BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Kärcher: FC 7 Cordless

    FC 7 Cordless (FC, acronimul de la Floor Cleaner) este un aparat 2-în-1 care face ca aspirarea preliminară de dinaintea spalarii podelei să nu mai fie necesară.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Noul aparat FC 7 pentru curăţarea podelelor de la Kärcher funcţionează cu patru role ce se rotesc în sens contrar, absorbind astfel murdăria fină şi grosieră şi ştergând podeaua. Rolele sunt umezite în mod automat cu apă (şi detergent) dintr-un rezervor de apă curată. Lama de înlăturare a apei murdare din capul de curăţare îndepărtează amestecul de apă şi murdărie de pe role în rezervorul de apă murdară. Firele de păr sunt colectate în filtre speciale pentru păr. Datorită unui sistem cu două rezervoare, apa murdară este ţinută într-un recipient separat şi nu se întinde pe podea. Când rezervorul de apă este gol, acest lucru este indicat printr-un semnal vizual şi acustic. Când rezervorul de apă murdară este plin, FC 7 se opreşte automat. Deoarece foloseşte doar foarte puţină apă, este potrivit şi pentru suprafeţe sensibile. Cantitatea de apă şi viteza rolei pot fi adaptate de la mâner prin două niveluri. Un total de patru agenţi de curăţare special dezvoltaţi sunt disponibili pentru dispozitiv, iar durata de viaţă a bateriei de aproximativ 45 de minute acoperă până la 135 de metri pătraţi. Odată ce treaba este terminată, aparatul poate fi depozitat şi uscat împreună cu accesoriile în staţia de parcare. Produsul a fost dezvoltat de departamentul de research al Kärcher Germania, iar România se numără printre primele ţări în care a fost lansat.

     

    Elementul de noutate:

    Acest aparat înlocuieşte complet aspiratorul şi mopul pe podelele dure.

     

    Efectele inovaţiei:

    FC 7 Cordless reduce timpul de curăţare cu până la 50%, deoarece murdăria obişnuită din casă poate fi îndepărtată de pe podelele dure într-o singură trecere, eliminând necesitatea de a aspira înainte de curăţare. Totodată, utilizează cu până la 85 % mai puţină apă în comparaţie cu un mop  convenţional cu găleată, astfel încât după aproximativ două minute poţi păşi din nou pe podea. Aparatul obţine o performanţă de curăţare mai bună cu 20% în comparaţie cu un mop convenţional cu învelitoare de cârpă de şters, în categoria de testare „ştergere”. Acestă valoare este raportată la rezultatele medii ale testelor privind eficienţa de curăţare, gradul de eliminare a murdăriei şi curăţarea marginilor.

  • Farmec S.A. Cluj-Napoca: R&D (cercetare şi dezvoltare), orientată spre crearea de noi produse. Repoziţionare a businessului în contextul COVID-19

    Situaţiile extreme cer decizii extreme, aşa că, pe fondul pandemiei de COVID-19, producătorul român de cosmetice Farmec a decis anul acesta să replieze businessul şi să lanseze, în timp-record, produse destinate limitării răspândirii virusului SARS-CoV-2, o procedură unică în istoria de peste 130 de ani a companiei.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Încă de la începutul pandemiei, Farmec şi-a schimbat strategiile de comunicare şi campaniile de marketing prin promovarea categoriilor de produse pentru care există o cerere mai mare. De asemenea, a identificat nevoia de dezinfectanţi pe piaţa românească şi şi-a concentrat toate resursele pentru producţia şi distribuţia dezinfectanţilor. Astfel, activităţile companiei au fost adaptate ţinând cont de reglementările autorităţilor şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, iar lansarea produselor biocide s-a realizat în timp record, de o lună, în condiţiile în care, în mod normal, testarea în laborator durează 50 de zile, iar avizarea de către Comisia de Biocide în jur de 2-3 luni. „În general, planificarea unor produse noi, indiferent de tipul acestora, poate dura de la câteva luni la 2 ani. O provocare peste care Farmec a trecut a fost asigurarea de stocuri necesare de alcool şi ambalaje, importul în perioada de urgenţă fiind restricţionat”, notează Mircea Turdean, director general Farmec. În acest mod, compania a lansat gama Dermofarm cu 80% alcool, care conţine produse dezinfectante profesionale, testate şi avizate (atât în ţară, cât şi la laboratoare specializate din străinătate) cu un spectru larg de acţiuni (virucidă, antibacteriană, antifungică), cu efect rapid, destinate în special unităţilor medicale, precum şi gama Farmec pentru mâini pe bază de alcool 70%, care este pentru uz personal. „În plus, Farmec a dezvoltat un nou punct de lucru în Bucureşti şi a suplimentat personalul la departamentul de vânzări online din Cluj-Napoca pentru a răspunde eficient volumului mare de comenzi.” Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului au fost implicate departamentele de marketing, de cercetare, de achiziţii şi de producţie.

     

    Elementul de noutate:

    Rapiditatea lansării unor noi linii de produs în contextul pandemic.

     

    Efectele inovaţiei:

    Crearea de biocide în perioada pandemiei a avut o contribuţie importantă în lupta cu virusul atât pentru cei din linia întâi, pentru instituţiile publice, pentru companii, cât şi pentru toate persoanele care şi-au dorit să se simtă în siguranţă.

  • Cine este românca ce va conduce businessul Unilever din Europa Centrală şi de Sud

    Ana-Maria Pâslaru preia funcţia de Managing Director al Unilever South Central Europe începând cu 1 martie, după trei ani petrecuţi în echipa de leadership a Unilever în regiunea Europei de Est, unde a coordonat businessul Unilever din ţările baltice şi a ocupat funcţia de EE Category Lead Home Care.

    Ea preia rolul de Managing Director în sud-centrul Europei de la James Simmons, care a ocupat această funcţie în ultimii trei ani. Regiunea  reuneşte echipele Unilever din România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Republica Moldova.

    Înainte să conducă echipa din ţările baltice, Ana-Maria Pâslaru a ocupat funcţia de Director de Marketing Home & Personal Care USCE & CEE Home Care din anul 2015.

    „Mă bucur să mă întorc acasă şi să mă dedic echipei Unilever din South Central Europe, echipa în care am făcut primii paşi în cadrul Unilever şi unde regăsesc oameni şi proiecte care-mi sunt printre cele mai dragi. Nu e uşor să calc pe urmele lui James, care lasă în South Central Europe o moştenire importantă, rezultate incredibile de business şi o echipă extraordinar de puternică”, a spus Ana-Maria Pâslaru.

    Ea şi-a început cariera în Unilever în anul 2007 în rolul de management trainee şi a deţinut mai multe funcţii în cadrul departmentelor de marketing şi customer marketing ale companiei.

  • Când luaţi un credit de la bancă, dobânda contează mai puţin. Rata lunară este cea mai importantă

    Când vorbeşti despre un credit, mai ales despre un împrumut ipotecar, aproape nimeni nu ştie cât este dobânda pe care o plăteşte. Cu câteva zile înainte de scadenţă, mulţi primesc un SMS cu cât este rata de plată şi că trebuie să se asigure că au banii în cont.

    Aşa că, pentru toată lumea, cel mai important lucru este cât trebuie să plătească – 1.200 de lei, 1.500 de lei, 2.500 de lei, 3.000 de lei sau 200 de euro, 300 de euro, 400 de euro etc.

    Toată lumea are asta în minte şi restul nu mai contează.

    În spatele acestei rate lunare se află o dobândă, celebra DAE, format din dobânda de referinţă,  ROBOR sau, mai nou, IRCC, la care se adaugă marja băncii. La creditele ipotecare marjele pot varia între 2,25% – 3,15% pe an. Oricum, aceste amănunte se reţin prea puţin.

    Nimeni nu stă să urmărească cum a evoluat ROBOR-ul, că-i 2,04% (cât a fost la începutul anului), că-i 1,54% (cât este acum) şi că diferenţa înseamnă o scădere de 25%, sau cum a evoluat IRCC-ul , care este acum 1,84%. Sunt prea multe cifre de ţinut minte.

    Dacă rata este de 1.500 de lei pe lună la un apartament, plus minus 50 de lei, să spunem, aşa cum şi-a făcut cineva socotelile când a luat creditul, totul este ok.

    Când scade rata cu 50 de lei pentru că a scăzut ROBOR pentru că BNR a redus dobânda de referinţă, suma câştigată este prea mică, două pachete de ţigări pe lună, şi nimeni nu o pune de-o parte pentru vremurile când dobânzile vor creşte.

    Acum 12 ani, când majoritatea creditelor din piaţă erau în euro, franci elveţieni, iar cursurile valutare leu/euro şi leu/CHF creşteau, mai ales la francul elveţian, creşteau şi principalul şi dobânda în acelaşi timp, iar acest lucru se simţea imediat.

    Este mai greu de digerat o creştere a principalului cu 30%, la care se adaugă şi creşterea dobânzii cu 30% prin creşterea cursului valutar.

    La creditele în lei avantajul este că principalul nu creşte, ci doar dobânda, aşa că fluctuaţiile se simt mai puţin.  În 2017-2019 ROBOR a crescut de la 0,67% la 2,5%, adică de 4 ori, aproape nimeni nu şi-a dat seama, pentru că rata lunară crescuse de la 1.500 de lei la 1.700 de lei, iar creşterea salariului era mai mult de 200 de lei pe lună. Am dat doar un exemplu.

    Dacă la creditele ipotecare în lei dobânzile sunt de 4%-5%, la creditele de consum dobânzile sunt între 8-12%, iar la cardurile de credit dobânzile sunt între 18%-25%.

    Una dintre cele mai mari idei din lumea bancară a fost acest card de credit, dezvoltat în America începând cu anii 1980, când trebuia să dai înapoi numai 10% sau 5% din suma trasă – ceea ce pare puţin -, iar a doua zi să o retragi din nou. Nimeni nu se uită cât sunt dobânzile, iar acest produs este cel mai profitabil pentru o bancă.

    Asta îmi aminteşte de o situaţie petrecută în România la începutul anilor 2000, când piaţa de electrocasnice se pregătea pentru celebrul credit cu buletinul.

    Retailerul Flanco avea ofertă de vânzare de televizoare în rate cu o dobândă de 40% (atunci inflaţia era de 20%, iar acum este de 2%). Clienţii, când intrau în magazin se uitau şi vedeau dobânda de 40%, li se părea enorm şi fugeau. Ca să vitalizeze vânzările, cineva a venit cu ideea extraordinară de marketing ca în loc să se promoveze dobânda de 40%, să se promoveze rata lunară de plată. Pur şi simplu a fost un şoc de marketing, pentru că atunci când clienţii au văzut că o rată pentru un televizor nou era de numai 500.000 de lei (pe atunci erau banii vechi), care reprezenta doar 5% sau 10% dintr-un salariu lunar, au dat buzna să cumpere televizoare, care erau principalul mijloc de entertainment.  O rată de 500.000 de lei putea fi destul de uşor plătită de foarte multă lume, aşa că a urmat un boom de vânzări de electrocasnice.

    Însă nimeni nu prea şi-a dat seama că acea rată de 500.000 de lei era echivalentul unei dobânzi de 60%.

    Tot ce contează este rata lunară, şi mai puţin dobânda.

    Aşa că prea puţină lume ştie că, într-un an, dobânzile la lei au scăzut cu aproape 50%.

  • Revoluţia serviciilor digitale în telecom

    Chiar dacă sunt un ingredient indispensabil în orice proces de transformare digitală, jucătorii de pe piaţa locală de telecom mai au şi ei încă multe de făcut pentru digitalizarea operaţiunilor proprii şi a relaţiilor cu clienţii. Orange, liderul pieţei locale de telecom, încearcă şi de această dată să dea tonul, cu o propunere comercială în premieră pe piaţa de telecom: abonamentul creat şi administrat 100% digital.

    Pierre Etienne Cizeron, un veteran cu peste 20 ani în industria de telecomunicaţii, care a preluat funcţia de director de marketing al subsidiarei locale a grupului francez Orange în urmă cu un an, explică raţiunea din spatele mişcărilor companiei.

    „Anul ce tocmai s-a încheiat a acelerat o tendinţă care există de ceva timp în piaţă, cea a digitalizării. Vedem tot mai des cum multe servicii pe care le folosim zilnic, de la ride sharing, la streaming de muzică sau cumpăraturile zilnice, se transformă în servicii complet digitale. Tocmai de aceea în ultimii ani am investit constant in dezvoltarea serviciilor digitale, un bun exemplu fiind lansarea primului abonament 100% digital din România, denumit YOXO”, a declarat Pierre Etienne Cizeron pentru Business MAGAZIN. El a preluat funcţia de director de marketing în cadrul Orange România în februarie anul trecut, chiar înainte de declanşarea pandemiei. Înainte de a veni în România, Pierre Etienne Cizeron a ocupat poziţia de director al diviziei consumer pentru subsidiara Orange din Egipt, iar anterior a avut timp de circa opt ani diferite funcţii în cadrul grupului francez – de la director general adjunct în însorita insulă Reunion din Oceanul Indian şi director comercial în Antilele franceze din Caraibe la vicepreşedinte consumer marketing pentru 30 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Totodată, el a lucrat şi în industria de telecomunicaţii din SUA.

    Relocarea lui Pierre Etienne Cizeron în România completează experienţa sa bogată – atât culturală, cât şi de business, una dintre principalele provocări pe care le-a avut încă aproape de la începutul mandatului pe plan local fiind adaptarea la noul context de piaţă dictat de pandemie cu servicii telecom digitale.

    „Anul 2020 a fost unul profund marcat de incertidudine, iar digitalizarea accelerată a multor sectoare ne-a arătat diferenţa pe care o fac reţelele de telecomunicaţii, dar şi importanţa lor în vieţile noastre de zi cu zi. De altfel, transformarea digitală a reprezentat pentru multe companii soluţia salvatoare pentru continuarea activităţii sau în unele cazuri, reinventarea completă a businessului. Pentru Orange România, la începutul crizei sanitare, prioritatea a fost asigurarea continuităţii serviciilor pe care le oferă şi păstrarea aceluiaşi standard de calitate chiar şi în momentele în care reţeaua înregistra creşteri semnificative de trafic. Ulterior, eforturile noastre s-au îndreptat spre a oferi clienţilor noştri servicii şi soluţii digitale adaptate nevoilor lor”, a precizat el, adăugând că dezvoltarea serviciilor digitale a fost şi este o prioritate pentru Orange şi în cazul clienţilor persoane fizice.

    „Astfel, prin servicii digitale precum My Orange, Orange Money sau YOXO am susţinut comunicarea şi am ajutat clienţii să rămână conectaţi, informaţi şi în legătură cu cei dragi, dar în siguranţă în acelaşi timp.”

    Ce este însă mai exact YOXO, abonamentul revoluţionar lansat de Orange? YOXO este primul abonament de telefonie de pe piaţa locală care poate fi configurat şi gestionat în întregime prin intermediul aplicaţiei de mobil dedicate. Mai exact, abonamentul YOXO nu are perioadă contractuală fixă, ci le oferă utilizatorilor libertatea de a renunţa la acest serviciu ori de câte ori îşi doresc, fără alte obligaţii. De asemenea, clienţii YOXO beneficiază de minute nelimitate de voce şi pot alege între mai multe opţiuni de internet mobil, la care pot adăuga internet suplimentar dacă au nevoie. În plus, aceştia îşi pot personaliza abonamentul YOXO cu opţiuni de roaming ori minute internaţionale, sau adăuga din aplicaţie resurse suplimentare de internet, iar la final de lună suma aferentă datelor neutilizate se scade din valoarea facturii următoare. Un alt avantaj al abonamentului YOXO este faptul că tarifele sunt în lei, astfel că utilizatorii nu au surprize legate de costuri la final de lună.

    Orange România a lansat abonamentul 100% digital YOXO la finalul lunii septembrie, după circa şapte luni de pandemie în care românii şi persoane de pe tot globul şi-au mutat o bună parte din activităţi în mediul online, fie că vorbim de muncă, cumpărături sau activităţi recreative.

    „Într-o perioadă în care oamenii au trecut de la munca din birouri şi şcoala din sălile de clasă la munca de acasă şi şcoala online, traficul de date fixe şi mobile a crescut într-un ritm accelerat. Vorbim despre creşteri semnificative ale consumului de date mobile, ce în anumite perioade cum este trimestrul III din 2020 a fost cu aproximativ 40% mai mare în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului anterior”, a subliniat directorul de marketing al Orange România.

    Deşi lansat în plină pandemie, proiectul YOXO a început acum aproape doi ani, interval de timp în care serviciul a trecut prin mai multe faze de testare şi colectare de impresii de la clienţi cu profil digital. „Ne-am dorit să înţelegem cât mai bine care sunt nevoile şi dorinţele acestor clienţi, ce aşteptări au de la serviciile digitale pe care deja le folosesc şi cum văd ei viitorul telefoniei mobile. Aşa s-a născut YOXO, un produs inovator care oferă preţuri avantajoase şi transparenţă completă, elimină constrângerile contractuale şi permite foarte multă libertate de personalizare.”

    Abonamentul YOXO a fost dezvoltat în întregime pe plan local, fiind testat cu utilizatori locali şi adaptat la preferinţele pieţei din România.

    „Deşi este un serviciu lansat de puţin timp, feedbackul primit a fost unul foarte bun încă din primăvara anului trecut, de când am început testarea serviciului pe piaţa din România, şi continuă să fie unul pozitiv. Astfel, în a doua jumătate a anului 2020, YOXO a reuşit să îşi tripleze numărul de utilizatorilor, iar 89% din aceştia se declară foarte mulţumiţi de acest nou serviciu şi au recomandat deja YOXO prietenilor sau familiei, ca urmare a experienţei pozitive pe care au avut-o cu acest serviciu. Este un rezultat peste aşteptările noastre având în vedere timpul extrem de scurt de când a fost lansat pe piaţă”, a punctat Pierre Etienne Cizeron.

    Astfel, succesul YOXO din România a atras deja şi atenţia la nivel de grup, servicii similare urmând a fi lansate cel mai probabil şi în alte ţări în care activează Orange. „Cu toate acestea, am vrut ca acest produs să nu semene cu niciun altul de pe piaţă, atât în ceea ce priveşte beneficiile pe care le oferă, cât şi în ceea ce priveşte felul în care îl comunicăm.”

    Pe plan local, Orange are peste 10 milioane de clienţi pentru serviciile sale telecom, iar abonamentul YOXO nu a fost creat pentru a atrage utilizatori din zona abonamentelor clasice sau a cartelelor preplătite, ci pentru persoanele native digital cu vârste cuprinse între 20-35 de ani cu înclinaţie spre tehnologie şi flexibilitate.

    „Pentru că au crescut folosind tehnologia, au aşteptări mai stricte de la produsele şi serviciile pe care le folosesc. Îşi doresc experienţe de utilizare simple şi rapide, care să nu le dea bătăi de cap, ci dimpotrivă care să le aducă valoare adăugată în consumul zilnic. Nu în ultimul rând, utilizatorul YOXO caută branduri a căror atitudine şi activităţi să se reflecte în propriile valori şi viziune despre viaţă şi nu se fereşte să le tragă la răspundere sau să renunţe la anumite produse şi servicii în momentul în care acele companii nu mai corespund acelor aşteptări”, a menţionat el.

    Ca atare, echipa Orange România va continua să dezvolte YOXO ca un serviciu indepedent, în paralel cu celelalte servicii din portofoliu, pentru a răspunde nevoilor categoriei de consumatori căreia i se adresează, cu accent pe flexibilitate şi personalizare.

    YOXO nu îşi propune să atragă utilizatori dintr-o parte sau alta ci mai degrabă se adresează unei anumite categorii de utilizatorilor care nu găsesc o ofertă suficient de potrivită pentru preferinţele lor în cele două variante clasice.

    „Pentru anumite categorii de clienţi beneficiile şi comoditatea pe care o oferă abonamentele clasice sunt ideale pentru nevoile lor, in timp ce pentru alte categorii varianta opţiunilor prepay va fi mai bine adaptată stilului lor de viaţă. Nu există o soluţie unică pentru toţi clienţii pentru că fiecare dintre noi suntem diferiti şi avem nevoi diferite”, a conchis directorul de marketing al Orange România.

  • După 20 de ani în care majoritatea companiilor mari erau conduse de străini, acum tot mai mulţi români revendică aceste posturi

    În 15 ani, Mihai Bordeanu a evoluat treptat de la FMCG şi industria alimentară la funcţii de top management în industria auto europeană.

    Executivii români devin tot mai cunoscuţi la nivel european şi mondial, iar după aproape 20 de ani, timp în care importatorii şi producătorii locali erau conduşi de expaţi, locul acestora este luat treptat de români. Dar numai după ce aceştia din urmă au câştigat mai mulţi ani de experienţă pe alte pieţe.

    Cel mai recent exemplu în acest sens este al lui Mihai Bordeanu, care şi-a început cariera în domeniul bunurilor de larg consum, la Reckitt Benckiser în 2002, pentru ca aproape două decenii mai târziu să ajungă Director Dacia pentru regiunea Europei de Sud-Est. A fost director regional pentru Lexus, a popularizat conceptul ediţiilor speciale al modelelor cât a fost director de marketing şi director comercial la Toyota şi ulterior, din 2010 a condus marketingul mărcii Dacia, atât în România cât şi în pieţele „cu volan pe dreapta precum Marea Britanie, dar şi Cipru sau Malta.

    Acum, Mihai Bordeanu a preluat, începând cu 1 ianuarie, funcţia de Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe, iar de la 1 februarie îl va prelua pe cel de Country Head România. Mihai Bordeanu era vicepreşedintele mărcii Dacia.

    Din noua funcţie, Mihai Bordeanu va conduce divizia comercială a Dacia pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, iar Christophe Dridi va coordona la nivel regional activitatea uzinei de la Mioveni.

    Este pentru prima dată din 2002 încoace când la conducerea Dacia vine un român. Ultimul în funcţia de director general a fost Constantin Stroe, care a deţinut funcţia inclusiv după venirea francezilor la Mioveni în 1999.

    Christophe Dridi, fostul preşedinte şi director general al Automobile Dacia şi Group Renault România a preluat de la 1 ianuarie, responsabilitatea perimetrului industrial din România, Rusia şi Maroc, în funcţia de VP Global Access Industry şi VP Industry Dacia şi Lada. Astfel, Dridi va conduce întreaga gamă entry pentru Europa şi Eurasia şi va gestiona nu doar uzina de la Mioveni ci şi cele două uzine din Rusia, de la Moscova şi Toliatti dar şi cele două din Maroc, Tanger şi Casablanca.

    Schimbările vin în urma organizării Groupe Renault în jurul mărcilor sale, grupate în patru unităţi de business (business units) – Renault, Dacia şi Lada, Alpine şi New Mobility.

    În 2010, la 35 de ani, Mihai Bordeanu, fostul şef regional al mărcii premium Lexus prelua echipa de conducere a direcţiei comerciale a grupului Renault pe piaţă locală, care controlează vânzările Dacia, Renault şi Nissan în valoare de aproape 500 mld. euro la acea vreme.

    Mihai Bordeanu devenea în 2010 unul dintre puţinii români recrutaţi de grupul francez pentru echipa de management.

    Prima ieşire în prim-plan a lui Mihai Bordeanu avea loc în 2009 când prelua conducerea mărcii Lexus la nivel regional, însă mandatul său a fost lovit de criza financiară.

    La finalul anului 2009 Mihai Bordeanu, Brand Manager pentru Balcani al Lexus, marca de lux din cadrul grupului Toyota, consideră că nu chiar toţi dealerii auto trebuie salvaţi de la faliment. „Dacă nici acum, pe vreme de criză, managerii nu pot să aşeze compania pe nişte fundamente economice sănătoase, probabil că nu vor reuşi să o facă niciodată. Până la urmă, şi falimentul e o soluţie., declara la acea vreme Bordeanu.

    În cadrul Toyota România, Mihai Bordeanu a fost director de marketing începând cu anul 2006, iar ulterior a fost numit director comercial, în perioada celor două mandate ale sale vânzările mărcii japoneze ajungând la aproape 10.000 de unităţi, faţă de puţin peste 6.000 la sfârşitul lui 2005.

     

    Cum arată CV-ul lui Mihai Bordeanu: De la iaurturile Danone în 2002, la şeful Dacia la nivel regional

    ►1 februarie 2021 – Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe şi Country Head Romania

    ►1 septembrie 2019 – Vicepreşedinte Dacia

    ►1 martie 2016 – Director de vânzări şi marketing pentru Renault în regiunea Eurasia

    ►1 februarie 2010 – Director de marketing pentru Dacia

    ►1 ianuarie 2009 – Director regional pentru Balcani pentru marca Lexus

    ►1 septembrie 2007 – Director comercial pentru Toyota în România

    ►1 august 2006 – Director de marketing pentru Toyota în România

    ►1 martie 2004 – Director de marketing pentru Danone

    ►1 februarie 2002 – Senior Brand Manager în cadrul Danone

  • Cum ajută marketingul afiliat businessurile care îşi desfăşoară activitatea în online

    2020 a însemnat schimbarea paradigmei generale, iar în contextul digitalizării accentuate impuse de pandemie, comerţul electronic a fost cu siguranţă una dintre vedetele anului ce s-a încheiat. Modificările în obiceiurile de consum ale cumpărătorilor şi mutarea preponderent în online au dus la creşteri semnificative pe sectorul eCommerce şi al domeniilor conexe. Pentru a rămâne active, companiile au început să pună accent tot mai mult pe comerţul online, iar în acest efort de adaptare la noile obiceiuri ale consumatorilor, marketingul afiliat a fost un real ajutor.

    Recent listată pe piaţa AeRO a BVB (simbol bursier 2P), compania de tehnologie 2Performant anunţă că în 2020 a intermediat prin intermediul platformei integrate de marketing afiliat şi influencer marketing, pe care o dezvoltă, operează şi monetizează, peste 1 milion de vânzări pentru magazinele online înscrise pe aceasta, în creştere cu 28% faţă de anul anterior.

    Cu alte cuvinte, afiliaţii, nativii digitali care promovează prin 2Performant magazinele online, au contribuit la creşterea vânzărilor pentru acestea, obţinând totodată propriile comisioane. Peste 55 de milioane de click-uri au fost înregistrate în cadrul platformei pe tot parcursul anului 2020, ceea ce înseamnă că în medie afiliaţii au adus magazinelor înscrise în platformă peste 4,6 milioane de click-uri pe lună. La fiecare click generat de afiliaţi prin 2Performant, magazinele online au încasat aproape un euro din vânzări (mai precis 1 click = 0,9 euro).

    Marketingul afiliat se defineşte ca publicitate la cost pe vânzare şi reprezintă un instrument foarte eficient în termeni de cost pentru magazinele online. Astfel, pentru fiecare euro investit în marketing afiliat, un magazin online a câştigat în medie anul trecut 14,86 euro, probabil cel mai bun randament pe care îl poate obţine un magazin online. Şi numărul efectiv al magazinelor online care au înregistrat vânzări prin intermediul 2Performant a crescut în 2020 cu 2,3% faţă de anul anterior, ajungând la 785.

    În ceea ce priveşte nativii digitali care promovează aceste magazine şi obţin comisioane, numărul lor a crescut în 2020 cu 15,5% faţă de 2019: 3.445 de oameni au câştigat 3,4 milioane de euro din comisioane prin intermediul 2Performant, o sumă cu 26,8% mai mare ca anul precedent. Astfel, pe fondul creşterilor din sectorul eCommerce, estimat în jurul cifrei de 5,5 miliarde de euro în 2020 conform ARMO, adică cu 30% mai mult faţă de anul precedent, marketingul afiliat poate juca un rol important în vânzările online, cu perspective foarte bune în următorii ani.

    „În 2020, marketingul afiliat şi-a dovedit relevanţa ca instrument de vânzări, ajutând magazinele să atragă consumatorii noi veniţi în online, dar şi să-şi atingă cotele de piaţă propuse. În portofoliul 2Performant se regăsesc magazine online pentru care afilierea înseamnă până la 70% din total cifră de afaceri, în acelaşi timp existând şi retaileri pentru care afilierea înseamnă contribuţia la a câştiga încă 2 sau 3 procente din cota de piaţă vizată. 1 milion de vânzări este o cifră care nu s-ar fi putut atinge fără implicarea unui număr tot mai mare de afiliaţi, fără investiţia de timp, bani, expertiză şi răbdare a fiecăruia dintre ei. Unii dintre aceştia sunt parteneri consacraţi ai reţelei noastre de marketing afiliat, alţii sunt oameni care au optat pentru reconversia profesională în contextul pieţei de muncă din 2020”, spune Dorin Boerescu, CEO 2Performant.

    Varietate mare de categorii de produse vândute, cumpărători noi în online

    Conform datelor companiei 2Performant, valoarea medie a coşului de cumpărături este în 2020 de 49,70 euro fără TVA, în creştere cu 5,7% faţă de 2019. La capitolul categorii de produse, se observă distribuţia categoriilor în total vânzări: 27,5% Fashion, 25,7% Books, Movies & Music, 13,7% Beauty, 7,1% Electronics IT&C, 6,8% Babies Kids & Toys, 5,4% Home & Garden. Ceea ce reflectă faptul că românii au cumpărat în online acele produse care au fost cele mai potrivite noului stil de viaţă impus de pandemie. Primele trei categorii de produse cu cele mai mari creşteri de vânzări în 2020 faţă de anul anterior sunt Sports & outdoors, urmată de Beauty şi Babies Kids & Toys.

    Cum se comportă cumpărătorul român în online

    Schimbările din stilul de viaţă impus de pandemie s-au reflectat nu numai în preferinţa românilor pentru anumite produse, ci şi în obiceiuri de cumpărare în online. Astfel, în 2020 cresc uşor vânzările pe mobil: 65,6% din total vânzări sunt realizate de pe mobil versus 34,4% de pe desktop (faţă de o distribuţie a vânzărilor de 63,6% pe mobil şi 36,4% pe desktop în 2019), trend vizibil încă din 2018.

    Totodată, se observă schimbări de comportament în ceea ce priveşte intervale orare de trafic şi vânzări: dacă în 2019 traficul şi tranzacţiile pe mobil erau mai ridicate seara, iar pe desktop se naviga şi cumpăra mai mult în timpul zilei, în 2020 în contextul pandemiei traficul pe site-urile magazinelor online a crescut proporţional în timpul dimineţii pe mobil şi desktop, însă, în timp ce pe mobil traficul continuă să crească progresiv după ora 11, pe desktop începe să scadă. Cele mai multe vânzări s-au făcut pe desktop ziua între 11:00 – 15:00, iar pe mobil seara între 20:00 – 22:00.
     

  • Cum te pot ajuta reţelele de social media să îţi promovezi businessul şi care sunt trendurile anului 2021 în marketingul digital

    Odată cu provocările anului 2020, în care comportamentul consumatorilor s-a schimbat la nivel global ca urmare a pandemiei de COVID-19, iar piaţa online a înregistrat creşteri semnificative, trendurile din 2021 în marketing digital se concentrează pe conţinut video, creativitate, automatizări, dar şi pe testare şi adaptare pentru rezultate performante. Anabela Luca, CEO-ul agenţiei româneşti de performance marketing adLemonade, spune că odată cu anularea conferinţelor fizice cauzate de pandemie, interacţiunea de business a devenit mai efervescentă în online.

    În sfera social media, lansarea funcţiei Reels pe Instagram a reprezentat cel mai mare boom, potrivit reprezentanţilor agenţiei. „Conţinutul este unul creativ şi, fiind încă destul de nou, este prioritizat de algoritmul Instagram; conţinutul este trimis către toţi utilizatorii platformei, nu doar către cei care te urmăresc, astfel ai posibilitatea să îţi creşti gradul de recunoaştere dincolo de audienţa existentă.”

    Instagram Shop reprezintă un alt trend al acestui an, deoarece este o modalitate simplificată pentru utilizatori, prin care aceştia pot descoperi produse, fiind accesibil direct din meniul principal de navigare al Instagram. „Un Instagram shop vă permite să vă integraţi catalogul de produse cu profilul business. Astfel reuşiţi să vă promovaţi produsele direct către utilizatorii Instagram prin postări, stories, şi chiar în pagină direct. De asemenea, puteţi eticheta produsele magazinului Instagram în postări în acelaşi mod în care aţi eticheta un prieten. Alături de Instagram shop vineFacebook shop, considerat de reprezentanţii adLemonade „o mişcare inteligentă”. „Concurenţa poate fi acerbă, dar cu peste 2,6 miliarde de utilizatori activi lunar, audienţa este mai mult decât suficientă. Avantajele utilizării Adăugarea unui magazin se face doar din câteva click-uri, comunitatea rămâne angrenată, se pot face analize inteligente pentru urmărirea clienţilor, se pot folosi culorile personalizate ale businessului şi cel mai important, puteţi să urmăriţi comportamentul potenţialilor clienţi şi să recompensaţi comunitatea cu reduceri”, explică Beatrice Păun, Digital Marketing Specialist adLemonade.

    Şi platforma LinkedIn „a venit ca o mănuşă şi a adus câteva beneficii semnificative în a conecta oamenii dincolo de mesajele strict tranzacţionale sau in-mail spam. Atingând peste 700 milioane utilizatori în 2020, LinkedIn deschide noi oportunităţi de comunicare şi de creare de relaţii prin LinkedIn Stories şi creşterea conţinutului video, dar şi pe zona de conferinţe online prin Linkedin Live events. Mai mult, LinkedIn aduce noi data insights în zona de oportunităţi de carieră, dar şi de targetare a reclamelor plătite, ceea ce îl face în continuare o unealtă atractivă în mixul de marketing al brandurilor B2B şi pe zona de oportunităţi de carieră”, susţine Anabela Luca.

    În 2020, conţinutul video de pe YouTube a crescut la rândul său exponenţial. De la webinarii şi review-uri de produse la concerte, conferinţe şi cursuri, utilizatorii şi-au transferat în online mare parte din activităţi şi pasiuni. „Al doilea motor de căutare din lume, YouTube îşi va continua şi în 2021 ascensiunea şi va concura serios conţinutul media de la TV. Pentru branduri, campaniile în YouTube au avantajul de a avea deja contextul creat pentru user. Important este să ştii ce vrei să obţii în urma fiecărei campanii pentru a alege tipul de ad potrivit. Un magazin online poate testa o campanie Trueview for shopping, ce permite afişarea produselor din Merchant Center alături de video, în timp ce Trueview for action este o campanie potrivită pentru generare de lead-uri. Să nu uităm că Google România a lansat la final de 2020 YouTube Select, o nouă oportunitate pentru branduri de a-şi afişa reclamele într-un conţinut premium”, spune Roxana Petrache, Senior Digital Marketing Specialist adLemonade.

    Cătălina Sorocean, care ocupă funcţia de Digital Marketing Specialist în cadrul agenţiei aminteşte şi despre ascensiunea fulminantă a TikTok-ului, care s-a transformat rapid într-una dintre cele mai utilizate platforme de socializare din lume, având peste 800 de milioane de utilizatori activi lunar. Astfel, gestionarea unui cont TikTok este un trend care va câştiga şi mai multă popularitate în 2021. „Dacă doreşti să te conectezi cu generatia Z, TikTok este un instrument din ce în ce mai puternic pentru a creşte audienţa şi a genera lead-uri. Cheia succesului este conţinutul de calitate adaptat intereselor şi problemelor grupului ţintă, prin care să oferi soluţii potenţiale, inspiraţie sau divertisment. Algoritmii TikTok asigură o promovare organică eficientă. Videoclipurile se accesează cu uşurinţă în feed-ul For You, obţin vizualizări şi, împreună cu acestea, vine o creştere organică a urmăritorilor.” De asemenea, TikTok şi-a anunţat recent planurile de a introduce metode de promovare plătite şi de a reduce opţiunile necomerciale pentru a creşte monetizarea. Prin urmare, începutul anului 2021 este un moment excelent pentru a profita la maximum de opţiunile gratuite de promovare TikTok, cred reprezentanţii businessului.

    Alte două unelte care vin în ajutorul companiilor pentru a-şi promova aplicaţiile dezvoltate sunt Google Ads şi Facebook Ads. „Tipul de campanie din Google Ads este Universal App Campaign, care funcţionează pe baza de machine learning şi te poate ajuta să obţii mai multe instalări de aplicaţii şi să generezi conversii. Unde se afişează aceste reclame? În Google Search, Google Play, YouTube, Google Display Network, AdMob, Discover din Search şi pe site-uri partenere Google. Fiind campanie automatizată, aceasta afişează reclamele celor mai relevanţi utilizatori pentru business-ul tău. Iar cu ajutorul Facebook Ads te poţi folosi de campania App Installs ca să atragi utilizatori noi să descarce aplicaţia ta sau să-i convingi pe cei existenţi să comande. Reclamele se afişează pe Facebook, Instagram si Audience Network. Foloseşte-te de tool-urile şi resursele din online ca să îţi promovezi nu doar aplicaţia, ci şi site-ul şi întreg business-ul. Fii prezent acolo unde sunt clienţii tăi”, adaugă Diana Părău.

    Google Shopping îşi continua la rândul său trendul ascendent şi în 2021. Într-o lume digitală în care trendul principal este automatizarea, Campaniile de Shopping Ads, lansate în România în vara anului 2019, „sunt un must-have pentru magazinele online de tip e-commerce”.
    „Pe lângă atractivitatea crescută a acestui tip de reclame de tip imagine + titlu + pret (implicit o rată de click mare), acestea au şi o rată de conversie mult mai bună decât campaniile clasice de Search, la un cost mai mic. Shopping Ads funcţionează pe baza unui feed de produse care trebuie să ţină cont în permanenţă de recomandările Google. În plus, la acest tip de campanie, o singură căutare poate genera o afişare a mai multe produse din feed-ul tău. Cu siguranţă în 2021 Shopping Ads vor fi folosite de tot mai multe ecommerce-uri, iar concurenţa va deveni mai acerbă”, este de părere Octavian Severin, Digital Marketing Specialist adLemonade.


     

  • Cum pot să îmi fac un magazin online? Cât costă, cât durează şi care sunt principalele provocări, de la startup-uri la mari companii

    Pe 16 martie 2020, când clopoţelul a sunat de stare de urgenţă în România, magazinele mici şi mari, restaurantele şi multe alte firme au pus temporar lacătul pe uşă sau au rămas fără clienţi. Companiile care s-au repliat rapid au găsit un răspuns simplu pentru a continua dezvoltarea: online-ul. Cu toate acestea, unii producători şi comercianţi au ajuns la concluzia că soluţia deschiderii unei platforme online nu este atât de uşoară pe cât pare.

    Ei au descoperit că au nevoie de un nou canal de vânzare pentru că nu mai aveau acces la cele clasice sau aveau accesul restricţionat. Cunoştinţele sunt puţine, majoritatea companiilor s-au axat dintotdeauna pe canalele clasice de distribuţie, de vânzare către consumatorul final, fie către revânzători. Când nu au mai putut face acest lucru, ei nu aveau nici cunoştinţele necesare pentru a face transformări potrivite”, spune Doina Vîlceanu, chief marketing officer al dezvoltatorului de magazine online ContentSpeed, în cadrul unui interviu organizat recent pentru Ziarul Financiar.  

    Piaţa comerţului online din România este pe o traiectorie de creştere de circa 30% faţă de 2019 şi se îndreaptă spre 5,5 miliarde de euro, aşa cum atestă informaţiile Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO). În cadrul acestui avans, unele companii s-au bucurat de creşteri de două sau chiar trei cifre, dublându-şi ori triplându-şi vânzările, în anumite cazuri.

    În ultimele nouă luni din an, odată ce au apărut mai multe magazine şi platforme online, acestea au investit în marketing, ceea ce a adus clienţi pentru produsele lor. Dezvoltarea pieţei a atras după sine o nouă etapă şi pentru segmentul serviciilor de livrare rapidă şi livrare la domiciliu din România.

    Această evoluţie a livrărilor a avut un impact şi în piaţa muncii, întrucât companiile de livrări au început să angajeze sute de livratori cu contract de muncă, nu doar pe bază de comision. În această situaţie s-a regăsit şi compania de livrări Urban Logistic, fondată în piaţa locală de danezul Lars Lund, fost şef al kika România. Astfel, poziţia de livrator a devenit un loc de muncă stabil în piaţă.

    În ceea ce priveşte companiile care au înţeles din primele săptămâni nevoia canalului online, acestea au provenit din majoritatea sectoarelor economice care au o latură de B2C.

    „Am văzut interes pentru magazine online în toate sectoarele care au fost de interes şi pentru consumatorii finali, precum electronice, electrocasnice, petshop-uri, cărţi, inclusiv fashion, nu mai vorbim de domeniul farmaceutic. A existat foarte mult interes şi în piaţa bunurilor de larg consum şi în livrare de alimente sau mâncare la domiciliu. Pe acestea am avut cele mai multe solicitări pentru această relansare în mediul digital a afacerilor tradiţionale pe care le aveau.”

    Compania românească ContentSpeed a dezvoltat până acum peste 1.000 de magazine online B2C şi B2B, iar costurile, dimensiunile, timpii de dezvoltare, amortizarea şi eficienţa investiţiei pot varia în funcţie de business.

    „Prima etapă este identificarea nevoilor reale pe care le are compania. Stăm la o masă şi punem pe hârtie obiectivele de business, precum şi componentele pe care le are compania deja implementate. Pentru că atunci când discutăm de o companie cu afaceri de 40 de milioane de euro care face distribuţie de bunuri de larg consum, spre exemplu, acolo există deja un software de gestiune şi un software pentru depozite.” Odată ce informaţiile sunt puse cap la cap, dezvoltatorul de magazine online la care apelează respectivul business trebuie să gândească o soluţie care să integreze toate componentele afacerii.

    „Dacă un magazin online nu este integrat cu ce are deja compania ca soluţii software implementate este mai mult o bătaie de cap decât un ajutor pentru ei.”

     

    „Mi-au făcut nişte băieţi de la Ploieşti”

    În ultimii zece ani, soluţiile software standardizate pe care le vând marile companii de tehnologie, precum Microsoft, au căpătat un nivel de sofisticare ce poate lucra ca un avantaj. De asemenea, o soluţie customizată poate fi utilă, dar orice soluţie customizată, construită specific pentru un anumit business, trebuie să fie integrată cu soluţiile software deja existente în procese.

    Cu toate acestea, o serie de „metehne” sunt perpetuate în continuare de antreprenori, iar printre acestea se numără apetitul ridicat pentru soluţii software personalizate.

    „Există nişte metehne cumva perpetuate ale antreprenorilor români, şi-anume de a-şi face soluţii customizate în cadrul companiei. «Mi-am făcut cu nişte băieţi de la Ploieşti un software de gestiune că mi s-a părut mie că este prea complicată compania mea pentru o soluţie software standardizată». În momentul în care începi să personalizezi foarte mult şi să faci intern diferite dezvoltări, ar putea deveni o provocare menţinerea la zi a soluţiei respective.”

    Un alt element important de luat în calcul în discuţia soluţie standard versus soluţie customizată este cel al timpului de lansare pe piaţă, în contextul în care dezvoltarea internă ar putea dura mai mult dacă nu există resursele necesare.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea unui magazin online, în funcţie de complexitatea acestuia, de dimensiunea catalogului de produse, de dimensiunea companiei, acesta ar putea fi realizat într-un inteval cuprins între 2 săptămâni şi 5 luni.

    „În majoritatea cazurilor pentru start-up-uri vorbim de un termen de 2-3 săptămâni, iar atunci când vorbim de un retailer tradiţional, unde avem obligativitatea de a ne integra cu celelalte soluţii folosite, discutăm de 2-3 luni. Pentru o companie mare de distribuţie, unde deja intră mai multe componente, termenul aproximativ ar fi de 4-5 luni.”

    Investiţia într-un magazin online se amortizează în maximum 1 an, dar în cazul companiilor mici timpul poate fi de doar câteva luni. Costul unui magazin variază, la fel ca timpul de implementare, în funcţie de dimensiunea businessului.

    „Un start-up îşi poate face şi singur configurările, dar de multe ori antreprenorul preferă să apeleze la un furnizor de magazine online pentru a se concentra pe celelalte aspecte ale businessului. Costul ar putea fi de circa 1.000-1.500 de euro al unui magazin online la cheie. Când vorbim de retailul tradiţional, un magazin online de haine sau pantofi, acolo investiţia ar putea fi între 5 şi 15.000 de euro pentru o soluţie standard, iar pentru o companie mare de distribuţie discutăm de circa 30.000 de euro.”

    Un business nu trebuie să apeleze neapărat la cea mai scumpă soluţie din piaţă, ci ar trebui să ţină cont de necesarul pe care îl are în acel moment, la început de drum în online.

    „Elementele obligatorii, funcţionalităţile obligatorii pentru afacerea ta, acelea trebuie implementate primele. Orice fundiţe şi alte elemente le laşi în etape ulterioare.”

     

    Cum se măsoară succesul în online?

    Rata de conversie este cel mai important indicator de performanţă al unui magazin online şi înseamnă câţi dintre utilizatori ajung să comande, să cumpere. Această rată poate creşte în timp şi prin mici schimbări de design, dar aceste „fundiţe”, cum le numeşte Vîlceanu, devin importante abia după ce ai un magazin online funcţional de la primul click până la coşul de cumpărături.

     Anumite businessuri au înregistrat rate de creştere foarte mari pe canalul online, în condiţiile în care aveau deja un canal online dar reprezenta foarte puţin ca pondere în business, cum a fost cazul companiilor din industria farmaceutică.

     „Din martie, farmaciile care ne sunt clienţi au crescut în medie pe online cu 1.500%. Doar prin mici schimbări de design poţi ajunge la creşteri de 500%. (…) Comerţul online a accelerat incredibil în ultima jumătate de an. Cei care nu vor să rămână în urmă şi vor să câştige în acest moment trebuie să ardă etape şi să acopere golul pe care l-au lăsat când au ignorat online-ul, în timp ce alţi concurenţi, poate mult mai mici, neavând aceeaşi putere şi dimensiune au fost mai fâşneţi şi au profitat mai mult în această perioadă.”

     În cazul în care o companie are deja un magazin online, dar acesta nu aduce reazultatele aşteptate, ar putea exista erori sau probleme în platformă.

     „Mereu când preluăm un alt magazin online începem cu un audit şi ne uităm mai întâi din punct de vedere funcţional dacă acel magazin este capabil să primească un vizitator şi să îl ducă până la finalizarea comenzii din coşul de cumpărături – pentru că am identificat probleme chiar şi aici. Apoi ne uităm la marketing, tipuri de campanii, rezultate, noi trebuie să identificăm dacă este de vină soluţia tehnică, dacă strategia de marketing ne blochează evoluţia sau există motive de preţ, piaţă, concurenţă.”

     Piaţa de comerţ online din România înregistra deja creşteri în ultimii ani, dar piaţa este mică în comparaţie cu amploarea comerţului online în state precum Polonia sau Cehia. Totuşi, împinşi de la spate de pandemia de Covid-19, românii au făcut pasul spre online mai hotărât ca niciodată. Însă piaţa este încă la început.

     „Boom-ul a avut loc anul acesta (2020 n.red.). Este pentru prima dată în experienţa noastră când atât de multe companii foarte mari ajung să considere comerţul online ca fiind infrastructură critică pentru afacerea lor. Acest lucru nu a existat până acum, comerţul online reprezenta foarte puţin din cifra lor de afaceri. În schimb, anul acesta, când online-ul a devenit pentru mulţi singurul canal de vânzare, brusc toate atenţia s-a îndreptat către online, optimizare şi ce putem face în plus. A fost anul în care am început să vedem cu adevărat explozia pe care o urmărim în multe alte ţări unde comerţul online este mai avansat.”

     

     

    STUDIU DE CAZ

    „În 5 ore am făcut un magazin online”

    În 2012, Andrei Drăgan Răduleţ şi Adrian Munteanu erau doi tineri economişti, puţin trecuţi de 30 de ani, care au hotărât să deschidă Carmangeria Bătrânu Sas în piaţa Cibin din Sibiu, cu o investiţie iniţială de 100.000 de euro.

    În 16 martie 2020, când a sunat clopoţelul de stare de urgenţă, Carmangeria însemna un business cu producţie proprie, 4 magazine, afaceri de peste 8,3 mil. lei, dintre care 40% erau veniturile celor trei rulote de Street Food cu care mergeau la festivaluri.

    La şedinţa de urgenţă din acea noapte, o şedinţă pe care o aveau probabil toate companiile din România, de la start-up la multinaţională, cei doi au decis să facă pasul spre online. Era doar o problemă de supravieţuire în business pentru ei.

    Răduleţ a început la 5 dimineaţa să facă un magazin online pentru Carmangerie. Îşi amintea că au avut o pagină web pe care o foloseau pe post de canal online şi calculau micile modificări pe care să le aducă.

    „Aveam un mecanism pe pagină web acum 3-4 ani şi mă gândeam că trebuie doar să actualizez preţurile produselor, mare parte dintre ele erau deja acolo. M-am trezit pe 16 martie la 5 dimineaţa şi mi-am dat seama că multe lucruri nu mai funcţionau tehnic acolo. Am căutat o altă platformă DIY şi am făcut magazinul. Am trimis colegelor care vând în magazine mesaj să îmi facă poze cu telefonul lor la produsele din vitrină cu etichetă de preţ vizibilă să introduc preţurile şi în 5 ore aveam magazinul online şi am început să preluăm comenzi. A fost un maraton de câteva ore cu improvizaţii pe care nu mi le-aş fi putut imagina”,  îşi aminteşte antreprenorul.

    În două luni de stare de urgenţă Carmangeria Bătrânu Sas a livrat peste 3.000 de comenzi în Sibiu, iar una dintre strategiile producătorului a fost asocierea cu alţi producători locali, precum lactatele Mândra. Pentru a livra împreună şi pentru a avea o ofertă mai mare.

    Ridicarea stării de urgenţă a adus o scădere cu 90% a canalului online prin care cei doi vindeau în Sibiu. Adaptarea imediată a însemnat decizia de a livra la Cluj şi la Bucureşti. Pentru a nu fi nevoie de investiţii majore, au folosit maşinile de frig din flota de Street Food, care a trecut de la 40% din business la 0% în 2020, în lipsa festivalurilor.

    În ciuda dispariţiei veniturilor din Street Food, afacerile Carmangeriei se îndreaptă spre acelaşi nivel ca cel de anul trecut, de peste 8,3 mil. lei, iar online-ul reprezintă 1 mil. lei. Antreprenorii se aşteaptă ca noua strategie bazată pe magazin online, livrări şi magazinele fizice să le genereze afaceri duble în 2021, de circa 20 mil. lei, dintre care online-ul ar putea reprezenta jumătate.

  • Cum şi-a propus o companie sa folosească criza pentru reconstrucţia strategica e unei economii mai solide în România

    Confidex este un proiect pro-business pornit dintr-o nevoie de comunicare, „o invitaţie lansată de Impetum Group mediului de afaceri românesc, de a folosi criza pentru o reconstrucţie strategică şi corectă pentru o economie mai solidă în România”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei.

    Descrierea inovaţiei:

    Iniţiat la scurt timp după declanşarea pandemiei, proiectul Confidex a pornit din dorinţa de a radiografia pas cu pas efectele pe care criza coronavirusului le are asupra economiei şi de a ajunge la nişte repere concrete şi direcţii de acţiune care vor ajuta mediul de business să traverseze această criză într-un timp cât mai scurt posibil. „Cu o mobilizare fără precedent, într-un moment vulnerabil pentru stakeholderi, Confidex a coalizat întreg mediul de business în jurul unui ţel unic: de a restabiliza economia şi de a privi criza într-o manieră constructivă şi informată. Fiind un proiect de analiză şi o colecţie de cercetări calitative şi cantitative, videoconferinţe şi dezbateri cu top antreprenori ai mediului de afaceri românesc, Confidex reuşeşte să ofere repere concrete şi actuale în mediul de afaceri, contribuind la informarea în timp real a antreprenorilor asupra percepţiei publice a oamenilor de afaceri asupra evoluţiei economiei naţionale, europene şi globale”, spun reprezentanţii Impetum Group. Studiul Confidex, având drept respondenţi persoane cu rol de CEO şi top management, cumulează răspunsurile în timp real din partea reprezentanţilor a 500 de companii mari, mici şi mijlocii din România, cu privire la evoluţia crizei, a indicatorilor propriilor companii şi a pieţei. „Mai departe, plănuim să dezvoltăm o componentă macroeconomică care să ne ajute să înţelegem economia mult mai bine. Analizând probleme şi provocări ajungem în ţesuturile adânci şi reale ale mediului de afaceri şi să avem un impact real asupra acesteia.” Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Andrei Cionca, CEO şi cofondator Impetum Group, şi Alina Bîrsan, coordonator studiu Confidex.

    Elementul de noutate:

    Confidex este, în plan local, „o premieră”, cu posibilitate de scalare internaţională, prin faptul că: nu a existat un astfel de proiect în criza economică mondială anterioară, iar în criza actuală este singurul instrument de acest tip existent în piaţă; acoperă un eşantion de aproape 500 de companii din top 6 categorii de sectoare economice contributoare la PIB; respondenţii studiului sunt doar CEO sau manageri C-level, iar dintre companiile vizate, 75% au peste 1 milion euro cifră de afaceri şi 31% peste 5 milioane euro cifră de afaceri, ajutând totodată mediul de business să înţeleagă cât mai bine piaţa şi schimbările care se întâmplă în timp real, ca să acţioneze mai eficient şi să reducă efectele crizei şi durata ei.

    Acest proiect a fost inclus in revista dedicata companiilor invoatoare din Romania, publicata recent de Business MAGAZIN.

    Efectele inovaţiei:

    Studiul Confidex ajută mediul de business să înţeleagă cât mai bine piaţa şi schimbările care se întâmplă în timp real, ca managerii să acţioneze mai eficient şi să reducă efectele crizei şi durata ei. Dezvoltatorii proiectului doresc să îl transforme într-un jurnal al crizei, pentru ca mediul de business să poată înţelege economia mult mai bine şi să aibă un impact real în economie.