BusinessMagazin

Tag: majorare

  • ROBOR la 3 luni sare la 6,76% după ce BNR a majorat ieri dobânda-cheie la 4,75%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi, 7 iulie, la 6,76% valoare în creştere faţă de cea înregistrată în ziua precedentă, când a afişat o cotaţie de 6,63%.

    Saltul dobânzilor interbancare vine după ce BNR a decis miercuri să majoreze dobânda-cheie de la 3,75% la 4,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an.

    De la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de aproape 124%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR.

    Tot joi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,90% de la 6,76% miercuri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 7,07% în creştere de la 6,88% în ziua anterioară.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    Potrivit actualelor evaluări ale BNR, rata anuală a inflaţiei va continua să crească până la mijlocul trimestrului al treilea, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp.

    În perspectivă, mişcarea BNR de majorare a dobânzii-cheie va antrena creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară şi la credite, şi cu o oarecare întârziere şi la depozite, dacă bancherii urmează strategiile de până acum.

     

     

  • Veşti bune pentru angajaţi. Categoria de persoane care va câştiga mai mult din această lună

    Valoarea maximă a cardurilor Edenred Ticket Restaurant se majorează de la 1 iulie la 30 de lei, de la 20,17 lei pentru fiecare zi lucrată / angajat, creşterea fiind cuprinsă în pachetul de măsuri socio-economice „Sprijin pentru România”, propus de Guvern. 

    „Toate sectoarele de activitate au fost afectate de fluctuaţiile economice şi evenimentele din ultima perioadă. Iar atât angajatorii, cât şi angajaţii din România au resimţit din plin impactul, mai ales anul acesta. De aceea, salutăm majorarea valorii tichetului de masă şi credem că reprezintă un sprijin real pentru angajaţi, pentru că susţine puterea lor de cumpărare, în raport cu valurile repetate de creştere a preţurilor. În acelaşi timp, majorarea vine în sprijinul angajatorilor, care se confruntă cu o nouă destabilizare a pieţei muncii, iar atragerea şi loializarea angajaţilor devine o temă din ce în ce mai presantă şi o prioritate de prim nivel”, a declarat Codruţ Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems.

    Conform unui studiu realizat de către Exact Business Solutions, la cererea Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete (APET), în decembrie 2021, 6 din 10 companii considerau că valoarea tichetelor de masă ar fi trebuit să crească, pentru a le asigura angajaţilor o alimentaţie corespunzătoare, iar 87% dintre angajatori consideră că tichetele îmbunătăţesc calitatea vieţii angajaţilor.

    În ceea ce priveşte angajaţii, 74% dintre aceştia au afirmat că tichetele de masă sunt o componentă indispensibilă a pachetului salarial, iar 60% dintre respondenţii care vor să îşi schimbe locul de muncă vor tichete de masă în pachetul de beneficii salariale.

    Cardurile de masă pot fi înrolate în aplicaţiile MyEdenred, Google Pay (pentru utilizatorii Android) sau Apple Pay (pentru utilizatorii iOS), iar plăţile se pot face contactless, cu cardul, telefonul mobil sau smartwatch-ul.

     

  • Luptă strănsă pentru economiile populaţiei: CEC iese cu o ofertă promoţională prin care majorează dobânda la depozitele populaţiei pe un an de la 4,6% la 6%, iar la trei ani de la 5,1% la 6,5%

    CEC Bank a lansat luni o ofertă promoţională pentru o lună, pentru a atrage economiile populaţiei, majorând dobânzile la depozite, în funcţie de scadenţă.

    La un an dobânda creşte de la 4,5%-4,6% la 6%, iar la trei ani de la 5-5,1% la 6,5%.

    La o lună, dobânda creşte de la 2-2,1% la 3,5%

    Băncile au ajuns să se bată pentru economiile populaţiei având în vedere situaţia extrem de tensionată de pe piaţa interbancară, unde politica monetară mai dură a BNR a dus la reducerea lichidităţii disponibile.

    De fapt, BNR încearcă să forţeze băncile să majoreze mai mult dobânzile la depozite astfel încât populaţia sa-şi ţină banii in bănci, şi mai ales în lei.

    Pe de altă parte, băncile oferă în tranzacţiile bilaterale dobânzi mult mai mari, cuprinse între 9-11%. Dar şi aşa, dobânzile sunt sub inflaţie, care în mai a ajuns la 14,5%, iar în iunie şi iulie se aşteaptă să crească şi mai mult.

    Mai jos sunt dobânzile pe care le oferă CEC Bank, una dintre băncile cele mai mari, în atragerea şi ţinerea economiilor populaţiei

     

     

  • Ar putea BNR să majoreze dobânda de referinţă într-o şedinţă de urgenţă? Ce spun analiştii financiari

    Do

    bânda de referinţă a Băncii Naţionale a României este în acest moment de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, dobânda de referinţă din Ungaria este aproape dublă: 7,25%.

    Federal Reserve (Fed – banca centrală a SUA) a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, după o şedinţă care a durat două zile. Este cea mai abruptă creştere din ultimii 28 de ani. De asemenea, banca centrală a Elveţiei a surprins pieţele şi a majorat dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază (0,5 pp.). Peste noapte, pentru a treia oară în trei săptămâni, banca centrală din Ungaria a majorat dobânda de referinţă şi a urcat-o la 7,25, adică aproape dublu faţă de nivelul din România.

    România are în acest moment o rată a dobânzii de politică monetară (dobândă de referinţă) de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, în Ungaria dobân­da de referinţă este de 7,25%, aproape dublă, în Polonia este de 6% şi în Cehia de 5,75%.  Într-un climat în care toate băncile centrale îşi întăresc politica monetară, în unele cazuri spre surprinderea pieţelor, care sunt şansele ca şi Banca Naţională a României să surprindă piaţa şi să majoreze dobânda de referinţă înaintea şedinţei de politică monetară, programată pentru 6 iulie?

    „Nu cred că dobânda de politică monetară va fi majorată înainte. Mai este destul de puţin până la următoarea şedinţă şi probabil că atunci BNR va majora rata dobânzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    De asemenea, Florin Andrei, analist economic şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, este de părere că Banca Naţională nu va majora dobânda de politică monetară înainte de şedinţa de politică monetară din 6 iulie.„Mă îndoiesc că banca naţională va face acest pas într-o şedinţă neanunţată, pentru că ratele sunt peste Lombard (dobânda la care băncile iau împrumuturi pe termen scurt de la BNR – n. red.). ROBOR e la 6,17 (în 17 iulie – n. red.), Lombard la 4,75.

    Piaţa este peste şi, mai mult decât atât, dacă BNR ar veni cu o modificare de dobânda într-o şedinţa neaşteptată ar crea volatilitate“, argumentează Florin Andrei.

    De altfel, şi reacţia Fed de a majora dobânda cu 0,75 pp., prima de acest gen din ultimii 28 de ani, a creat volatilitate în piaţă, a mai adăugat el. De asemenea, unii economişti sunt de părere că Fed a avut o reacţie exagerată prin creşterea abruptă a dobânzii-cheie, spune şi Adrian Codirlaşu.

    „Sunt şi păreri că Fed a reacţionat exagerat. Dacă ne uităm, pare că inflaţia în State a atins vârful. Inflaţia se învârte în jurul aceleiaşi valori şi apare ideea că se plafonează“, spune Codirlaşu.

    Cu o inflaţie de 14,5%, rata dobânzii de politică monetară este, în acest moment, de 3,75%, după ce Banca Naţională a României a majorat-o cu încă 75 de puncte de bază în mai. La finalul lui 2021, dobânda-cheie a BNR era de 1,75%, când inflaţia era de 8,2%. Prima majorare din acest an a venit în ianuarie (Ă0,25 pp.), ca mai apoi BNR să mai majoreze de încă trei ori dobânda de referinţă.

    Creşterea dobânzilor temperează consumul, scad unele preţuri deci, însă există şi reversul medaliei: creşterile prea bruşte de dobânzi pot bloca economia, de aici şi reticenţa multor bănci centrale de a duce o politică monetară prea agresivă în primă fază. Cu toate acestea, creşterea inflaţiei mult peste aşteptări a determinat reacţii din partea tuturor băncilor centrale şi singurul instrument pe care acestea le au la îndemână pentru a încerca să tempereze creşterea preţurilor este urcarea dobânzilor, pentru a frâna creditarea.

  • Băncile centrale din SUA, Elveţia sau Ungaria au surprins pieţele prin majorări neaşteptate sau mari de dobânzi. Ar putea BNR să majoreze dobânda de referinţă într-o şedinţă de urgenţă? Ce spun analiştii financiari

    Federal Reserve (Fed- banca centrală a SUA) a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, după o şedinţă care a durat două zile. Este cea mai abruptă creştere din ultimii 28 de ani. De asemenea, banca centrală a Elveţiei a surprins pieţele şi a majorat dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază (0,5 pp.). Peste noapte, pentru a treia oară în trei săptămâni, banca centrală din Ungaria a majorat dobânda de referinţă şi a urcat-o la 7,25, adică aproape dublu faţă de nivelul din România.

    România are în acest moment o rată a dobânzii de politică monetară (dobândă de referinţă) de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, în Ungaria dobânda de referinţă este de 7,25%, aproape dublă, în Polonia este de 6% şi în Cehia de 5,75%.  Într-un climat în care toate băncile centrale îşi întăresc politica monetară, în unele cazuri spre surprinderea pieţelor, care sunt şansele ca şi Banca Naţională a României să surprindă piaţa şi să majoreze dobânda de referinţă înaintea şedinţei de politică monetară, programată pentru 6 iulie?

    „Nu cred că dobânda de politică monetară va fi majorată înainte. Mai este destul de puţin până la următoarea şedinţă şi probabil că atunci BNR va majora rata dobânzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază”, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    De asemenea, Florin Andrei, analist economic şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, este de părere că Banca Naţională nu va majora dobânda de politică monetară înainte de şedinţa de politică monetară din 6 iulie.

    „Mă îndoiesc că banca naţională va face acest pas într-o şedinţa neanunţată, pentru că ratele sunt peste Lombard (dobânda la care băncile iau împrumuturi pe termen scurt de la BNR – n. red.). ROBOR e la 6,17 (în 17 iulie – n. red.), Lombard la 4,75. Piaţa este peste şi, mai mult decât atât, dacă BNR ar veni cu o modificare de dobânda într-o şedinţa neaşteptată ar crea volatilitate”, argumentează Florin Andrei.

    De altfel, şi reacţia Fed de a majora dobânda cu 0,75 pp., prima de acest gen din ultimii 28 de ani, a creat volatilitate în piaţă, a mai adăugat el. De asemenea, unii economişti sunt de părere că Fed a avut o reacţie exagerată prin creşterea abruptă a dobânzii-cheie, spune şi Adrian Codirlaşu.

    „Sunt şi păreri că Fed a reacţionat exagerat. Dacă ne uităm, pare că inflaţia în State a atins vârful. Inflaţia se învârte în jurul aceleiaşi valori şi apare ideea că se plafonează”, spune Codirlaşu.

    Cu o inflaţie de 14,5%, rata dobânzii de politică monetară este, în acest moment, de 3,75%, după ce Banca Naţională a României a majorat-o cu încă 75 de puncte de bază în mai. La finalul lui 2021, dobânda-cheie a BNR era de 1,75%, când inflaţia era de 8,2%. Prima majorare din acest an a venit în ianuarie (+0,25 pp.), ca mai apoi BNR să mai majoreze de încă trei ori dobânda de referinţă.

    Creşterea dobânzilor temperează consumul, scad unele preţuri deci, însă există şi reversul medaliei: creşterile prea bruşte de dobânzi pot bloca economia, de aici şi reticenţa multor bănci centrale de a duce o politică monetară prea agresivă în primă fază. Cu toate acestea, creşterea inflaţiei mult peste aşteptări a determinat reacţii din partea tuturor băncilor centrale şi singurul instrument pe care acestea le au la îndemână pentru a încerca să tempereze creşterea preţurilor este urcarea dobânzilor, pentru a frâna creditarea.

     

     

  • Investitorii strâng din dinţi şi se pregătesc pentru croşeul recesiunii

    Nervii investitorilor care mai speră că economia SUA nu se va confrunta cu recesiunea sunt întinşi la maxim, după ce Fed a majorat dobânda la cel mai mare nivel din ultimii 30 de ani. Decizia instituţiei americane amplifică puternic teama de recesiune şi alimentează un trading haotic, scrie Reuters.

    Tot mai mulţi analişti şi investitori sunt de părere că intrarea în recesiune a economiei americane a devenit un scenariut foarte posibil, odată cu majorarea dobânzii şi anunţarea unor noi măsuri pentru lupta contra inflaţiei galopante.

    Acţiunile au crescut, ca semn al încrederii în Fed privind reuşita în lupta cu cea mai gravă inflaţie din ultimii 40 de ani. Cu toate acestea indicele S&P a scăzut cu 22,2%, iar piaţa se află în zona de bear market.

    „Volatilitatea va rămâne ridicată, ceea ce îi fac pe investitori să evite asumarea unor riscuri”, a declarant Steve Bartolini, manager de fonduri în cadrul T. Rowe Price.

    Pe lângă creşterea surprinzătoare a dobânzii, analiştii au venit cu perspective economice negative pentru economie. Conform economiştilor, creşterea economică a SUA va încetini cu 1,7% în acest an.

    Oficialii băncii centrale a SUA au dat de înţeles că dobânda va fi din nou majorată, însă Jerome Powell, şeful Fed a menţionat că această măsură şi „nu va fi o hotărâre luată în circumstanţe obişnuite”.

    Powell este de părere că factorii de decizie politică vor putea să controleze situaţia economică, pentru a nu se ajunge la o recesiune severă. Cu toate aceştia, există analişti mai pesimişti. Economiştii de la Wells Fargo sunt de părere că există un risc de recesiune de peste 50%. Creditori importanţi precum Deutsche Bank sau Morgan Stanley tind să dea dreptate celor de la Fargo.

    Pentru piaţa de capital intrată deja în zona de bear market, o recesiune ar însemna şi mai multe probleme, pentru că în pieţele bear recesiunile durează mai mult şi provoacă în medie pierderi de 35%.

    „Dacă vom ajunge în recesiune la finalul acestui an sau la începutul anului viitor, am putea pierde şi mai mult decât în prezent”, a declarant Sean McGould, preşedinte al firmei de investiţii Lighthouse Investment Partners.

    Fed a semnalat că creşterea dobânzii va continua în iunie şi iulie, cu o posibilă decelerare către septembrie. Cu toate acestea, este posibil ca instituţia să se abată de la acest plan, după apariţia celor mai mari preţuri de consum din ultimii 40 de ani.

    Înainte de decizia care a şocat marile pieţe financiare, Fed s-a confruntat cu critici din partea investitorilor privind lipsa de acţiune în problema inflaţiei.

    „Fed se află într-o poziţie foarte dificliă în care s-a pus singură din cauza gestionării greşite a politicii monetare şi din cauza faptului că a permis inflaţiei să atingă acest nivel”, a spus Michael Rosen, din cadrul Angeles Investment.

    În ciuda tuturor acestor probleme, unii analişti rămân optimişti privind economia, însă nimeni nu ştie cât va mai dura acest optimism.

  • Pieţele imobiliare din SUA şi Europa intră sub presiunea inflaţiei şi majorării dobânzilor. Vor suferi acestea scăderi la fel de abrupte ca după criza din 2008?

    Pieţele imobiliare ale SUA şi Europei asistă la o tendinţă de scădere a preţurilor odată cu diminuarea numărului de cumpărători, potrivit lui David L. Steinbach, director de investiţii la Hines, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din lume, notează Bloomberg.

    Preţurile au scăzut cu aproximativ 5, până la 10% comparativ cu anul trecut în unele regiuni, Europa urmând o traiectorie mani­fes­tată deja în SUA. „Cred că avem în faţă câteva luni dificile“, avertizează Steinbach.

    Companiile îşi revizuiesc planurile de extindere din perspectiva creşterii costurilor, iar în paralel majorarea dobânzilor rezultă în costuri mai mari de finanţare, punând şi mai mare presiune pe cerere.

    Proprietăţile pot oferi protecţie împotriva inflaţiei, însă peste un deceniu de dobânzi extrem de scăzute şi randamente anemice pe pieţele de obligaţiuni au împins preţurile la niveluri record, făcându-le vulnerabile la majorarea costurilor de finanţare.

    O serie de majorări de dobânzi operate de multe dintre marile bănci centrale ale lumii au stagnat creşterea rapidă a preţurilor locuinţelor la nivel mondial, însă deşi urcuşul pieţelor rezidenţiale se va tempera, experţii au mai multe motive de relativ optimism că scăderile viitoare de preţuri nu vor fi la fel de dramatice precum cele înregistrate după criza financiară din anii 2008-2009, scrie Valentina Romei, editorialist la Financial Times.

    În SUA, preţurile locuinţelor au con­semnat o rată anuală de creştere de 20,6% în martie, cea mai rapidă de la începerea măsurătorilor cu peste 35 de ani în urmă. În ultimul trimestru al anului trecut, preţurile locuinţelor la nivelul ţărilor OCDE au crescut cu 16% în doi ani, cel mai rapid ritm de la începerea măsurătorilor cu 50 de ani în urmă.

    Creşterea preţurilor a fost în mare mă­sură determinată de reducerea dobânzilor de către marile bănci centrale ale lumii în efortul de di­minuare a impactului economic al pandemiei. Acţiunile băncilor au redus costurile creditelor ipotecare într-o perioadă în care multe gos­podării economisi­seră bani în timpul lockdown-urilor. Munca de acasă a contribuit de asemenea la creşterea cererii, şi deci şi a preţurilor.

    În ultimele luni însă creşterea dramatică a preţurilor de consum a determinat multe bănci centrale să-şi majoreze dobânzile, iar ratele la creditele ipotecare au început să crească drept urmare.

    Unele semne de atenuare a creşterii preţurilor au început deja să apară. În SUA, achiziţiile de locuinţe noi de familie au scăzut cu 17% în aprilie faţă de luna anterioară, cel mai mult din aprilie 2020. În Marea Britanie, aprobările de credite ipotecare au atins în aprilie cel mai scăzut nivel din aproape doi ani.

    Noi majorări de do­bânzi din partea băncilor centrale vor împinge pro­babil dobânzile la creditele ipotecare şi mai sus. Pieţele se aşteaptă ca băncile centrale să majoreze dobânzile cu cel puţin 100 de puncte de bază până la finalul acestui an sau începutul anului viitor în zona euro, Canada, Australia şi Noua Zeelandă.

    Majoritatea experţilor se aşteaptă ca aceste majorări de dobânzi să producă o încetinire pronunţată a ritmului de creştere al preţurilor locuinţelor.

    Banca Centrală Europeană avertiza în mai că o „majorare abruptă a dobânzilor“ ar putea provoca „corecţii ale preţurilor locu­inţelor“ pe termen scurt.

    Economiştii arată că pe lângă costurile mai mari ale creditelor ipotecare, factorii care contribuie la încetinirea creşterii preţurilor locuinţelor includ erodarea veniturilor reale de inflaţie. Drept rezultat, Oxford Economics an­ticipează că preţurile locuinţelor vor creşte mai lent în 2023 decât anul trecut în majoritatea ţărilor, iar unele ţări vor asista la contracţii.

    Şi în cazul celei mai mari economii eu­ropene, cea germană, creşterea preţu­rilor lo­cuinţelor este de aşteptat să se mode­reze în următorii doi ani.

    Potrivit unui sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor, preţurile locuinţelor este de aş­teptat să urce cu 7% în acest an, cu ritmul încetinind la 3% în 2023 şi 2% în 2024.

    „Preţurile locuinţelor vor consemna o creştere mai lentă, în condiţiile în care majorarea dobânzi­lor, creşterea inflaţiei şi scăderea venitu­rilor disponibile vor diminua accesibilitatea“, arată Carsten Brzeski de la ING.

    La nivel mondial, puţini forecasteri se aşteaptă la un declin pronunţat al preţurilor proprietăţilor, de genul celui înregistrat în timpul crizei financiare din 2008-2008, scrie Valentina Romei.

    Ian Shepherdson, economist-şef la Pantheon Macroeconomics, spune că actualele condiţii nu sunt similare cu cele din 2006.

    Calitatea mai bună a creditelor ipotecare oferă un motiv în plus de optimism.

    De asemenea, ratele istoric scăzute ale şomajului şi o penurie de locuinţe de vânzare susţin cererea în majoritatea economiilor avansate.

    Innes McFee, economist la Oxford Economics, spune că în lipsa unei creşteri a şomajului care ar crea un număr mare de vânzători forţaţi, nu se aşteaptă la „scăderi semnificative ale preţurilor locuinţelor“ în majoritatea pieţelor.

     

  • Încep să crească şi dobânzile la euro: BCE se pregăteşte să majoreze dobânda cu 0,25% în iulie, iar până la finalul anului s-ar putea să mai fie încă o majorare de 0,25%

    Banca Centrală Europeană a anunţat că va înceta să mai cumpere obligaţiuni în valoare de miliarde de euro la începutul lunii iulie şi va majora ratele dobânzilor cu un sfert de punct procentual pentru prima dată în mai mult de un deceniu, în cadrul reuniunii sale de câteva săptămâni mai târziu.

    Anunţul, făcut după ce consiliul guvernatorilor BCE s-a reunit la Amsterdam, reprezintă un pas important pentru a pune capăt politicilor monetare extrem de relaxate de dobânzi negative şi achiziţii masive de obligaţiuni pe care le-a aplicat în ultimii opt ani.

    BCE a declarat: “Inflaţia ridicată este o provocare majoră pentru noi toţi. Consiliul guvernatorilor se va asigura că inflaţia va reveni la ţinta de 2% pe termen mediu”.

    Banca a majorat ultima dată dobânzile în 2011, iar rata dobânzii la depozite se situează acum la minus 0,5%. Există un acord larg în rândul celor 25 de membri ai consiliului guvernatorilor BCE cu privire la necesitatea de a majora ratele pentru a face faţă inflaţiei din zona euro, care a crescut cu o rată record de 8,1% în anul care a luat sfârşit în luna mai, de peste patru ori mai mult decât ţinta de 2%. 

    Cu toate acestea, există mai puţin consens în ceea ce priveşte ritmul de înăsprire. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, şi economistul-şef Philip Lane au semnalat creşteri ale ratelor de un sfert de punct procentual ca punct de referinţă pentru reuniunile din iulie şi septembrie – cele două care urmează după decizia din iunie. 

    Banca centrală a declarat că se aşteaptă să “majoreze din nou ratele dobânzilor cheie ale BCE în septembrie”. Aceasta a adăugat: “În cazul în care perspectivele inflaţiei pe termen mediu persistă sau se deteriorează, o creştere mai mare va fi adecvată la şedinţa din septembrie”.

    Ritmul în care s-au intensificat presiunile asupra preţurilor în ultimele luni a făcut ca şoimii să ceară măsuri mai agresive, în conformitate cu strategia Rezervei Federale de a majora ratele cu câte 50 de puncte de bază pe rând.

    În condiţiile în care invazia Rusiei în Ucraina a dus deja la creşterea preţurilor la alimente şi combustibili pentru consumatorii europeni, există temeri tot mai mari în rândul economiştilor că, dacă livrările de gaz rusesc vor fi întrerupte, aceasta ar putea arunca zona euro în recesiune.

    Au existat speculaţii cu privire la rapiditatea cu care BCE ar putea începe să îşi micşoreze bilanţul prin faptul că nu ar mai reinvesti veniturile din obligaţiunile ajunse la scadenţă. BCE a declarat că astfel de reinvestiri vor continua “pentru o perioadă extinsă de timp după data la care va începe să majoreze ratele dobânzilor cheie ale BCE şi, în orice caz, atâta timp cât este necesar pentru a menţine condiţii ample de lichiditate şi o orientare adecvată a politicii monetare”.

    Euro a suferit puţine modificări după anunţ, tranzacţionându-se la 1,073 dolari în raport cu dolarul american. Preţurile obligaţiunilor guvernamentale din zona euro au slăbit, împingând randamentul obligaţiunilor germane pe 10 ani în creştere cu 0,05 puncte procentuale, la 1,41%.

    Investitorii vor urmări conferinţa de presă cu Lagarde, care va începe la ora 13.30, ora Marii Britanii, pentru orice indiciu cu privire la ritmul în care este posibil să majoreze ratele dobânzilor şi dacă cei care stabilesc ratele sunt mai îngrijoraţi de menţinerea inflaţiei la un nivel ridicat sau de o scădere bruscă a creşterii economice.

    Există un consens larg în rândul economiştilor că BCE îşi va reduce previziunile de creştere şi va creşte proiecţiile privind inflaţia pentru următorii trei ani, atunci când acestea vor fi publicate mai târziu, joi.

     

  • Elveţienii de la Holcim şi-au majorat afacerile locale din ciment cu 8% în 2021, până la 1,7 mld. lei, însă numărul de angajaţi a fost în scădere

    Grupul elveţian Holcim, care, prin subsidiara locală, este cel mai mare producător de materiale de construcţii din România, şi-a majorat în 2021 cifra de afaceri cu 8% faţă de anul precedent, până la 1,7 miliarde de lei, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Profitul a fost şi el în urcare, la 317,6 milioane de lei, plus 13%, doar numărul de angajaţi fiind în uşoară scădere, de la 790 în 2021 la 781 anul trecut.

    După cifra de afaceri din 2020, Holcim România se clasase ca cel mai mare producător de materiale de construcţii din România. Holcim are în România două fabrici de ciment, la Câmpulung şi la Aleşd, o staţie de măcinare, 18 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali şi trei terminale de ciment – în Bucureşti, Turda şi Roman. Cel mai recent a fost deschisă o staţie nouă de betoane la Buzău. Holcim are o capacitate de producţie de 5,7 mi­lioane de tone în cele două fabrici.

    În 2019, Holcim a preluat Somaco, un business de producţie de sisteme de zidărie, termoizolaţii şi prefabricate din beton, cu şase fabrici, situate la Roman (ju­deţul Neamţ), Adjud (judeţul Vran­cea), Buzău, Teiuş (jud. Alba), Târ­govişte (judeţul Dâmboviţa) şi Timişoara.

    Holcim este parte a grupului LafargeHolcim, format în 2015 în urma unui proces de fuziune prin schimb de acţiuni, care a creat cel mai mare producător de ciment din lume.

    La începutul lui 2021, la conducerea Holcim România a venit Bogdan Dobre care l-a înlocuit astfel pe Horia Adrian, acesta din urmă fiind numit CEO al subsidiarei Holcim din Filipine.

     

  • Ce zic firmele din industria alimentară despre impactul majorării salariului minim

    CrisTim: „Alinierea salariilor la noua realitate va agrava cercul vicios inflaţionist”

    Majorarea salariului minim cu 18%, până la 3.000 de lei pentru cei 300.000 de angajaţi din agricultură şi din industria alimentară ar putea duce la o creştere a inflaţiei, consideră reprezentanţii grupului CrisTim, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, cu o cifră de afaceri consolidată de 760 mil. lei şi circa 2.600 de angajaţi.

    „Începând cu cel de-al doilea trimestru al anului 2021 ne-am confruntat cu o presiune foarte mare pe preţul utilităţilor şi a combustibililor. Presiunea s-a transferat pe tot lanţul de aprovizionare şi a continuat la începutul anului curent, culminând cu criza militară şi politică generată de razboiul din Ucraina. Efectele inflaţioniste se vor prelungi, urmând să ne confrontăm cu alinierea salariilor la noua realitate, aliniere care va agrava cercul vicios inflaţionist”, au spus reprezentanţii grupului CrisTim.

    Măsura intră în vigoare astăzi, 1 iunie 2022. Totodată, începând de astăzi, angajatorii pot creşte, cu 200 de lei net, salariul angajaţilor încadraţi la nivelul minim, fără a plăti taxe suplimentare la stat până la finalul anului.