BusinessMagazin

Tag: marci

  • Lidl vinde untul, pizza, salamul şi iaurtul marcă proprie cu 33%-67% mai scump în România decât în Polonia

    Lanţul de magazine de tip discount Lidl are la aceleaşi produse în România şi Polonia diferenţe de preţ de până la 67%, arată datele companiei de cercetare de piaţă Hipercom Consul­ting. Astfel, Lidl are în Polonia, cea mai dez­voltată economie din regiune, cu un sa­lariu mediu net de circa două ori mai mare decât cel de 400 de euro din România, pre­ţuri mai mici la salam, iaurt sau unt com­parativ cu piaţa locală. La polul opus, în România sunt preţuri mai mici la hrană uscată pentru pisici, la tarte cu creveţi şi legume şi la roşii uscate în ulei.

    Pentru această comparaţie Hipercom Con­sulting a ales aceleaşi produse, sub acelaşi brand şi la acelaşi gramaj. Pentru a face comparaţia de preţ au fost alese pro­dusele promovate în cataloagele Lidl din cele două ţări, unde compania promovează săp­tămânal câteva zeci de articole ali­men­tare şi nealimentare. Spre deosebire de ceilalţi retaileri care pariză atât pe bran­duri naţionale şi interna­ţio­nale, cât şi pe mărci private, Lidl pro­mo­vează în cata­loage în special mărci proprii. De altfel, acestea reprezintă circa 80% din totalul produselor aflate pe rafturile magazinelor Lidl.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cel mai mare importator de maşini din România continuă extinderea reţelei

    Porsche România este în prezent cel mai mare importator de pe piaţa locală, cu afaceri estimate la circa 450 milioane de euro în 2015 şi cu mărcile Volkswagen, Audi, SEAT şi Škoda reprezentate în piaţă de către 101 de dealeri. Dintre cei 101, pentru marca Volkswagen Autoturisme sunt 22 de dealeri, pentru Audi 13 dealeri, pentru Škoda 32, pentru SEAT 12 şi pentru VW Autovehicule Comerciale alţi 22 de dealeri.

    Reţeaua de dealeri s-a extins anul trecut cu o nouă reprezentanţă ce include showroom şi service Seat la Constanţa, investiţie realizată de Pro Group Exclusiv Auto, companie care mai are în portofoliu mărcile Jaguar, Land Rover, Mitsubishi, Subaru, Hyundai şi Skoda. În 2015 compania a început implementarea noilor elemente de identitate ale mărcii SEAT la toţi distribuitorii mărcii. Există programe de implementare a noilor elemente de identitate şi la mărcile Volkswagen, SEAT şi Škoda până în 2017, iar investiţiile totale se ridică la cel puţin 2,9 milioane de euro. Investiţiile vor depinde de dimensiunea fiecărui showroom şi de condiţiile impuse de amplasarea geografică.

    „Pentru 2016, obiectivul nostru este de a acoperi zone geografice strategice pentru evoluţia mărcilor noastre, astfel încât să asigurăm o reţea de distribuitori cât mai extinsă la nivel naţional şi pentru ca toţi clienţii noştri să aibă acces facil la toate serviciile noastre, indiferent de zona unde se află. Valoarea investiţiilor depinde de dimensiunea dealership-ului, care trebuie corelată cu piaţă locală, dar şi de conceptul ce urmează a fi implementat“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România. El se află la conducerea companiei încă de la fondarea acesteia, la finalul anilor ’90. Alături de el, la conducerea companiei se află începând din luna septembrie a anului trecut Kurt Leitner, care l-a înlocuit pe Rainer Trischak şi va conduce Porsche România alături de Brent Valmar.

    Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic şi în dezvoltarea afacerii în cadrul Grupului Internaţional Porsche. În vârstă de 49 de ani, Leitner a ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovechiule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Managerul austriac revine în România la patru ani de când şi-a încheiat activitatea ca director general al Porsche Finance Group România.

    Brent Valmar urmăreşte ca în 2016 să constituie o comunitate a maşinilor reprezentate de Porsche România: „Pentru 2016 ne propunem să consolidam locaţiile existenţe prin creşterea activităţii, loializarea clienţilor actuali şi atragerea unui număr cât mai mare de posesori ai maşinilor din grupul nostru, indiferent dacă maşina a fost achiziţionată din piaţă locală sau din import“. Strategia lui Valmar de a fi în contact cu toţi proprietarii maşinilor pe care le reprezintă se leagă de imprevizibilitatea pieţei auto, care a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din vânzări au dispărut.

    Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale. Vânzările au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, pe ansamblul anului de 74%. „Piaţa auto este dinamică şi uşor imprevizibilă. Atât importatorii, cât şi dealerii auto se adaptează rapid ritmului actual de dezvoltare a industriei auto, pentru a fi cât mai aproape de client, pentru a satisface nevoile clienţilor de acces la servicii rapide şi totodată la informare constantă“, a subliniat Brent Valmar. El spune că „mărcile noastre au fost şi vor rămâne mereu atractive pentru investitori, motiv pentru care rămânem deschişi parteneriatelor bazate pe respect şi încredere, cu eforturi depuse de ambele părţi. Factorii decisivi rămân experienţă în domeniu şi preocuparea constantă pentru îndeplinirea aşteptărilor clienţilor, spre deplină lor satisfacţie“.

  • Câţi bani a făcut Hitler din “Mein Kampf”

    Adolf Hitler, la fel ca şi scriitori noştri prolifici puşcăriaşi, a scris cartea “Mein Kampf” în timpul celor nouă luni petrecute la închisoare după ce a încercat să dea jos guvernul german în 1923, informează Business Insider.

    Iniţial, cartea lui Hitler nu a atras publicul german. ” S-au vândut aşa şi aşa”, săune Dr Pascal Trees, un cercetător în cadrul Insitutului de Istorie Contemporană.
    Cartea a fost publicată pentru prima dată în 1924 şi costa 12 mărci germane. Oportunitatea pentru a monetiza mai bine acest produs a apărut în 1933 când Hitler a fost ales drept cancelarul Germaniei.

    “Mein Kampf”, un cadou potrivit pentru nuntă? Aşa au crezut nazişti şi ofereau o copie a cărţii fiecărui cuplu proaspăt căsătorit. La vremea respectivă, Hitler câştiga10% din fiecare vânzare, ceea ce însemna undeva la 1 milion de dolari pe an, adică echivalentul a 12 milioane de dolari în ziua de azi.

    Până în 1939, cartea a fost tradusă în 11 limbi şi peste 5 milioane de copii au fost vândute în întreaga lume.

    Se pare că “Mein Kampf” încă reprezintă o atracţie pentru cititori deoarece cererea pentru prima ediţie a volumului “Mein Kampf” ce a fost tipărită într-o versiune adnotată este mare. Comenzile depăşesc de aproape patru ori tirajul ediţiei.

    Germanii au lansat o versiune reeditată de 2.000 de pagini a cărţii scrisă de Adolf Hitler, care cuprinde explicaţii şi comentarii pe marginea textului iniţial. Aceasta este prima ediţie republicată a cărţii de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie Financial Times.

    Insitutul de Istorie Contemporană din Munchen anunţă republicarea cărţii lui Hitler, cu 3.500 de adnotări, la care s-a lucrat timp de trei ani de către istorici.

    Drepturile de autor vor fi de domeniu public, începând cu anul 2016, odată cu împlinirea a 70 de ani de la moartea lui Adolf Hitler.

  • Un fost corporatist şi un publicitar au creat de la zero propria marcă de bere 100% românească

    Tulceana, Parâng sau Arădeana sunt doar câteva dintre mărcile care au rămas doar cu numele în istoria berii româneşti. Un fost angajat de corporaţie şi un publicitar speră să revitalizeze tradiţia producţiei de bere în micile fabrici locale şi să îşi facă loc printre giganţii care domină piaţa.

    „Ne-am identificat cu zăganul, o pasăre vânată până la dispariţie, atât datorită proximităţii de vârful Zăganu, unde se află microberăria, cât şi printr-o paralelă cu faptul că fabricile mici de bere din România au dispărut asemenea zăganului“, descriu Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu alegerea numelui produsului creat prin start-up-ul lor, Fabrica de Bere Bună. Cei doi au investit 250.000 de euro în aceasta şi au ajuns la break-even după un an, ajungând să îşi aducă berea nepasteurizată, îmbuteliată şi etichetată manual în 120 de spaţii.

    Microberăria aflată la poalele munţilor din Măneciu-Ungureni, cu o capacitate anuală de producţie de 4.000 de hectolitri, este „o picătură în oceanul berii de pe piaţa locală de 16 milioane de hectolitri“, după cum observă cei doi antreprenori.  Ideea „năstruşnică“, după cum le place să spună, de a începe o astfel de afacere le-a venit din dorinţa de a se lansa în antreprenoriat, cu un produs pe gustul lor, fără să aibă până în acel moment tangenţe cu producţia berii. Laurenţiu Bănescu a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune în cadrul Academiei de Studii Economice în 2001 şi, după absolvire, a lucrat vreme de zece ani pentru mai multe companii multinaţionale printre care Coca-Cola, Red Bull, Henkel şi Tuborg.

    Alexandru Geamănu a studiat în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Nu a profesat niciodată însă în domeniu şi şi-a construit cariera în publicitate, în BTL, în agenţii precum D’Arcy, Saatchi & Saatchi, Mercury şi Odyssey. „Cred că a fost o combinaţie de timing foarte bun cu noroc şi perseverenţă“, descriu ei momentul când s-au hotărât să înceapă antreprenoriatul. De la prima discuţie, din decembrie 2012, a durat aproape un an până să vândă prima bere produsă în Fabrica de Bere Bună. Au căutat iniţial fabrici de bere din străinătate pe care să le aducă în România, dar costurile prea mari i-au îndemnat să îşi îndrepte atenţia spre piaţa locală.

    Au găsit astfel fabrica de bere închisă, după ce îşi încetase producţia în urma unui faliment, şi aflată în conservare la poalele vârfului Zăganu (Carpaţii Orientali), aproape de staţiunea Cheia. Au descoperit pe parcurs că nu era foarte bine conservată, dar au reuşit să depăşească problemele echipamentelor, iar achiziţia şi modernizarea fabricii i-au costat aproximativ 250.000 de euro, parte fonduri proprii, iar restul, finanţare de la bănci. Primul pas în dezvoltarea afacerii a fost găsirea unui nume reprezentativ pentru berea lor, autentic şi românesc. „A fost un brainstorming intens, în care am trecut prin cel puţin 50 de nume, care mai de care mai neaoşe, iar în cele din urmă am ales să ne întoarcem la origini, la masivul Zăganu“, spun cei doi antreprenori. Au început producţia în extrasezon, în luna octombrie 2013, cu volume mici, din cauza autorizaţiei de a vinde berea primite după sezonul de vară, şi au reuşit să se apropie, în lunile de vară, de aproximativ 50% din capacitatea de producţie. În restul anului, produc la aproximativ 20% din capacitatea fabricii, îmbuteliind doar la cerere.

    Conceptul de „microberărie“ abia începe să fie folosit în România, dar este foarte dezvoltat în Statele Unite ale Americii, unde cele peste 3.500 de microberării deţin o cotă de piaţă de circa 22%, potrivit lui Geamănu. Mai aproape, la nivel european, celebrele abaţii belgiene sau berării germane ţin capul de afiş în acest tip de industrie, chiar dacă, la scurt timp după Revoluţie, piaţa avea potenţial şi în România. „Dacă la începutul anilor ’90 în România erau active 125 de fabrici de bere, astăzi mai sunt sub 20. Mai mult decât atât, în urmă cu câteva zeci de ani, fiecare zonă a României avea berea ei şi un motiv de mândrie locală – Tulceana, Parâng, Arădeana, Caraş, Orădeana sau Sarmis. Credem că numele este reprezentativ pentru ceea ce vrem noi să facem: să ajutăm la revitalizarea unei industrii cândva înfloritoare în România – producţia de bere locală, independentă“, spun cei doi. Potrivit lor, existau cam trei astfel de berării în fiecare judeţ, iar oamenii ţineau la un „patriotism local“, de a bea tipul de bere specific zonei în care se aflau.

  • Câte mărci au depus românii în 2015 şi care sunt cele mai căutate clase

    De la începutul anului 2015 şi până în acest moment au fost depuse peste 7500 de astfel de mărci prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) potrivit ultimului Buletin Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) din luna noiembrie.

    Comportamentul de business cu privire la protejarea proprietăţii intelectuale la nivelul ţării noastre nu s-a schimbat foarte mult, având în vedere că numărul depunerilor de mărci la nivelul României nu a crescut semnificativ de la un an la altul (8659 mărci depuse în 2014), potrivit unui comunicat de presă.

    Astfel, am putea spune că românii nu pun în topul priorităţilor de business protejarea portofoliului de proprietate intelectuală cu doar 7737 de mărci depuse până la această oră.

    Paul Cosmovici, specialist în proprietate intelectuală în cadrul Cosmovici Intellectual Property spune că, totuşi, există aspecte care s-au schimbat în comportamenul românilor, în ultimii ani. ”Firmele româneşti evită tot mai mult depuneri de mărci problematice, cum ar fi mărci foarte apropiate de branduri reputate. Pe de altă parte, decizia privind locul unde trebuie protejată o marcă devine mult mai sofisticată, multe firme acceptând să depună direct la nivel comunitar, sau chiar în jurisdicţii mai îndepărtate, cum ar fi SUA sau China.”, declară Paul Cosmovici.

    Cele mai multe mărci cu protecţie în ţara noastră au fost depuse în domeniul publicităţii, managementului, educaţiei, activităţilor sportive şi de entertainment, dar şi în tehnologie şi dezvoltare software şi hardware (clasele 41, 35, 42).

    Anul trecut (2014) cele mai multe aplicaţii de mărci, la nivel mondial, au fost depuse de Statele Unite ale Americii, Germania, Franţa şi Elveţia, iar la capitolul brevete fruntaşe au fost Statele Unite ale Americii, Japonia, China şi Germania.
     

  • Loredana Costantin, marketing manager Auto Italia Impex

    De peste trei ani, Loredana Costantin ocupă poziţia de marketing manager pentru mărcile Fiat, Alfa Romeo, Lancia şi Jeep. Ea a absolvit Politehnica bucureşteană şi, pentru că pe piaţa locurilor de muncă nu prea exista cerere pentru femei inginer, a decis să intre în presă; a ajuns astfel în redacţia ziarului Adevărul.

    Spune că s-a îndrăgostit de presă şi, drept urmare, a rămas timp de zece ani la Adevărul, ulterior la Gândul, ultima poziţie ocupată fiind cea de brand manager. Înainte de aceasta, a lucrat în departamentul de grafică, dar şi la coordonarea evenimentelor organizate de publicaţie, precum şi în marketing. În această perioadă şi-a completat studiile cu un master în media şi comunicare.

    În vara anului 2008 a schimbat domeniul şi a optat pentru Auto Italia, într-o perioadă în care industria auto traversa o perioadă nu tocmai uşoară. Iniţial a coordonat comunicarea pentru Fiat, Alfa Romeo, Lancia şi Jeep. Spune că o carieră se sprijină pe seriozitate, implicare şi mai ales pasiune

  • Cum a pierdut Dacia o licitaţie de 400 de maşini de patrulare ale Poliţiei pentru doar 2,4 lei pe autoturism

    Renault Comercial Roumanie, compania care comercializează pe piaţa locală mărcile Dacia, Renault şi Nissan, a pierdut recent una dintre cele mai mari licitaţii de pe piaţa auto din ultimii ani în faţa Porsche România, importatorul oficial al mărcilor VW, Seat, Skoda şi Audi, pentru o sumă medie de doar 2,4 lei pe autovehicul, conform documentelor oficiale obţinute de ProMotor.

    Ministerul de Interne, prin intermediul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, a organizat o licitaţie pentru cumpărarea a până la 400 de maşini de patrulare. Anunţul a fost publicat în data 09.04.2015.

    Pentru atribuirea acestui contract a fost făcută o licitaţie deschisă, criteriul de selecţie fiind preţul cel mai scăzut.

    Pentru lotul de autovehicule de patrulare pentru Poliţia Rutieră DR1 (300-400 maşini), la licitaţie au participat Porsche Romania şi Renault Comercial Roumanie.

    Potrivit procesului verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor, din data de 25.05.2015, Renault a făcut o ofertă de 18.870.968 de lei, fără TVA, în timp ce Porsche a oferit 18.870.000 lei, fără TVA. Astfel, diferenţa dintre cele două oferte a fost de doar 968 de lei, adică 2,4 lei pe maşină.

    Valoarea contractului a fost estimată de beneficiar la 14.153.226 – 18.870.968, fără TVA.

    Contractul a fost atribuit în data de 06.07.2015.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Cum plănuieşte AutoItalia revenirea în liga întâi


    Narcis Ghiţă a venit la conducerea importatorului mărcilor grupului Fiat în octombrie 2014 cu gândul de a-i readuce pe italieni în liga întâi a vânzărilor de maşini. Planurile pentru 2016 includ noi automobile premium şi de lux lansate de către Jeep, Maserati şi Alfa Romeo, dar şi volume susţinute de autoturismele şi utilitarele Fiat.

    În perioada 2007-2008, când piaţa auto locală a atins apogeul şi când pentru dealerii auto era normal să livreze peste 300.000 de autoturisme anual, AutoItalia era unul dintre cei mai mari importatori, cu vânzări anuale de 16.000 de unităţi, cele mai multe fiind marca Fiat.

    Narcis Ghiţă, 45 de ani, a preluat începând cu luna octombrie a anului trecut funcţia de director general al AutoItalia Group, înlocuindu-l pe Israel Meir, care a condus importatorul mărcilor Fiat, Alfa Romeo, Maserati şi Jeep de pe piaţa locală timp de doi ani. El vine în contextul în care importatorul relansează pe piaţa locală modelele Fiat, odată cu noile Fiat 500X şi noul 500 facelift, dar şi noul Jeep Renegade şi Jeep Cherokee.

    Misiunea lui este nu numai să relanseze vânzările, ci şi profitul, iar, pentru prima dată din 2007 încoace, AutoItalia va intra pe plus în 2015, potrivit directorului general al companiei. Miza reintrării pe profit o reprezintă accelerarea vânzărilor mărcilor premium, în frunte cu Jeep şi în continuare cu Maserati şi Alfa Romeo, pe lângă continuarea vânzărilor gamei 500 de la Fiat.

    Narcis Ghiţă are o experienţă de peste 12 ani în funcţii de conducere pe piaţa auto locală. Între 2003 şi 2010, a condus Hyundai Auto România, importatorul mărcii sud-coreene pe piaţa locală şi parte a Grupului Ţiriac. Din 2010, Ghiţă a preluat conducerea Trust Motors, actualul importator al mărcilor Peugeot şi Citroën pe piaţa locală. Sub mandatul său, din ianuarie 2013, compania controlată de omul de afaceri Gheorghe Dolofan a preluat şi importurile brandului Citroën de la reprezentanţa locală a mărcii. Alături de el, la Trust Motors a fost recrutat şi Marius Cocu pentru funcţia de director de marketing, deţinută şi anterior în cadrul Hyundai Auto România. Actualul director general al AutoItalia a absolvit Facultatea de Transporturi din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti în anul 1993. Înainte să intre în auto, Narcis Ghiţă a mai ocupat funcţii de conducere în cadrul unor companii din domeniul bunurilor de larg consum.

    AutoItalia Group a închiriat o suprafaţă de 450 de metri pătraţi la parterul uneia dintre cele două clădiri ale Global City Business Park din Pipera, urmând să amenajeze acolo un showroom pentru Jeep şi Alfa Romeo. „Vom lansa şi un showroom nou în Pipera şi suntem pe un trend pozitiv. Acolo vom face showroom Jeep la standarde noi, care au fost prezentate în urmă cu o lună şi jumătate la Torino. Jeep poate opera acum cu showroomuri independente, la fel şi Alfa Romeo, în care Grupul FCA investeşte miliarde de euro. Practic, marca va avea un model în fiecare clasă şi va avea inclusiv două SUV-uri până în 2017”, a spus Narcis Ghiţă.

    Alfa Romeo, brand care a stagnat în ultimii ani, se va reinventa odată cu noua Giulia. Etalonul pentru Giulia este gama premium, aproape de Mercedes-Benz, Audi şi BMW. Ce a făcut Mercedes-Benz în ultimii ani, prin lansări de noi modele în fiecare clasă, se va repeta acum la Alfa Romeo. În România maşina va veni începând cu anul viitor, din primul trimestru.

    Cel mai aşteptat model din 2016 este Maserati Levante, care va concura direct cu Porsche Cayenne. Preţurile nu s-au conturat momentan, dar vor fi comunicate după lansarea din ianuarie la Salonul Auto de la Detroit, urmând ca dieselul pentru Europa să vină în martie 2016 la Geneva, iar în România va ajunge în mai-iunie anul viitor. Comenzile vor putea fi înregistrate începând cu prima parte a anului viitor, probabil în februarie-martie.

    În cazul Jeep, gama a înregistrat şi la nivel mondial o creştere puternică. În Europa are cea mai mare creştere anul acesta. „Creşterea va continua pentru că avem o cerere mai mare decât producţia. În Europa este o cerere mare pentru această marcă. Pe de altă parte, ei şi-au propus să vândă un milion de maşini în Statele Unite şi implicit încearcă să acopere întâi piaţa de acolo. De la câteva zeci de mii în Europa la aproape un milion în SUA este o diferenţă. Marca are potenţial mult mai mare”, a subliniat Narcis Ghiţă.

    În plus, în următorii doi-trei ani vor să ajungă la 1,8 – 2 milioane de unităţi, dar acum produc sub potenţial. În 2014, după ce la conducerea companiei a venit Narcis Ghiţă, compania a lansat o campanie agresivă pe Grand Cherokee şi în noiembrie şi decembrie s-a vândut întreg stocul de maşini rezervat pentru prima jumătate a acestui an. S-au vândut 70 de unităţi în 10 zile, lucru care însă a afectat volumele în următoarele cinci luni.

    „În următoarele luni avem în plan ca Grand Cherokee să ajungă în top zece cele mai bine vândute SUV-uri din România. Mai ales după facelift. Anul acesta vrem să dublăm volumele faţă de cele 200 livrate anul trecut, vizăm un avans cuprins între 80 şi 100%. La 8 luni avem 60%. Pentru următoarele luni avem stoc pentru Renegade, Wrangler şi Grand Cherokee. La Renegade avem avantajul că uzina este în Italia şi primim mult mai repede maşinile, în timp ce din SUA durează cinci luni până vin. Cu 40-50 de maşini pe lună, până la sfârşitul anului ajungem la 400 de maşini sau chiar peste. Astfel în mandatul meu au reuşit acum să relansez marca”, a subliniat Narcis Ghiţă.

    Următorul pas în dezvoltarea reţelei o reprezintă deschiderea unui nou showroom Maserati în care să fie mutată marca italiană din actualul showroom din Militari. „Avem în perspectivă schimbarea showroomului Maserati. Acolo unde este acum a fost un compromis al proiectului. A fost înainte în Piaţa Presei, Infiniti, Abarth şi Maserati. Proiectul a fost relocat pentru a reduce costurile şi temporar s-a relocat până găsim o locaţie. Noi căutăm acum. Când am găsit showroomul pentru Jeep, iniţial plecasem să căutăm unul pentru Maserati. Proiectul Jeep a derivat din acesta”, a spus directorul AutoItalia. Văzând cererea pentru Jeep şi modelele noi, conducerea importatorului a realizat că trebuie făcut ceva pentru aceasta, potrivit directorului companiei, iar în Pipera s-a creat deja un pol. „Sunt toate mărcile de la Lamborghini, Porsche, Mercedes-Benz, chiar şi BMW pe DN1, Renault, Dacia, Honda, Toyota, Skoda, Seat, Volkswagen. Acolo trebuia să aducem şi Jeep. Cu 400 mp am extins atât pentru Jeep, cât şi pentru Alfa Romeo. La nivel global cele două mărci pot coabita şi am profitat de această locaţie, din centrul Global Finance.”

    „Am semnat pe mai mulţi ani şi putem prelungi. La Alfa Romeo vrem să aducem şi Giulia, pe lângă MiTo şi Giulietta. 17 showroomuri avea Jeep în România în toamna anului trecut, iar acum s-a ajuns la 26”, a spus executivul, în opinia căruia gama are acum un mare potenţial: „Dacă se va investi mai mult, marca Jeep poate vinde anul acesta 400 de maşini, dar ar putea vinde cu uşurinţă 600 sau chiar 800 de maşini anual. Dacă Land Rover poate vinde 600-700 de maşini anual, putem şi noi cu o gamă mai mare”.

  • Reacţii din toată lumea la scandalul Volkswagen

    Scandalul Volkswagen a acţionat ca un ceas deşteptător pentru guvernele din toată lumea, care au devenit sceptice faţă de tot ceea ce înseamnă tehnologie în general şi industrie auto în special. Mai multe ţări au decis săptămâna trecută fie să verifice cât mai multe mărci ale tuturor producătorilor, fie să verifice doar maşinile germane sau să nu mai vândă maşini ale producătorului german. Mai multe ţări au emis reacţii oficiale cu privire la scandalul Volkswagen, iar analiştii au avertizat că acest scandal poate deveni principalul risc la care este expusă economia UE, mai periculos decât criza din Grecia. Volkswagen este cel mai mare dintre producătorii auto germani şi unul dintre principalii angajatori din ţară, cu peste 270.000 de salariaţi în Germania şi un număr chiar mai mare de angajaţi care lucrează pentru furnizori. Scăderea comenzilor pentru maşinile Volkswagen, dar şi costurile scandalului, care includ reechipările a 11 milioane de maşini şi strategia de comunicare de criză a grupului, vor afecta nu numai producătorul de maşini în sine, ci şi societatea şi imaginea de neatins a economiei germane.

    Scandalul emisiilor poluante a izbucnit în urmă cu două săptămâni, după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) din SUA a acuzat VW că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii. Potrivit EPA, 482.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul Volkswagen Jetta din perioada 2009-2014, modelele Beetle şi Golf, precum şi modelul Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3. Grupul Volkswagen a recunoscut instalarea dispozitivului electronic care induce în eroare sistemele de măsurare a noxelor, directorul general a fost înlocuit, directorii de cercetare sunt cercetaţi, cu toţii sunt acuzaţi de fraudă, iar supravieţuirea companiei după acest scandal este pusă, în sine, sub semnul întrebării.

    Tot sub semnul întrebării sunt puse credibilitatea şi aplicarea legislaţiei europene din domeniu: odată cu scandalul Volkswagen au apărut informaţii că autorităţile europene au ştiut de acum cinci ani despre dispozitivele capabile să modifice rezultatul testelor de poluare, iar Comisia Europeană a fost avertizată despre acest lucru acum doi ani. Aceste sisteme au fost interzise de legislaţia europeană în 2007, iar autorităţile naţionale de reglementare au responsabilităţi legale de a impune interdicţia, ceea ce înseamnă că însăşi Germania nu a respectat legislaţia UE.

    Reacţii din toată lumea la scandalul Volkswagen 

    FRANŢA

    Va testa aleatoriu 100 de maşini din toate mărcile, aparţinând unor persoane sau companii de închirieri, pentru a stabili dacă nivelul noxelor emise în condiţii reale de trafic depăşeşte sau nu limitele legale.
    Guvernul Franţei va cere grupului auto Volkswagen rambursarea subvenţiilor acordate pentru fabricarea de vehicule prezentate ca fiind conforme cu standardele de protecţie a mediului.

    GERMANIA

    Procuratura din Germania a lansat o investigaţie preliminară împotriva subsidiarei Audi a grupului Volkswagen, în scandalul declanşat de emisiile poluante ale automobilelor diesel. Guvernul german a impus VW ca până pe 7 octombrie să prezinte un plan de remediere a problemei.
    Campania Angelei Merkel pentru protejarea mediului este afectată de scandal, cancelarul german urmând să pledeze la reuniunea ONU de la sfârşitul săptămânii pentru angajamente ferme ale liderilor mondiali, înaintea summitului global din decembrie privind modificările climatice.
    Merkel este prinsă de ani de zile între eforturile de combatere a încălzirii globale şi protejarea industriei auto germane.

    MAREA BRITANIE

    A cerut tuturor companiilor auto să demonstreze că motoarele diesel comercializate respectă standardele privind emisiile.

    UNGARIA

    Vrea să reducă dependenţa economiei de fluctuaţiile industriei auro prin stimularea dezvoltării altor sectoare, precum industria farmaceutică, a echipamentelor medicale şi a componentelor de inginerie mecanică. Producţia de vehicule are o contribuţie de 13% la exporturile Ungariei şi de 22% la producţia industrial. 2-2,5 milioane de motoare diesel, din totalul celor 11 milioane de motoare dotate cu softul care reduce nivelul noxelor în timpul testelor, au fost fabricate la fabrica Audi din Gyor, din nord-vestul Ungariei.

    CEHIA

    Volkswagen este compania-mamă a Skoda. Scandalul a avut o rezonanţă puternică în Cehia, fiind probabil ca motoarele diesel ale VW care nu respectă normele de poluare să fi fost utilizate pe unele modele mai vechi de Skoda. Totuşi, este improbabil ca Skoda să fie acuzată în mod direct, iar Erste consideră că impactul asupra industriei auto din Cehia va fi destul de scăzut.

    BRUXELLES

    Comisia Europeană lucrează la un plan de îmbunătăţire a regulilor de testare a emisiilor poluante ale automobilelor, inclusiv în condiţii normale de trafic, şi va prezenta un proiect până la sfârşitul acestui an. Noile reguli de supraveghere a pieţei vor optimiza procedurile pentru colaborarea şi schimbul de informaţii între statele membre. Comisia a admis faptul că a cunoscut de ani de zile discrepanţele dintre nivelul emisiilor din traficul real şi cel generat de automobile în timpul testelor de laborator, atunci când noile modele de vehicule sunt testate pentru a vedea dacă respectă legislaţia europeană referitoare la noxe.

     

  • Povestea lui Louis Vuitton, creatorul care a schimbat moda

    Cei mai scumpi pantofi care poartă numele celebrei mărci sunt încălţări bărbăteşti, lansate în 2010, fiind, de fapt, cei mai scumpi pantofi din lume. Pot fi cumpăraţi la Manhattan Richelieu Men’s Shoes, la preţul de 10.000 de dolari perechea. Cu siguranţă că fondatorul afacerii, antreprenorul francez care a dat numele faimoasei mărci, nu şi-a imaginat unde va ajunge firma pe care a fondat-o în 1854, la Paris. Firma de pielărie Louis Vuitton Company aparţine companiei multinaţionale Moët Hennessy Louis Vuitton SA (LVMH), fiind cea mai importantă marcă din portofoliul acesteia. Alte mărci din cele circa 35 de nume reunite de sub umbrela Moët Hennessy Louis Vuitton sunt Bulgari, Guerlain, Moët et Chandon şi Donna Karan.

    Louis Vuitton s-a născut în Cons-le-Sannier, în Franţa, pe 4 august 1821, iar la 16 ani a ajuns la Paris, unde a început să lucreze ca ucenic pentru fabricantul de valize Monsieur Marechal. În 1854 şi-a înfiinţat propria firmă, ale cărei produse au început să fie imitate în scurt timp. În 1885, antreprenorul francez a deschis primul magazin în Londra, pe Oxford Street,m iar apoi, din pricina numeroaselor imitaţii, el a creat în, 1888, imprimeul Damier (tablă de dame) la care a adăugat un logo în care scrie „marque L. Vuitton déposée“, adică „marcă înregistrată L. Vuitton“. În 1892 L.Vuitton a murit, iar administrarea grupului a trecut în mâna fiului său, Georges, care a dezvoltat şi mai mult compania. De pildă, pentru a promova la nivel internaţional produsele, Georges Vuitton a expus produsele la Chicago World’s Fair în 1893. În 1896 a fost lansat celebrul imprimeu Monogram care a devenit emblema companiei. Pe lângă monograma LV apăreau şi alte simboluri grafice (flori, trifoi) inspirate de influenţele japoneze şi orientale din era victoriană târzie. În 1913 a fost deschis boutique‑ul pe bulevardul Champs-Élysées, în Paris. La începutul Primului Război Mondial, Louis Vuitton avea magazine în New York, Washington, Londra, Bombay, Alexandria (Egipt) şi Buenos Aires. În 1936 Georges Vuitton a murit şi fiul său Gaston-Louis Vuitton a preluat controlul firmei familiei. Marca nu este însă lipsită de controverse. Jurnalista franceză Stephanie Bonvicini a publicat în 2004 o carte, „Louis Vuitton, une saga française“, în care povesteşte cum membrii familiei Vuitton au ajutat în mod activ guvernul fantomă condus de Philippe Pétain şi cum au sporit averea familiei făcând afaceri cu germanii. Un purtător de cuvânt al companiei LVMH a comentat: „Asta este o poveste veche. Cartea acoperă o perioadă când era o afacere de familie şi cu mult timp înainte să devină o parte din LVMH. Noi suntem diverşi, toleranţi şi cu toate calităţile unei companii moderne“.

    Louis Vuitton a intrat în România în iunie 2008, cu un magazin de 130 mp în galeria hotelului de cinci stele JW Marriott în urma unei investiţii care depăşeşte un milion de euro. Anul trecut, vânzările mărcii Louis Vuitton s-au plasat la circa 10,1 miliarde de euro la nivel mondial.