BusinessMagazin

Tag: marfuri

  • Înmatriculările de autoturisme noi au crescut în primul trimestru cu 74,4%

    În aceeaşi perioadă au fost înmatriculate 1.182 mopede şi motociclete, faţă de 1.132 unităţi în primul trimestru al anului trecut, precum şi 643 de autobuze şi microbuze, faţă de 627 anul trecut.

    Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor a fost înregistrată creṣtere cu 17,9% la categoria „autocamioane” (16.850 în primul trimestru din 2017 faţă de 14.293 anul trecut) ṣi scăderi la categoriile „remorci şi semiremorci” ṣi „autotractoare” cu 17,2%, respectiv cu 8,7%.

    Faţă de trimestrul IV 2016, în trimestrul I 2017 înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 47,6%, iar înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor cu 7,4%.

  • Ungaria a deschis o linie directă feroviară cu China: primul tren de marfă, plin de jucării, electronice şi oţel, a sosit deja la Budapesta

    Trenul de 650 de metri a parcurs peste 10.000 de km în 17 zile, trecând prin Kazahstan, Rusia, Belarus, Polonia şi Slovacia înainte de a sosi în Budapesta. Şeful Mahart Container Center şi al firmei de logistică Ekol Ungaria, care au organizat transportul, au marcat sosirea trenului împreună cu ambasadorul chinez în Ungaria Duan Jielong şi cu Tamas Molnar, secretar adjunct de stat pentru vămi şi afaceri internaţionale.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie

    După cum povesteşte chiar el într-un interviu acordat revistei GQ, întreaga activitate criminală a lui Frank Bourassa a atârnat în balanţă într-o dimineaţă de decembrie, în 2009, când a petrecut ore întregi într-o parcare privind către portul din Montreal. El aştepta un transport aparent banal: cutii cu foi albe de hârtie.

    Amicii lui Bourassa, în două maşini separate, supravegheau parcarea de două zile şi nu observaseră nimic ieşit din comun; Frank Bourassa era totuşi neliniştit, pentru că în orice moment ar fi putut apărea câţiva poliţişti care să îl înhaţe. Şi avea dreptate să se teamă: într-o bună zi, câţiva poliţişti aveau să apară de nicăieri şi să îl aresteze; dar nu în acea dimineaţă friguroasă de decembrie.

    Simţind că marfa se apropie, Bourassa a sunat un alt prieten, un şofer pe care îl angajase, şi i-a spus să tragă camioneta mai aproape de locul de acostare. La scurt timp, camioneta încărcată deja a ieşit din port în mare viteză – o imagine pe care Frank o aştepta de mai bine de doi ani. Şi-o imagina, de fapt, încă din timpul adolescenţei, atunci când şi-a lansat „cariera“ de răufăcător; până la acel moment, CV-ul său includea furt din magazine, furt de maşini sau trafic de droguri. Dar acel transport din Montreal reprezenta începutul celui mai important moment din viaţa sa de infractor.

    Pe măsură ce camioneta se îndepărta, Bourassa şi complicii său au urmat-o. Şoferul a dus marfa până în Trois-Rivieres, oraşul natal al lui Frank, şi a lăsat-o acolo. El a sunat atunci un alt complice care a venit să se asigure că nu există microfoane sau camere de filmat între foile de hârtie; după ce s-a asigurat că totul e în regulă, Frank a răsuflat uşurat: „Nimeni nu mă mai poate opri de acum“.

    Foile albe nu erau însă simple foi de scris: realizate din acelaşi material folosit la tipărirea bancnotelor americane, ele aveau gravate faţa lui Andrew Jackson – principalul ingredient pentru producerea unor bancnote false de înaltă calitate. Bourassa avea acum lucrurile necesare pentru a falsifica sute de milioane de dolari în bancnote de 20 şi era pe cale să devină cel mai prolific falsificator din istoria modernă.

    Ambiţiile criminale ale lui Frank Bourassa, ajuns astăzi la 44 de ani, au început să se dezvolte când el era în clasa a VIII-a: „Am dezvoltat o reţea de hoţi din magazine“, povesteşte bărbatul. „Am început să fac bani, sute de dolari pe săptămână, era foarte mult pentru un puşti!“ La 15 ani s-a mutat din casa părinţilor, a renunţat la şcoală şi şi-a închiriat propriul apartament. Şi-a găsit chiar şi job cinstit, lucrând la un atelier auto; în acelaşi timp însă el vindea şi maşini furate. „Aveam câţiva băieţi pe care îi sunam, le spuneam de ce maşini am nevoie şi ei mi le aduceau. Câte maşini am furat? Nu ştiu, cred că vreo 500.“
    Când avea 28-29 de ani, Frank Bourassa a comis ceea ce descrie ca fiind cea mai mare greşeală a vieţii lui: a încercat să se îmbogăţească prin mijloace legale. În partea de vest a oraşului natal, el a deschis o mică fabrică specializată în producţia de pantofi şi plăcuţe şi frână. Unitatea a avut un oarecare succes, dar acest succes „cinstit“ nu i-a adus nicio satisfacţie. „Lucram douăzeci de ore pe zi, nici nu mai apucam să dorm. Era o nebunie“, povesteşte bărbatul în cadrul interviului pentru GQ. Nu după mult timp, el a fost diagnosticat cu o tulburare legată de stres şi a primit tratament. A vândut fabrica, dar experienţa l-a dus la o concluzie simplă: „La naiba cu asta, nu o să mai lucrez niciodată cinstit!“.

    Aşa că Frank Bourassa s-a întors la activitatea sa preferată: încălcarea legii. „Oamenii câştigau destul de mult din traficul de marijuana în acea perioadă, aşa că m-am gândit să încerc şi eu.“ Noul „business“ a mers destul de bine până în 2006, când poliţia a descoperit laboratorul unuia dintre distribuitorii săi; Frank a fost condamnat la 12 luni de închisoare, dar legile canadiene i-au permis să stea doar trei luni în arest la domiciliu.

    În acele luni, Bourassa a început să se întrebe ce se va alege de viaţa lui; ştia că afacerea cu marijuana nu poate rezista la nesfârşit, pentru că traficanţii mexicani aduceau marfă mult mai ieftină. Şi atunci i-a picat fisa: „Rezultatul final e întotdeauna acelaşi: faci tot felul de lucruri pentru a obţine bani. Aşa că la naiba cu asta – de ce să nu sari peste majoritatea paşilor şi să treci direct la obţinutul banilor?“

     

  • Şef ANAF: Peste 100 de milioane de euro ar putea ajunge la buget prin reducerea traficul de ţigarete

    “Sunt convins că putem coborâ sub 13,5%. Un procent de trafic ilicit cu ţigarete reprezintă 37-38 de milioane de euro. Putem să facem acest lucru. De exemplu, în 2010, traficul ilicit cu ţigarete reprezenta 36% din consum. În luna iunie 2011 a ajuns la 11,8%. După care a crescut. În luna ianuarie am reuşit să diminuăm acest trafic la 16,2%. Dacă luăm măsuri integrate, dacă continuăm cu dezvoltarea şi reoperaţionalizarea echipelor mobile, echipelor canine, reoperaţionalizarea schenerelor, cooperarea transfrontalieră şi operaţiunile vamale commune, categoric în acest an putem diminua traficul de ţigarete. Mai este nevoie şi de o reaşezare a structurii vamale. Fiindcă în anul 2013 a fost desfiinţată Autoritatea Naţională Vamală. Vama contribuie la bugetul de stat prin combaterea traficului ilicit”, a declarant, joi, Dorel Fronea, Vice preşedinte ANAF şi coordonatorul Structurilor Vamale din România. Acesta a subliniat că desfiinţarea Autorităţii Vamale a fost o greşeală.

    La nivelul UE, media traficului ilicit cu ţigarete este de 10%.

    Fronea a recunoscut că mai există vameşi corupţi. “Corupţie zero nu există, cum nu există trafic ilicit zero. Corupţia este legată de evaziunea fiscal. Importat este să se ia măsuri pentru combaterea lor”.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • 4 metode prin care te păcălesc vânzătorii de maşini

    Sunt cunoscute 4 metode prin care dealerii de maşini încearcă să-ţi vândă marfa. Chiar dacă mulţi le ştim, în momentul negocierii uităm de ele din diverse motive.

    IATĂ AICI CELE 4 METODE PRIN CARE VÂNZĂTORII DE MAŞINI DE PĂCĂLESC ŞI-ŢI IAU BANII

  • De ce o să plătim în 2017 mai mult pe benzină, cafea şi pâine

    Rămân unele incertitudini, printre care noile politici ale administraţiei SUA, direcţia dolarului, dobânda Fed şi ritmul creşterii economice din China, spune Hansen. Indicele Bloomberg Commodity a crescut cu 13% anul trecut, iar factorii ce au susţinut asta sunt încă prezenţi în sectorul energetic, la metalele preţioase şi în domeniul mărfurilor agricole, acolo unde a existat presiune ani buni.

    Hansen crede că sectorul energetic va evolua lent spre niveluri mai mari de preţ. „La metalele preţioase, am putea asista la o revenire similară anului trecut, dar asta depinde de dolarul american. Mulţi analişti cred că dolarul va creşte, alţii, bazându-se pe declaraţiile recente ale preşedintelui Trump, cred că va scădea. Un dolar slab e bun pentru mărfuri”, spune analistul.

    China va continua să alimenteze cererea de mărfuri, dar nu la fel de puternic ca în trecut. Va fi un nou tip de cerere, bazată mai mult pe dezvoltarea consumului, nu pe mărfuri pentru industria grea. „Nu cred că vom avea o încetinire dramatică a creşterii economice chineze, dar datoria poate ajunge într-o bulă, ceea ce e îngrijorător. Preţurile din China cresc – din cauza monedei locale care trebuie să rămână competitivă pe plan internaţional. Dar va fi nevoie de energie în China pentru a susţine dezvoltarea clasei mijlocii, reflectată în cererea tot mai mare de automobile. Vedem cu ochi buni creşterea din China, dar trebuie să vedem şi în ce ape se vor scălda noile relaţii sino-americane”, spune Hansen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum şi-a împărţit averea de 12 miliarde de dolari cel mai bogat om din Israel. Cei doi fii ai săi au fost supuşi testului suprem

    După moartea celui mai bogat om din Israel, Sammy Ofer, cei doi fii ai săi au fost supuşi testului suprem de management al averii – fiecare a primit jumătate din averea familiei, fiind divizată în cel mai obiectiv mod de către manageri externi. Fiecăruia i-a revenit circa 6 miliarde de dolari. Până astăzi, unul şi-a mărit averea până la 8,6 miliarde, iar celălalt a pierdut aproape jumătate, arată Bloomberg.

    După ce au fost împărţite în mod egal sute de tancuri, numeroşi operatorii de transport, nave de marfă de transport, în două grupe de valoare egală, fii magnatului Sammy Ofer, Idan şi Eyal, au ales fiecare, prin tragere la sorţi, partea care îi va reveni. În mod similar şi-au împărţit şi tablourile scumpe, de Picasso sau Van Gogh, cât şi restul colecţiei de artă a tatălui lor. Celelalte bunuri ale familiei, precum imobiliare, acţiuni bancare, o participaţie importantă în cea mai mare companie de produse chimice din Israel – au fost împărţite în mod egal, în funcţie de implicarea celor doi fraţi în diversele tipuri de afaceri. Eyal, în vârstă de 66 de ani, a preluat acţiunile lui Sammy din cadrul Mizrahi Tefahot Bank Ltd din Israel, dezvoltatorul imobiliar Melisron Ltd., afacerile imobiliarele din întreaga lume şi o participaţie la Royal Caribbean Cruises Ltd. Pe de altă parte, Idan a preluat controlul celui mai mare holding din Israel şi diverse afaceri în tehnologie.

    Probabil ghinionul, cât şi apetitul diferit pentru risc au dezechilibrat, însă, valoarea averii celor doi. Contul lui Idan a fost afectată de o criză a mărfurilor, de pariuri pe investiţii inoportune şi un control sporit în Israel. Eyal, prin contrast, a adăugat la averea sa diverse clădiri de birouri şi hoteluri din întreaga SUA şi Europa. Când a fost finalizată diviziunea, în 2013, ambii fraţi aveau circa 6 miliarde de dolari. Averea lui Idan a scăzut, în trei ani, până la 3 miliarde de dolari, în timp ce averea lui Eyal a crescut la 8,6 miliarde de dolari, conform indicelui Bloomberg Billionaiers.

    Singurul lucru mai riscant decât să împartă imperiul tatălui lor ar fi fost să îl conducă împreună, consideră specialiştii. Se spune că Idan şi Eyal sunt apropiaţi, dar nu discută afaceri. „Câţi fraţi bogaţi conduc afacerile împreună fără să se certe? Fratele meu şi cu mine suntem foarte liniştiţi cu privire la aceast lucru. Fiecare trăieşte liniştit cu partea sa”, a declarat Idan. 

  • În citadela de coletărie

    În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.

    Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.

    La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.

    UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.

    Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.

    Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.

    Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.

    Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.

    Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.

    În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.

  • Au intrat în vigoare tarifele maximale pentru asigurările RCA

    Noile tarife maximale la RCA, stabilite prin Hotărâre de Guvern, au intrat în vigoare vineri.

    La autoturisme, prima maximă variază între 547 lei şi 3.087 lei, în funcţie de capacitatea cilindrică a maşinii şi vârsta şoferului, iar la autovehicule pentru transport de marfă prima este între 749 lei şi 2.979 lei, la persoane fizice. La persoane juridice, prima maximă la autoturisme este cuprinsă între 885 lei şi 1.285 lei, iar la autovehicule de marfă între 943 lei şi 7.534 lei.

    Tarife de primă maxime se stabilesc pentru: autoturisme, autoturisme de teren şi autovehicule mixte cu masa maximă autorizată mai mică de 3,5 tone şi maxim nouă locuri; autovehicule pentru transport persoane cu mai mult de nouă locuri, cum ar fi microbuze, autobuze, autocare, inclusiv autospecializate etc.; motociclete, mopede, motocicluri şi ATV-uri cu sau fără ataş; tractoare rutiere; autovehicule destinate transportului de mărfuri; remorci şi semiremorci; alte vehicule, precum vehicule cu regim special, utilaje.

    Depăşirea nivelului maxim al tarifelor de primă de către societăţile de asigurare care practică asigurarea RCA constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei. Pe lângă sancţiunile contravenţionale, în funcţie de gravitatea faptei, Consiliul ASF poate aplica şi sancţiuni contravenţionale complementare.

  • Au intrat în vigoare tarifele maximale pentru asigurările RCA

    Noile tarife maximale la RCA, stabilite prin Hotărâre de Guvern, au intrat în vigoare vineri.

    La autoturisme, prima maximă variază între 547 lei şi 3.087 lei, în funcţie de capacitatea cilindrică a maşinii şi vârsta şoferului, iar la autovehicule pentru transport de marfă prima este între 749 lei şi 2.979 lei, la persoane fizice. La persoane juridice, prima maximă la autoturisme este cuprinsă între 885 lei şi 1.285 lei, iar la autovehicule de marfă între 943 lei şi 7.534 lei.

    Tarife de primă maxime se stabilesc pentru: autoturisme, autoturisme de teren şi autovehicule mixte cu masa maximă autorizată mai mică de 3,5 tone şi maxim nouă locuri; autovehicule pentru transport persoane cu mai mult de nouă locuri, cum ar fi microbuze, autobuze, autocare, inclusiv autospecializate etc.; motociclete, mopede, motocicluri şi ATV-uri cu sau fără ataş; tractoare rutiere; autovehicule destinate transportului de mărfuri; remorci şi semiremorci; alte vehicule, precum vehicule cu regim special, utilaje.

    Depăşirea nivelului maxim al tarifelor de primă de către societăţile de asigurare care practică asigurarea RCA constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei. Pe lângă sancţiunile contravenţionale, în funcţie de gravitatea faptei, Consiliul ASF poate aplica şi sancţiuni contravenţionale complementare.