BusinessMagazin

Tag: masina

  • Iohannis a semnat decretul! Îţi ia maşina cu totul. Acum este lege

    Klaus Iohannis a promulgat noua lege care permite autorităţilor să ridice maşinile parcate pe trotuare, spaţii verzi, zone pietonale.

    Şoferii care parchează neregulamentar vor plăti atât amenda, cât şi taxa de ridicare a maşinii, informează antena3.ro.

    Noul text completează o „scăpare” legislativă, deoarece în baza actualelor prevederi din Codul Rutier este permisă doar ridicarea maşinilor de pe drumurile publice, nu şi a celor de pe domeniul public.

    Astfel, o maşină parcată pe prima bandă de circulaţie putea fi ridicată, dar una lăsată pe trotuar, nu.

    Situaţia se va schimba şi legea promulgată de preşedinte urmează să intre în vigoare din weekend.

    Lipsa locurilor de parcare naşte însă „monştri” în Capitală. Numărul contravenţiilor este mare, deoarece şoferii nu au suficiente locuri şi lasă maşinile unde apucă.

    Brigada Rutieră Bucureşti anunţă că, de la începutul lui 2020 şi până în prezent, la nivelul Capitalei au fost aplicate peste 15.000 de sancţiuni contravenţionale pentru oprirea neregulamentară şi peste 1900 de sancţiuni contravenţionale pentru staţionare neregulamentară.

  • Au făcut anunţul! Masca trebuie purtată şi în maşina personală!

    Raed Arafat, şeful DSU, încurajează transportul cu automobilul personal, chiar dacă traficul se îngreunează. Sunt mai multe riscuri ca noul coronavirus să fie răspândit în mijloacele de transport în comun, comparativ cu maşina personală, iar faptul că oamenii apelează la propriul automobil este un lucru bun, spune Raed Arafat. Totuşi, există şi momente în care trebuie purtată masca în maşina personală.

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă avertizează asupra faptului că în momentul în care într-o maşină sunt şi persoane care nu fac parte din familia celorlalţi pasageri, sau nu locuiesc permanent cu celelalte persoane din maşină, se recomandă purtarea măştii de protecţie. De asemenea, Raed Arafat recomandă ca geamurile să fie lăsate întredeschise pentru ca aerul din automobil să circule şi să nu se acumuleze posibili aerosoli încărcaţi viral.

    „Dacă iei vecinul cu tine în maşină trebuie să porţi mască”

    „Ce vreau să subliniez e că dacă iei vecinul cu tine sau dacă iei pe cineva cu care nu stai de regulă în acelaşi loc, în apartament, în casă, în maşină trebuie purtată mască. Asta întotdeauna să fie înţeles, şi în maşină trebuie purtată masca, dacă persoanele din maşină nu sunt întotdeauna împreună şi chiar lăsate geamurile un pic deschise pentru aerisire, este un lucru care este bine să se obişnuiască cu el lumea, dacă în maşină sunt pasageri care nu stau împreună de regulă”, a declarat Raed Arafat la Digi24. Acelaşi sfat de purtare a măştii este perfect valabil şi pentru călătoria cu taxi, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Ce poţi face in România cu o maşină de cusut şi câteva seturi de aţă şi ace?

    Ioana Cristian începea în 2018 să-şi creeze un atelier de croitorie, care a crescut puţin câte puţin, până când hobby-ul a devenit afacere, iar tânăra a renunţat la job pentru a i se dedica în totalitate. Ce poţi face cu o maşină de cusut şi câteva seturi de aţĂ şi ace?

    Povestea a început la finalul anului 2018, cu veşnica mea problemă: scurtatul blugilor. Am achiziţionat prima maşină de cusut, cred că cea mai slabă de pe piaţă, cu gândul că dacă îmi voi scurta tot teancul de pantaloni de acasă, îmi scot investiţia.” Aşa s-a gândit Ioana Cristian, înainte de a-şi da seama că, folosindu-se de „gadgetul” proaspăt cumpărat cu 450 de lei, putea să facă mult mai multe lucruri – pentru casă, pentru copii, pentru căţei.

    A început să coasă obiecte textile pentru familie, prieteni, rude şi vecini. Investiţia a crescut cu banii pentru materialele folosite ca test, încercând să facă pături, săculeţi de dormit, trăistuţe şi tot ce mai găsea pe internet. „Ulterior, când am început să primesc comenzi, a urmat o maşină de cusut mai performantă. Având în vedere că lucram doar după program şi în weekend, eu fiind încă angajată, comenzile nu au fost foarte multe în anul 2019, vânzările se învârt undeva la 13.000 de lei, din care profitul este de maximum 7.000 de lei”, spune Ioana Cristian, în vârstă de 28 de ani, absolventă de marketing.

    În punerea pe picioare a Atelierului Ioanei, aşa cum se numeşte afacerea, tânăra a fost ajutată de soţul ei. Amândoi vin din domeniul frigotehniei, incluzând producţia şi vânzarea de camere şi vitrine frigorifice. Dacă însă Ioana se dedică acum în totalitate confecţiilor, rămânând „captivă” între textile, ace şi aţe, în atelierul din Chiajna, lângă Bucureşti, soţul ei continuă să aibă propriul job. „Anul 2019 a fost oarecum de test, să vedem dacă se poate face treabă în acest domeniu, dacă merită investiţii mai mari şi timp alocat. Am ajuns la concluzia că merită să încercăm.”

    Din 2020, Ioana Cristian se va dedica în totalitate atelierului, iar planurile ei sunt împărţite în două direcţii. În primă fază, vrea să intre în mai multe magazine online cu produsele ei textile, iar apoi vrea să se concentreze pe comenzile personalizate, pentru clienţi precum grădiniţe, locuri de joacă, amenajări de cofetării, cafenele, ceainării. „Ne dorim să creăm decoruri pentru suflet, care să te facă să te simţi acasă. Mai mult, materialele de diferite texturi, precum bumbacul, polarul, blăniţa, inul, catifeaua, îi ajută pe copii la dezvoltarea simţului tactil.”

    Gama de produse este nelimitată, mai ales că antreprenoarea lucrează pe comandă, creând, la cererea clienţilor, perne decorative, portfarduri, pături, saci de dormit, cuburi textile, saltele, corturi, elemente de decor pentru camera bebeluşilor, cuverturi pentru pat, lenjerii, perdele. „Preţurile sunt pentru toate bugetele, avem produse începând de la 20 de lei, dar diferă în funcţie de cerinţele clientului şi de materialele folosite.” Până la finalul lui 2020 Ioana Cristian vrea să-şi mute atelierul din apartament într-o casă separată, unde să-şi adune toată aparatura şi să mai coopteze un om în echipă, cel puţin la fel de pasionat de ţesături şi de confecţii.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Travelsmartinfo – agenţie de turism (Bucureşti)
    Fondator: Mihai Luca
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 1,2 mil. euro
    Prezenţă: în afara Europei

    Marie Stephanie – brand de îmbrăcăminte pentru femei însărcinate (Bucureşti)
    Fondatoare: Anca Melinte şi Andreea Nica
    Investiţie iniţială: peste 30.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 30.000 de euro
    Prezenţă: online

    L’Amande – cofetărie cu produse fără gluten (Bucureşti)
    Fondatoare: Daniela Alecse
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 600.000 de lei (126.000 de euro)
    Prezenţă: zona Tineretului din Bucureşti

    Limonădăria Nea Tică – local care vinde limonade şi sucuri de fructe (Caransebeş)
    Fondator: Alex Bugariu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 110.000 de euro
    Prezenţă: Caransebeş, cu un spaţiu fix şi o bicicletă

    Ella Musica – şcoală de arte (Corbeanca)
    Fondator: Eleonora Andriescu
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (peste 63.000 de euro)
    Prezenţă: Corbeanca, lângă Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Maşină şi căruţă confiscate, plus amenzi de 60.000 de lei, pentru gunoi aruncat pe domeniul public în oraşul care a declarat război celor care aruncă gunoiul în spaţii publice

    Poliţiştii locali din Brăila au confiscat o maşină şi o căruţă din care s-au aruncat gunoaie pe domeniul public. În plus proprietarii au fost amendaţi cu 30.000 de lei fiecare. Măsura a fost luată la solicitarea Primăriei Brăila care vrea să-i împiedice pe localnici să arunce gunoiul la întâmplare.

    Reprezentanţii Primăriei Brăila spun că s-au săturat să adune gunoiul aruncat pe domeniul public. Timp şi bani risipiţi, susţine primarul Marian Dragomir, care anunţă că au fost confiscate primele vehicule din care s-a aruncat gunoi.

    „Ne ţinem de cuvânt, în urmă cu două zile am dat prima amendă de 30.000 de lei, adică 6.200 de euro, şi am confiscat o căruţă din care se arunca gunoi. Azi am dat încă o amendă de 30.000 de lei, dar am confiscat o maşină. Şi nu ne oprim, doar aşa terminăm cu gunoaiele”, a explicat, pentru MEDIAFAX, primarul Marian Dragomir.

    În filmare se vede că persoanele care aruncă gunoi sunt violente şi apoi trec la rugăminţi. Primarul Brăilei, însă, anunţă că autorităţile nu vor ceda: „Gata, AJUNGE!!! Dacă vrem un oraş curat trebuie să luăm atitudine!!!”, este mesajul lui Dragomir.

    Edilul şef mai spune că persoanele prinse în timp ce aruncau gunoi nu sunt la prima abatere şi dă asigurări că amenzile vor fi plătite.

    „Dacă cumva….. credeţi că aceşti indivizi au aruncat acum prima dată gunoiul pe câmp, nu este asa ..… pe 05.02.2021 au mai fost prinşi şi amendaţi cu 1.000 de lei fiecare. Acum vor avea ce povesti la cei ca ei. Dacă cumva credeţi că nu vor plăti amenzile … nu este aşa. Vor fi executaţi silit (dacă au bunuri în proprietate sau venituri) sau daţi în judecată (dacă nu au bunuri în proprietate sau venituri) pentru ca amenzile să se transforme în ore de muncă în folosul comunităţii ….. nu mai scapă niciodată”, a precizat primarul Marian Dragomir.

    Primăria Brăila a anunţat că, începând de miercuri, confiscă toate maşinile şi căruţele care aruncă gunoi pe domeniul public. Vehiculele confiscate sunt vândute sau distruse. Acţiunea se desfăşoară cu agenţii Poliţiei Locale, dar domeniul public este monitorizat şi cu ajutorul camerelor de supraveghere. În oraş funcţionează 360 de camere, iar anul acesta vor mai fi montate încă 200 de unităţi.

     

  • Maşină şi căruţă confiscate, plus amenzi de 60.000 de lei, pentru gunoi aruncat pe domeniul public în oraşul care a declarat război celor care aruncă gunoiul în spaţii publice

    Poliţiştii locali din Brăila au confiscat o maşină şi o căruţă din care s-au aruncat gunoaie pe domeniul public. În plus proprietarii au fost amendaţi cu 30.000 de lei fiecare. Măsura a fost luată la solicitarea Primăriei Brăila care vrea să-i împiedice pe localnici să arunce gunoiul la întâmplare.

    Reprezentanţii Primăriei Brăila spun că s-au săturat să adune gunoiul aruncat pe domeniul public. Timp şi bani risipiţi, susţine primarul Marian Dragomir, care anunţă că au fost confiscate primele vehicule din care s-a aruncat gunoi.

    „Ne ţinem de cuvânt, în urmă cu două zile am dat prima amendă de 30.000 de lei, adică 6.200 de euro, şi am confiscat o căruţă din care se arunca gunoi. Azi am dat încă o amendă de 30.000 de lei, dar am confiscat o maşină. Şi nu ne oprim, doar aşa terminăm cu gunoaiele”, a explicat, pentru MEDIAFAX, primarul Marian Dragomir.

    În filmare se vede că persoanele care aruncă gunoi sunt violente şi apoi trec la rugăminţi. Primarul Brăilei, însă, anunţă că autorităţile nu vor ceda: „Gata, AJUNGE!!! Dacă vrem un oraş curat trebuie să luăm atitudine!!!”, este mesajul lui Dragomir.

    Edilul şef mai spune că persoanele prinse în timp ce aruncau gunoi nu sunt la prima abatere şi dă asigurări că amenzile vor fi plătite.

    „Dacă cumva….. credeţi că aceşti indivizi au aruncat acum prima dată gunoiul pe câmp, nu este asa ..… pe 05.02.2021 au mai fost prinşi şi amendaţi cu 1.000 de lei fiecare. Acum vor avea ce povesti la cei ca ei. Dacă cumva credeţi că nu vor plăti amenzile … nu este aşa. Vor fi executaţi silit (dacă au bunuri în proprietate sau venituri) sau daţi în judecată (dacă nu au bunuri în proprietate sau venituri) pentru ca amenzile să se transforme în ore de muncă în folosul comunităţii ….. nu mai scapă niciodată”, a precizat primarul Marian Dragomir.

    Primăria Brăila a anunţat că, începând de miercuri, confiscă toate maşinile şi căruţele care aruncă gunoi pe domeniul public. Vehiculele confiscate sunt vândute sau distruse. Acţiunea se desfăşoară cu agenţii Poliţiei Locale, dar domeniul public este monitorizat şi cu ajutorul camerelor de supraveghere. În oraş funcţionează 360 de camere, iar anul acesta vor mai fi montate încă 200 de unităţi.

     

  • Cine este omul care a readus la viaţă un brand românesc iubit de mulţi înainte de ’89, după o pauză de peste trei decenii

    În timp ce pantofii de la Pionierul, ţigările Carpaţi şi Snagov, sucurile CI-CO, pasta de dinţi Cristal, maşina de spălat Albalux, frigiderul Fram şi maşinile Aro au pierdut lupta cu capitalismul, există o serie de nume care după o perioadă de pauză revăd lumina zilei şi revin pe piaţă îmbrăcate în haine noi, adaptate la cerinţele consumatorilor de astăzi.

    Primul a fost Pegas, în 2011, au urmat apoi ceasurile Optimef şi schiurile Reghin. A fost de asemenea discutat un proiect pentru reluarea producţiei motocicletelor Mobra.

    Recent, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri locali. Numele său este legat de altfel şi de brandul Pegas în contextul în care a intrat acum câţiva ani în acţionariatul companiei care a repus brandul pe piaţă în 2011.

    În cazul televizorului Diamant, readucerea la viaţă a mărcii vine chiar la iniţiativa antreprenorului.

    „La trei decenii de când nu se mai comercializează, televizorul Diamant revine pe piaţă sub umbrela Horizon, brandul Network One Distribution (NOD)”, a anunţat compania.

    Fabricat de întreprinderea Electronica din Bucureşti, începând cu 1961, televizorul Diamant era nelipsit din casele românilor în perioada comunistă. „Televizorul generaţiei cu cheia la gât era alb-negru, cu tub catodic, mare cât o ladă de zestre şi costa cam cât trei salarii medii, cu posibilitatea de a fi plătit în rate. A fost pentru mulţi dintre români primul televizor la care s-au uitat vreodată.” Noul televizor Diamant – asamblat în UE, Turcia şi China – vine cu diagonale între 22” şi 43” şi cu rezoluţii HD, respectiv Full HD.

    Tot pe o replică adaptată zilelor noastre au pariat şi ceilalţi antreprenori care au adus la viaţă mărci româneşti cu istorie. Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărneşti (Braşov). Designul era inspirat de muscle bike-urile americane şi britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper. Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului „bicicletă“.

    „Practic, bicicleta Pegas a fost un obiect cult, poate chiar cel care defineşte cuvântul «copilărie» pentru toţi cei care au învăţat să meargă pe bicicletă în anii ’70 şi ’80. După ’89 Pegas a dispărut de pe piaţă“, spunea anterior Andrei Botescu, unul dintre antreprenorii care au readus la viaţă brandul. După 20 de ani de pauză, în 2011, un proiect independent a relansat marca Pegas şi vechea bicicletă într-o nouă formă, „pentru a se bucura din nou de ea copiii de toate vârstele“.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Topul celor mai scumpe şampanii existente pe piaţa din România. Preţul ajunge la 24.300 de lei, cât o maşină la mâna a doua sau o vacanţă exotică în doi

    România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă. Când vine vorba de consumul de vinuri cu bule şi mai ales de şampanie, piaţa locală nu este fruntaşă, apetitul pentru licori spumante crescând simţitor abia în ultimii ani.

    Vinul spumant în general şi şampania în particular revin an de an în atenţia consumatorilor cu ocazia sărbătorilor, ocazii perfecte pentru a savura licori cu bule. Deşi consumul de astfel de vinuri este pe un trend ascendent în România de mai mulţi ani, piaţa locală este mult în urma unor ţări precum Franţa sau Italia unde şampania ori prosecco se consumă frecvent, fără o ocazie anume, la o cină în oraş sau la o masă acasă cu prietenii.

    În România s-au consumat 9 milioane de sticle de vin spumant în 2018 (cele mai recente date), iar dintre acestea mai bine de un sfert erau deschise de Revelion, încă un semn că această piaţă e dependentă în continuare de astfel de evenimente, potrivit datelor de la biroul european de statistică Eurostat.

    Totuşi, apetitul tot mai mare al românilor pentru astfel de vinuri cu bule face ca piaşa să se diversifice şi să apară tot mai multe produse în ofertă. Pe cât de diversă e piaţa, pe atât de atât de diferite sunt şi preţurile.

    În acest context, cum alegi un vin spumant sau o şampanie (vin spumant produse în regiunea Champagne din Franţa)?

    “Cele mai bune şampanii sunt cele vechi de la case renumite, în producţie foarte limitată şi pe care le cumpărăm în alocaţii foarte mici cum ar fi Champagne Salon Le Mesnil, Egly Ouriet sau Agrapart. Însă, ca şi pentru vinuri, şi la şampanie trebuie respectate anumite asocieri gastronomice, iar unele necesită inclusiv decantare de cel puţin o oră pentru a lăsa aromele să se dezvolte perfect”, informează Cristian Preotu, proprietar Le Manoir, un grup cu mai multe afaceri în domeniul gastronomiei de lux, printre care şi magazinele Comptesse du Barry.

    Compania este şi unul dintre principalii jucători de pe piaţa de import şi distribuţie de vinuri.

    În prezent, în magazinele Comtesse du Barry, cea mai scumpă sticlă de vin spumant este Champagne Bollinger RD din 1988, de 150 cl, cu preţul de 14.800 lei, urmată de Champagne Salon Le Mesnil Blanc de Blanc din 2007, 150 cl, la 7.900 lei şi Champagne Bollinger Vieilles vignes francaises din 2009, 75 cl, care costă 5.500 lei.

    “Pe piaţa actuală din România, preţul unei şampanii bune începe de la 185 lei pentru o sticlă de 75 cl şi 120 lei pentru o sticlă de 37,5 cl. Pentru şampanii foarte bune preţurile sunt între 250 şi 300 lei. Pentru cşampaniile excepţionale, preţul începe de la 400 lei”, spune proprietarul Le Manoir, grupul sub umbrela căruia sunt reunite mai multe restaurante şi baruri precum reţeaua de magazine de vinuri şi gastronomie fină Comtesse du Barry, în România.

    Există însă şi şampanii al căror preţ ajunge chiar la 24.000 de lei, cât o maşină second-hand sau cât o vacanţă exotică în doi. Acesta este cazul unei sticle de şampanie de 600 cl (6 litri) sub brandul Dom Perignon, unul dintre cele mai cunoscute branduri de profil din lume, disponibilă în magazinul online finestore.ro. Următoarea ca preţ este o şampanie Armand de Brignac Rose la trei litri, care costă la reducere aproape 13.000 de lei. Preţul este redus cu 25%.

    Vinul spumant are o istorie îndelungată, iar România, deşi nu se ştie prea multe despre asta, a scris câteva pagini importante în această poveste. România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă – după Franţa, Germania şi Rusia, potrivit datelor ZF.

    Istoria zbuciumată a României a făcut mai dificilă crearea unui nume important in contextul global. Franţa este departe cel mai cunoscut producător şi singurul care realizează ceea ce este cunoscut sub numele de şampanie, vin produs doar în regiunea Champagne din Franţa. Restul este vin spumant sau vin cu bule, ce poartă diferite denumiri în diferite ţări din lume.

    Astăzi, în România spumantele reprezintă doar 1% din producţia de vin, dar tot mai mulţi jucători pariază pe segment. La nivel mondial, statele din UE sunt responsabile pentru 70-80% din volumele realizate de vin spumant. În România, se produc anual sub 50.000 de hectolitri de vin spumant, la o producţie totală de puţin sub 5 milioane hl de vin, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV).

  • Christophe Dridi, şeful Dacia: „Acolo unde şansa, viaţa, visul şi nivelul de educaţie se asamblează, ca o maşină“

    „Eram student. Vârsta visurilor, specifică oricărui tânăr. Automobilul îmi făcea cu ochiul, aşa cum, la puţin timp după ce mi-am încheiat studiile, am intrat în lumea Renault.

    Cu rezultatele şi preocupările mele de a deveni un foarte bun inginer. Visul meu, dublat de şansă şi de spiritul de deschidere către alte lumi, m-a purtat până astăzi.

    Câteodată, ajungem acolo unde şansa, viaţa, visul şi, mai ales, nivelul de educaţie se asamblează. Exact ca în cazul unei maşini, unde punem tot ce îi trebuie pentru a o asambla. Având în oglindă parcursul meu, presărat cu destinaţii formatoare, în diverse ţări, România este o excelentă şi memorabilă escală.“

  • S-a dat startul! Vedeţi aici cum puteţi lua GRATIS de la Stat sute de lei să vă schimbaţi laptopul, televizorul, maşina de spălat sau alte electrocasnice

    Cel mai aşteptat program Rabla pentru electrocasnice poate fi accesat de astăzi, 15 decembrie, 2020 prin care românii pot lua vouchere pentru a-şi schimba laptopul, televizorul, maşina de spălat sau electrocasnicele vechi.

    Programul are un buget total de 40 de milioane de lei şi va permite utilarea caselor cu aparate electrocasnice de ultimă generaţie, pentru cel puţin 100.000 de români.

    Rabla pentru Electrocasnice 2020 a introdus în lista echipamentelor finanţate prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) patru produse care nu au existat în ediţiile anterioare: aspiratoare, uscătoare de rufe, laptopuri şi tablete.

    Valoarea voucherului pentru fiecare dintre cele 9 echipamente fiananţate este de:

    – laptopuri – finanţare de 500 de lei;
    – aparate de aer condiţionat, frigidere sau combine frigorifice, televizoare, uscătoare de rufe, maşini de spălat vase, cu o finanţare nerambursabilă de 400 de lei;
    – tablete şi maşini de spălat rufe – finanţare nerambursabilă de 300 de lei;
    – aspiratoare, cu o finanţare nerambursabilă de 200 de lei.

    „Aceste sume vor ajunge la români sub formă de vouchere electronice, după un proces de înscriere, care se va desfăşura online. Practic, se va intra în aplicaţia informatică de pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, www.afm.ro, unde trebuie completate datele personale ale solicitantului şi bifat echipamentul pentru care se doreşte finanţarea. Imediat după acest proces, aplicaţia va emite un voucher unic, electronic, cu o valabilitate de 15 zile. Cu acest voucher, orice român se va duce la un comerciant autorizat, va preda aparatul vechi pe care vrea să-l înlocuiască şi va achiziţiona aparatul nou”, a explicat ministrul Mircea Fechet.

    Un solicitant poate obţine mai multe vouchere, dar pentru produse diferite, respectiv un voucher pentru un anumit tip de produs. Echipamentul vechi care va fi predat comerciantului trebuie să fie de acelaşi tip cu cel nou achiziţionat, cu două excepţii: pentru uscătoarele de rufe şi pentru maşinile de spălat vase, sunt acceptate aparate vechi din restul listei programului.

     

     

  • Schimbare de strategie: Uber renunţă la visul de a construi propria maşină autonomă şi vinde divizia ATG către un startup susţinut de Amazon şi Sequoia, care atinge o evaluare de 10 mld. dolari

    Americanii de la Uber Technologies au decis să vândă divizia de maşini autonome Uber Advanced Technologies Group (ATG), către startup-ul care dezvoltă vehicule autonome Aurora, au anunţat cele două companii luni seară, potrivit Reuters.

    Tranzacţia ar trebui să ajute Uber Technologies să se îndepărteze de pierderi şi să facă un pas mai mare către profitabilitate.

    Înţelegerea dintre cele două părţi arată că Uber cedează controlul ATG către Aurora, dar preia o participaţie de circaa 26% în startup-ul susţinut de Amazon şi de fondul de investiţii Sequoia.

    Astfel, Uber va transfera cei 1.200 de angajaţi ai ATG către Aurora, care are în prezent 600 de angajaţi, şi va mai investi încă 400 de milioane de dolari. Aurora a fost evaluată la 2,5 miliarde de dolari în 2019, după o rundă de finanţare de 530 de milioane dolari condusă de fondul de investiţii Sequoia. După tranzacţia cu Uber, evaluarea Aurora ar creşte de patru ori, până la 10 miliarde de dolari.

    În cadrul tranzacţiei, evaluarea ATG scade la 4 miliarde de dolari, după ce divizia a atras în 2019 o rundă de finanţare de 1 miliard de dolari de la un consorţiu de investitori care cuprinde Toyota Motor Corp şi SoftBank Group Corp. Finanţarea din 2019 îi dăduse diviziei de maşini autonome a Uber o evaluare de 7,25 miliarde de dolari.

    CEO-ul Uber, Dara Hosrowshahi, va ocupa un loc în board-ul Aurora. În acelaşi timp, Eric Meyhofer, cel care a condus divizia ATG, va pleca din companie.

    Startup-ul Aurora a fost fondat de trei executivi care au jucat în trecut roluri importante în programele de maşini autonome ale Google, Tesla, respectiv Uber.