care lucrează la construirea unei maşini electrice sub brandul Apple este alcătuită din 200 de membri, compania căutând în continuare experţi în robotică şi producţia de baterii, potrivit surselor Bloomberg.

    Specialiştii din industria auto estimează că un producător cu experienţă în domeniu are nevoie de o perioadă de 5-7 ani pentru a crea un nou model de automobil.

    “Dacă începi de la zero, vorbim probabil de aproximativ zece ani. Un automobil presupune un dispozitiv tehnologic foarte complex”, a declarat Dennis Virag, preşedinte al Automotive Consulting Group.

    La începutul lunii februarie, producătorul american de baterii A123 Systems a dat în judecată gigantul IT pentru că a iniţiat “o campanie agresivă” pentru a-i convinge specialiştii să se angajaze la Apple.

    A123 a indicat că cinci dintre angajţii săi au plecat deja la Apple şi că, în plus, compania americană a încercat să atragă experţi în producţia de baterii de la LG Chem, Samsung Electronics, Panasonic, Toshiba şi Johnson Controls.

    “Apple dezvoltă în prezent o divizie de baterii pentru a concura pe acealşi sector precum A123”, se arată în plângerea înaintată unei instanţe judecătoreşti din SUA de către A123.

    De asemenea, Elon Musk, directorul executiv general al Tesla, a declarat că Apple încearcă să-i atragă angajaţii, oferindu-le bonusuri la semnătură în valoare de 250.000 de dolari şi creşteri salariale de 60% faţă de câştigurile de la Tesla.

    Industria producătoare de maşini presupune investiţii majore, costurile unei uzine de producţie putând urca până la peste 1 miliard de dolari. În aceste condiţii, Elon Musk, directorul executiv al producătorului de maşini electrice Tesla, a declarat anul trecut că este “foarte dificil” să creezi un nou model de automobil.

    Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015 (octombrie-decembrie 2014), în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, în timp ce veniturile au avansat cu 30% la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari.

    Anul trecut, un alt gigant din IT, Google, şi-a anunţat intrarea pe segmentul auto, vizând încheierea unor parteneriate cu producători din industria auto, pentru crearea unor maşini autonome în câţiva ani.

  • 2015 este anul maşinii electrice. Volkswagen, Renault şi Ford vor să dezveţe şoferii de benzină şi motorină

    Piaţa locală a maşinilor electrice este aştep­tată să crească semnificativ anul acesta, odată cu intrarea pe acest segment a celor de la Volkswagen cu noile modele „pe baterii“, alături de BMW şi de francezii de la Renault care aduc modelul ZOE, pe lângă Twizy şi Kangoo, deja prezente în ofertă încă de anul trecut.

    „Pentru maşinile electrice, atât timp cât nu există un sistem de încurajare similar cu cele din Europa de Vest, nu cred că putem vorbi de peste 100 de unităţi anual. În cazul hibridelor de tip plug-in, care funcţionează atât ca un au­to­mobil electric cu o autonomie de 50 km, dar care dispun şi de un motor normal, noi ne-am pro­pus comercializarea a 200 de unităţi“, a spus Bogdan Florea, brand manager al Volks­wa­gen Autoturisme în cadrul Porsche România. Chiar şi în acest caz, atingerea unui prag de câteva zeci sau chiar 100 de maşini electrice vândute într-un singur an pe piaţa locală reprezintă un salt uriaş pentru România, unde în întreg 2014 s-au vândut oficial doar trei Mitsubishi iMiEV şi s-au mai importat neoficial două limuzine Tesla produse în Statele Unite.

    În prezent, singurii constructori care co­mer­cializează pe piaţa locală maşini electrice sunt Mitsubishi, care vinde modelul iMiEV cu 32.240 de euro cu TVA (cu toate că noua generaţie costă în Germania numai 23.790 de euro şi vine cu o autonomie mai mare, de 160 km) şi Renault, cu utilitara Kangoo şi cu Twizy, un automobil de mici di­men­siuni, cu două locuri, unul în spatele celuilalt, cu un preţ de pornire de 7.000 de euro cu TVA (plus o chirie lunară de 30 de euro cu TVA pentru baterie).

    Volkswagen are în plan lansarea a două mo­dele electrice – e-up! (26.900 de euro cu TVA, preţ de pornire în Germania) şi Golf Elec­tric (34.900 de euro cu TVA, preţ de por­nire în Germania), alături de două hibride plug-in ce pot fi alimentate de la priză – Golf GTE (36.900 de euro) şi Passat GTE, care încă nu a fost lansat pe piaţa europeană.

    „Am comandat deja primul e-up! Electric care va ajunge în luna februarie, Golf Electric şi Plug-in Hybrid vor fi disponibile la jumă­ta­tea anului viitor, iar Passat GTE va fi dispo­ni­bil în toamnă. Avem încredere mai ales în hi­bri­dul plug-in. Acest segment al maşinilor elec­tri­ce se află într-o perioadă de incertitudini acum şi multe întrebări din partea clienţilor. Din acest motiv, tocmai un plug-in hybrid, cu o auto­nomie de 50 de kilometri pentru mersul la birou şi un motor termic pentru deplasări mai lungi, ar avea mai mult sens. Avem deja sem­na­le pozitive din partea mai multor potenţiali cli­enţi care abia aşteaptă să se lanseze acest mo­del“, a subliniat Bogdan Florea.

    În primăvara acestui an Renault va lansa modelul Zoe, prezentat anul trecut, în timp ce Ford a introdus în ofertă Focus Electric încă din 2014, iar noul Mondeo Hybrid va fi lansat cel mai probabil în vara anului următor.

    Până la finalul anului trecut era aşteptat şi pri­mul contract cu o firmă de curierat şi distri­bu­ţie interesată de achiziţia de maşini electrice pentru a reduce cheltuielile cu combustibilii.

    „Pentru e-up! am discutat deja cu poten­ţiali clienţi interesaţi de acest model pentru curierat şi distribuţie în oraşe şi sunt în acest moment discuţii avansate. Va fi o flotă de până în cinci maşini la început, cel mai pro­babil“, a spus directorul de marcă. În prezent, cea mai mare piaţă europeană pen­tru maşinile electrice este Norvegia dato­ri­tă avantajelor oferite de piaţă, inclusiv financiare; Nissan a vândut în primele 11 luni ale anu­lui aproa­pe 4.500 de maşini electrice Leaf în Norvegia, iar Tesla a livrat 3.800 de limuzine electrice Model S.

  • Renault va asambla maşini electrice pentru Bollore începând cu a doua parte a anului viitor

    Renault va asambla modelul Bluecar vândut de Bollore la uzina sa din localitatea franceză Dieppe începând cu cea de-a doua jumătate a anului viitor, se arată într-un comunicat al constructorului auto, care nu a oferit detalii despre numărul de maşini care vor fi asamblate, informează Bloomberg.

    În plus, cele două companii vor înfiinţa o companie mixtă, deţinută în proporţie de 70% de Bollore, care va oferi servicii de închiriere în sistem car-sharing atât în Franţa, cât şi în alte state din Europa.

    Automobilele Bluecar, concepute de casa italiană de design Pinifarina şi produse de Cecomp, au o autonomie de rulare la o singură încărcare a bateriilor de 241 de kilometri şi sunt deja folosite în cadrul unui program de partajare auto din Paris. Bollore a anunţat recent că va lansa un serviciu similar în Indianapolis.

    Acordul dintre Renault şi Bollore presupune şi realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea producerii, de către Renault, a unei maşini electrice cu trei locuri echipate cu baterii Bollore.

    Alianţa Renault-Nissan are un buget de 4 miliarde de euro pentru dezvoltarea de maşini electrice pe termen mediu. În 2013, constructorul francez a vândut 19.093 de maşini electrice, dintr-un total de 2,63 milioane de vehicule vândute.

    Acţiunile Renault au urcat cu 0.1% la 62,27 euro pe bursa din Paris după publicarea anunţului, în timp ce titlurile companiei Blue Solutions, producătorul de baterii al grupului Bollore, au câştigat 1,6% la 35,2 euro.