Tag: magazin

  • Cum a ajuns un singur magazin alimentar din New Jersey cu vânzări de 36.000 dolari în ultimii doi ani, să valoreze peste 100 mil. dolari pe bursă

    Miliardarul american David Einhorn, şeful fondului de investiţii Greenlight Capital, a avertizat asupra pericolelor la care se supun investitorii de retail pe care le-a remarcat, unul dintre principalele exemple date fiind un mic magazin Your Hometown Deli din New Jersey, care are o capitalizare pe bursă atrăgătoare de peste 100 mil. dolari în ciuda unor vânzări de 35.748 de dolari în ultimii doi ani la un loc, scrie CNBC.

    “Cineva ne-a indicat compania Hometown International (HWIN), care deţine un singur magazine Deli în New Jersey-ul rural… HWIN a atins o capitalizare bursieră de 113 milioane de dolari pe 8 februarie, dar a fost evaluată şi la valori mai mari.

    Cel mai mare acţionar este de asemenea CEO, CFO, trezorier şi un director şi se întâmplă de altfel să fie şi antrenorul de wrestling al liceului de lângă Deli. Pastrama trebuie să fie uimitoare”, a transmis Einhorn într-o scrisoare către clienţi.

    Hometown International, cum se numeşte compania din orăşelul Paulsborocu specialităţi din Italia, figurează că a început tranzacţionarea în 2019, potrivit FactSet, iar volumele tranzacţionate sunt reduse sau inexistente în unele zile.

    Potrivit rapoartelor companiei, singura locaţie existentă a fost închisă în perioada 23 martie-8 septembrie 2020 ca urmare a pandemiei de coronavirus. În acea perioadă, acţiunile companiei au urcat de la 3,25 dolari la 9,25 dolari pe unitate, iar în prezent se tranzacţionează la 12 dolari.

    Hometown International a vândut anul trecut 2,5 milioane de acţiuni şi numără 60 de acţionari în total. A raportat un câştig de numera de 2,2 milioane de dolari din activităţi de finanţare, cum ar fi vânzarea de acţiuni în 2020.

    Anul trecut, Hometown a raportat cheltuieli de peste 600.000 de dolari, în urcare faţă de 154.000 de dolari în 2019.

    Reacţia lui David Einhorn vine în contextul în care politicienii, reglementatorii şi investitorii cu un profil de risc ridicat şi-au manifestat public îngrijorările cu privire la boom-ul anumitor tipuri de acţiuni în ultimul an, cum ar fi cele numite “penny stocks”.

    Pe măsură ce un nou val de investitori s-a alăturat pieţelor în ultimele luni, companiile de tip SPAC (Special Purpose Aquisition Company) s-a lansat în piaţă la niveluri record, în timp ce unele acţiuni precum Game Stop sau Discovery au înregistrat fluctuaţii puternice după ce au fost tranzacţionate de investitorii de pe Reddit sau de fondurile de hedge.

    Greenlight Capital şi Einhorn s-au făcut remarcaţi atunci când au prezis căderea Lehman Brothers, înainte de colapsul firmei. La sfarsitul anului trecut, Greenlight a comparat Tesla cu Lehman.

  • Un nou retailer de haine s-a lansat în România. De unde vine şi ce oferă acesta

    Born2be, unul dintre cele mai mari magazine online de modă din Polonia s-a lansat în România. Pe platforma online, retailerul pune la dispoziţia cumpărătorilor  o selecţie largă de produse pentru femei, bărbaţi şi copii, (aproape 18.000 de modele de încălţăminte şi îmbrăcăminte), încadrate într-un segment de preţ atractiv, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Daniel Duniak, director de dezvoltare al firmei AZA Group, care include printre altele magazinul Born2be, declară: „Suntem pe piaţa poloneză de 7 ani, perioadă în care ne-am bucurat de un ritm rapid de dezvoltare, platforma noastră fiind vizitată, în prezent, de aproape 3 milioane de utilizatori în fiecare lună. Consider că avem o perspectivă extraordinară pe piaţa din România, deoarece avem capacitatea de a oferi cumpărătorilor produse foarte bune, la preţuri excepţionale, şi servicii de cea mai înaltă calitate. Totul pentru a face ca experienţa cumpărăturilor în magazinul online Born2be să fie o plăcere de fiecare dată.”

    În prezent, magazinul se concentrează pe încălţăminte la modă, la preţuri accesibile, cele mai populare categorii fiind pantofii sport şi sneakers. Retailerul mizează pe atractivitatea acestor categorii şi în România, bazându-se pe interesul crescut al consumatorilor români faţă de noile tendinţe din modă, tendinţe care îi încurajează să facă tranziţia către modele de încălţăminte confortabile şi, în acelaşi timp, elegante. 

    „Comportamentul consumatorului este într-o continuă schimbare. Clienţii noştri achiziţionează mai degrabă 3-5 perechi de sneakers la modă pentru întregul sezon, fără a pune accentul pe mărci recunoscute şi sigle importante. Suntem siguri că o astfel de abordare va avea mulţi fani în rândul clienţilor noştri din România”, adaugă Daniel Duniak.

     

     

  • De la cluburi şi concerte, la antreprenoriat de succes. Cum a ajuns un DJ român sa construiască o afacere de 4 milioane de euro

    dEpurtat.RO a devenit în ultimii ani cel mai mare magazin online dedicat încălţămintei de damă şi plănuieşte să devină un jucător regional cu prezenţă în şapte ţări. Cum a reuşit un fost DJ să creeze o companie care atinge în prezent o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro?

    dEpurtat.ro a luat naştere printr-o combinaţie de instinct antreprenorial, curiozitate şi pasiune pentru comerţ, fashion şi tehnologie.

    Compania a început în offline, cu un concept de magazin mixt, axat predominant pe accesorii şi care vindea doar în procent de 5% încălţăminte de damă. Procentul alocat acestui segment a crescut natural, alimentat de un nivel tot mai ridicat de interes în rândurile clienţilor şi, în 2013, adică la un an de la înfiinţarea magazinului, încălţămintea reprezenta deja 90% din totalul produselor. În scurt timp, a apărut şi shopul online, ajuns între timp cel mai mare magazin românesc de încălţăminte dedicat exclusiv femeilor, cu un stoc permanent de peste 35.000 de modele.

    „Avem o strategie care îmbină câteva aspecte care ne fac foarte atractivi pentru publicul feminin interesat de modă, care abordează un stil în tendinţe. Pe de-o parte, avem o strategie de produs solidă, o gamă foarte diversificată de modele actuale în stoc. Pentru acest lucru am dezvoltat un sistem prin care am legat magazinul de depozit şi prin tehnologie la punctul de vânzare, în magazine, fiecare client poate să îşi comande pentru probă orice model disponibil pe site, nu doar modelele pe care le vede în showroom. Este un sistem similar cu cel pe baza căruia funcţionează bucătăriile marilor restaurante – clientul comandă în magazin, iar colegii din depozit pregătesc rapid perechea cerută şi o «servesc» în magazine în câteva minute”, spune fondatorul şi CEO-ul dEpurtat, Nicolae Slav.

    În al doilea rând, preţurile sunt – în mare parte – extrem de accesibile, rezultat al faptului că că firma lucrează cu volume mari de produse, pentru care negociază puternic cu fabricile şi optimizează în permanenţă costurile operaţionale, încât acestea nu ajung să se reflecte în preţul final. Mai mult, dEpurtat.ro lucrează constant pentru a îmbunătăţi experienţa clientului, factor prin care încearcă să îşi asigure o fidelitate cât mai ridicată, de la procesarea şi livrarea rapidă a comenzilor, până la politica „client-centric” şi „client first”.

    Nicolae Slav a pornit magazinul online din curiozitate, fotografiind produsele cu propria sa tabletă, pe un fundal alb construit dintr-un cearşaf, la care se adăugau luminile din magazin.

    Anul trecut, compania „crescută în faţa cearşafului” a atins o cifră de afaceri de 4,2 milioane de euro şi a raportat o creştere de 15% în veniturile provenite din vânzările online. Pentru 2021, dEpurtat îşi propune să ajungă la o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, obiectiv conturat pe fondul creşterii bazei de clienţi fideli, revenirii uşoare a economiei şi extinderii în afara ţării.

    Cu o echipă de 35 de angajaţi pentru operaţiunile online şi offline, firma îşi propune să intre luna viitoare pe piaţa din Grecia, după ce a ajuns deja în Bulgaria, în ianuarie 2020, şi în Ungaria, la începutul primăverii de anul acesta.

    În medie, un român cheltuie lunar circa 18 euro (88 de lei) pe o pereche de pantofi, sumă care nu este tocmai mică, spune Nicolae Slav, întrucât nu cumpără 12 perechi pe an. Prin comparaţie, dacă ne raportăm la coşul de cumpărături dEpurtat, valoarea medie pentru magazinele din România ajunge la 130 de lei, în timp ce preţurile din Bulgaria şi Ungaria sunt de 110 şi, respectiv, 160 de lei, diferenţele fiind justificate de puterea de cumpărare.

    „Nu am simţit o diferenţă de receptivitate între piaţa din România şi cele două ţări în care deja livram. Ţările din Estul Europei au un consum asemănător în ceea ce priveşte domeniul fashion. Dar provocarea în domeniul nostru nu este doar să faci clientul să testeze magazinul tău, ci să îl convingi să revină. Acolo este, de fapt, cheia succesului pe o piaţă nouă. Să fii atât de bun, încât să comande şi a doua şi a treia şi a patra pereche de încălţăminte în acelaşi an. În România ne mândrim cu o recurenţă de 95%, iar practicile de aici le aplicăm şi pe celelalte pieţe, adaptându-ne la specificul local al fiecăreia – pe care încă îl descoperim”, a adăugat Nicolae Slav.

    Până acum, valoarea totală a investiţiilor în business este de aproximativ 5 milioane de euro, la care se vor adăuga anul acesta încă două milioane de euro prin construcţia unui depozit nou.

    La polul opus, una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat magazinul constă în extinderea nişei de piaţă, păstrând în acelaşi timp valorile şi filosofia brandului. Pentru clienţii care au ales deja produsele dEpurtat, adică peste un milion de femei din România, preţurile accesibile nu mai ridică un semn de îndoială privind calitatea. Însă există un public potenţial care are reţineri în a efectua o achiziţie tocmai din cauza preţurilor accesibile. Paradoxul, spune Nicolae Slav, este că aceşti clienţi cumpără aceleaşi modele, realizate în aceeaşi fabrică, la aceleaşi standarde de calitate, din alte magazine, sub alt brand, la un cost de 2-3 ori mai mare.

    Compania a avut ocazia în aproape 10 ani de activitate de a înţelege în detaliu acest domeniu, înregistrând vânzări totale de aproximativ 18 milioane de euro.

    „Cele două magazine fizice, care au fost şi închise în perioada de lockdown, au avut o scădere de 50% în vânzări de la începutul pandemiei şi până acum. În schimb, dacă în primele luni de pandemie am avut scăderi şi în online, ulterior, în toamna anului trecut, am început sa avem creşteri, care ne-au ajutat să recuperăm şi, per total, să fim la nivelul din 2019, în ciuda situaţiei pandemice. Trendul de creştere a fost menţinut şi în acest an”, a declarat CEO-ul dEpurtat.

    Pe de altă parte, după şocul iniţial, compania a ajuns la concluzia că situaţia pieţei şi reticenţa tot mai mare a clienţilor pentru cheltuielile neesenţiale o vor ajuta să atragă cotă de piaţă din alte segmente, precum zona magazinelor premium. Clienţii şi-au dorit în continuare produse noi, iar faptul că firma a avut preţuri optimizate a fost şi este un avantaj binevenit.

    Nicolae Slav a fost DJ şi compozitor până la vârsta de 25 de ani. Pasionat de fashion, comerţ şi tehnologie, a deschis un an mai târziu primul magazin cu haine pentru tineri, experienţă ce avea să înlesnească procesul de creare a brandului dEpurat.ro. Avea deja o experienţă antreprenorială fiindcă în 2013, alături de doi parteneri, a creat una dintre cele mai moderne săli de fitness din Bucureşti, „Titan Fitness Club”, pentru care a primit o ofertă de nerefuzat de achiziţie din partea World Class.

    În prezent, Nicolae Slav se ocupă cu extinderea brandului dEpurtat.ro şi pentru anul următor şi-a propus ca firma să devină un jucător regional cu prezenţă în 7 ţări.

  • Dedeman la un pas de a acoperi întreaga Românie: Deschide în aprilie cel de-al 55-lea magazin

    Dedeman, cel mai mare business anterprenorial din România, va deschide vineri, 9 aprilie, un nou magazin în oraşul Sfântu Gheorghe, în proximitatea centrului comercial deschis recent de Prime Kapital – Sepsi Value Center.

    Noul magazin Dedeman este situat pe Strada Lunca Oltului, pe un teren cu o suprafaţă totală de peste 21.500 mp. Valoarea investiţiei se ridică la suma de 11.5 milioane de euro.

    Dedeman Sfântu Gheorghe are o suprafaţă construită de aproximativ 9.500 mp, 950 dintre aceştia fiind destinaţi serei cu pergolă în care sunt expuse plantele, articolele de grădină şi cele pentru activităţile în aer liber.

    Zona de exterior este amenajată cu spaţii verzi şi cu 210 locuri de parcare. Tot aici, clienţii vor avea la dispoziţie şi o staţie dublă pentru încărcarea autoturismelor electrice.

    Dedeman Sfântu Gheorghe primeşte în echipă 140 de noi angajaţi care au urmat programe de pregătire specifice funcţiei, pentru a putea răspunde tuturor solicitărilor cu sfaturi de specialitate şi soluţii eficiente.

    “Suntem bucuroşi că începând de acum vom fi prezenţi şi în judeţul Covasna, mai aproape de clienţii noştri din această zonă a ţării. Totodată, suntem mândri că odată cu această inaugurare, atingem încă un obiectiv foarte important: 55 de magazine Dedeman. Privind în urmă, ni se pare că am parcurs până aici o călătorie fantastică. Acest magazin este o dovadă în plus că, în ciuda neprevăzutului sau a provocărilor întâmpinate, munca alături de o echipă dedicată este întotdeauna încununată de succes şi reuşite.” – Dragoş Pavăl, Preşedintele companiei Dedeman.

    Dedeman Sfântu Gheorghe a fost prevăzut cu un showroom de mobilă de 580 mp şi cu unul dedicat mobilierului de baie şi gamei de gresie şi faianţă. Cel din urmă se desfăşoară pe o suprafaţă de 600 mp şi este alcătuit din decoruri ce ilustrează modul în care colecţiile de plăci ceramice pot fi combinate cu produsele sanitare, cu piesele de mobilier şi diversele accesorii, pentru a amenaja o cameră de baie echipată corespunzător.

    Gama variată de produse este completată de servicii adiţionale precum soluţii de finanţare puse la dispoziţie de birourile de rate din magazin, serviciul de mixare vopsele, de confecţionare perdele sau cel de proiectare băi şi bucătării. De asemenea, clienţii au posibilitatea de a opta pentru livrarea produselor achiziţionate la domiciliu.

    Dedeman Sfântu Gheorghe se alătură celorlalte 38 de magazine Dedeman ale căror acoperişuri sunt prevăzute cu panouri solare. În momentul în care vor fi puse în funcţiune, acestea vor putea produce energie electrică destinată exclusiv autoconsumului.

    Dedeman Sfântu Gheorghe este primul magazin inaugurat de companie în 2021. Odată cu acesta, Dedeman devine prezent într-un nou judeţ al ţării – Covasna.

    Următorul magazin Dedeman care îşi va deschide porţile anul acesta va fi cel din Ploieşti – Blejoi.

    Dedeman în cifre

    – 55 de magazine, 5 centre logistice, parc auto propriu;

    – o gamă de peste 50.000 de produse pentru casă şi grădină;

    – între 7.500 şi 18.000 mp – suprafaţa unui magazin;

    – peste 12.000 de angajaţi;

     

     

     

  • Comerţul tradiţional a primit o gură de oxigen în pandemie, când oamenii au fost nevoiţi să meargă la magazinul de lângă casă

    ♦ Cele 60.000 de mici magazine au beneficiat de o creştere a vânzărilor anul trecut ♦ Comerţul tradiţional reprezintă 35-38% din tot comerţul cu bunuri de larg consum, o piaţă de 20-22 mld. euro anual, conform estimărilor ZF ♦ Astfel, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual.

    Comerţul tradiţional, mai exact acele mici magazine şi chioşcuri din comerţul alimentar ce se găsesc în special în rural şi în oraşele mici, deşi nu numai, au reuşit să îşi majoreze vânzările în pandemie când oamenii au fost sfătuiţi şi totodată nevoiţi să meargă la cumpărături la magazinul cel mai apropiat de casă. Acest obicei de consum a rămas şi după lockdown, când de teamă sau din comoditate unii consumatori au ales un magazin de bloc sau un chioşc apropiat şi mai puţin aglomerat în detrimentul unui magazin modern, arată datele din piaţă culese de la executivi din industrie şi de la companii de cercetare de piaţă.

    „Fără îndoială, creşterea a fost influenţată şi de pandemie. Perioada aceea în care oamenii nu puteau circula fără declaraţie ne-a adus cu siguranţă o creştere a vânzărilor chiar dacă am şi pierdut o parte din clienţii ocazionali care veneau din trafic. Lunile martie, aprilie şi mai au adus creşteri oarecum atipice. În condiţii normale acele creşteri de 35 -40% în cele trei luni nu ar fi fost posibile“, spune Ionel Popa, proprietarul magazinului LaDoiPaşi din comuna Băleni, judeţul Galaţi.

    Compania şi-a majorat vânzările în pandemie pe aproape toate categoriile de produse – peste 60 -, scăderi consemnând produsele congelate, covrigeii, carnea congelată şi cartelele prepay. Mierea, băuturile spirtoase, compoturile şi gemurile se află în topul celor mai mari creşteri de vânzări, de peste 100% fiecare. Per ansamblu, compania Dinatos, care operează magazinul ce măsoară 140 mp, şi-a majorat veniturile cu 26% în 2020, până la peste 4,8 mil. lei (aproape 1 mil. euro).

    „Sunt convins că unii consu­matori şi-au schimbat atitudinea faţă de comerţul tradiţional şi ne-au obligat în acelaşi timp pe noi să listăm şi produse mai scumpe, de o calitate superioară“, adaugă el.

    Comerţul tradiţional a revenit în atenţia consumatorilor după ani de zile în care reţelele internaţionale se extindeau agresiv şi duceau astfel la închiderea de mii sau chiar peste 10.000 de mici chioşcari anual. În 2020 însă, când autorităţile le-au reco­mandat consumatorilor să meargă la magazinul cel mai apropiat de casă, chioşcurile, alimentarele şi în general unităţile mici, mai puţin aglomerate, au devenit o opţiune.

    În comerţul tradiţional mai sunt astăzi circa 60.000 de astfel de magazine tradiţionale, faţă de circa 150.000 la jumătatea anilor ‘90 când au început să se dezvolte reţelele internaţionale. Acestea au astăzi la mai puţin de 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry sau proximitate modernă. Totuşi, aceste unităţi acoperă mai bine de 60% din vânzări.

    „Cele circa 60.000 de magazine din comerţul tradiţional din România acoperă în continuare  peste o treime din vânzări, dar sunt depăşite ca rată de creştere prin dezvoltarea accelerată a reţelelor de comerţ modern“, spun analiştii companiei de cercetare Nielsen. Astfel, vânzările au fost în creştere pentru comerţul tradiţional, după o perioadă dificilă, însă ritmul este sub cel al comerţului modern, astfel că în total cota de piaţă scade în continuare.

    Piaţa de bunuri de larg consum – alimente, bunuri de îngrijire per­sonală sau a locuinţei – este estimată la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ale ZF. Pentru analiza acestei pieţe sunt luate în calcul vânzările atât din hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi discount, cât şi din benzinării şi chioşcuri sau alte unităţi din comerţul tradiţional. Dacă se consideră că astăzi comerţul tradiţional reprezintă 35-38% din tot comerţul cu bunuri de larg consum, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual, conform estimărilor ZF.

    Cota va continua să scadă, spun însă jucătorii din industrie, dar acest segment nu va dispărea.

    „Credem că în România, în următorii cinci ani, vom avea minimum 20% comerţ tradiţional, ţinând cont şi de incidenţa destul de mare a populaţiei şi în mediul rural faţă de alte state“, crede Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry.

    Spre deosebire de retaileri, care se adresează clientului final, grupul german Metro e activ în comerţul cash&carry (angro), astfel că se adresează companiilor. Nemţii au două categorii mari de clienţi – revânzătorii (micile magazine) şi jucătorii HoReCa.

    În România, piaţa tradiţională de comerţ reprezintă peste 30% din totalul vânzărilor, iar în orice piaţă matură ea are o pondere de 15% – 20%, restul fiind comerţ modern.

    Nemţii de la Metro au 30 de ma­ga­zine proprii sub brandul propriu. Totodată, în 2012 ei au lansat reţeaua LaDoiPaşi, ca o soluţie pentru hemoragia din comerţul tradiţional.

    Această reţea LaDoiPaşi nu este deţinută de grupul german, ci de antreprenori români parteneri în franciză ai Metro.

    În acest moment, reţeaua de magazine LaDoiPaşi numără peste 1.400 de unităţi, iar la sfârşitul acestui an ţinta este de peste 1.550 de unităţi. „Obiectivul pe următorii trei ani este să ajungem la 2.000 de magazine“, a adăugat Ariciu.

    Comerţul tradiţional este extrem de fragmentat, cele mai multe fiind afaceri de familie, iar de regulă antreprenorii nu operează decât 1-2 unităţi. Aceste unităţi sunt mai prezente în oraşele mici şi în zona rurală unde străinii încă nu au pătruns, sau nu în forţă cel puţin. Limitarea libertăţii de mişcare a însemnat pentru aceste magazine un avantaj adus de pandemie.

    „Pandemia a însemnat o oportunitate de creştere. Mai exact, cifra de afaceri a crescut cu 19% faţă de 2019, când s-a apropiat de 24 mil. euro. Această evoluţie pozitivă se datorează atât unor deschideri de magazine de la finalul lui 2019, cât şi faptului că pandemia a făcut ca lucrurile să se îndrepte în retail către proximitate, oamenii axându-se, mai ales în lockdown, pe magazinele din apropierea casei“, confirma recent şi Feliciu Paraschiv, fondatorul retailerului Paco Supermarket, un business cu afaceri de peste 25 mil. euro. Lanţul de magazine numără 15 unităţi pe format mic în Vrancea şi un cash&carry în acelaşi judeţ, fiind unul dintre cei mai puternici retaileri deţinuţi de antreprenori români.

     

  • Acoperişuri de miliarde. Cine sunt Kenneth şi Diane Hendricks, americanii care au pus bazele imperiului ABC Supply

    Prima întâlnire dintre Diane şi Ken Hendricks nu a fost una norocoasă doar în plan sentimental, ci şi financiar. Cei doi s-au căsătorit şi au pornit un business care a evoluat, de la un simplu magazin de şindrilă, la o companie-lider de piaţă în SUA, cu venituri de miliarde.

    Kenneth A. Hendricks s-a născut pe 8 septembrie 1941 în Janesville, Wisconsin. El a abandonat liceul şi s-a alăturat afacerii tatălui său, o companie care construia acoperişuri. Ulterior a pornit un business pe cont propriu, pe care l-a vândut apoi propriilor angajaţi, în mare parte constructori locali, pentru a avea mai mult timp liber.

    În 1982 a intrat însă din nou în lumea antreprenoriatului alături de soţia sa, Diane, cei doi punând bazele ABC Supply, o companie producătoare de şindrilă. Ei s-au întâlnit în timp ce Diane vindea case făcute la comandă şi a angajat firma lui Ken pentru a se ocupa de acoperişuri. De la un prim magazin, afacerea a evoluat într-o companie – gigant cu venituri de 11,6 miliarde de dolari şi circa 800 de unităţi, fiind cel mai mare distribuitor en-gros de acoperişuri şi pardoseli de vinil din piaţa americană. Antreprenorul a deţinut, de asemenea, şi centrul comercial Beloit Plaza, alături de centrul de producţie Beloit Corporation. În 2006, publicaţia Inc. i-a oferit lui Hendricks titlul de „Antreprenorul Anului”.

    Diane Marie Hendricks, născută în 1947 în Wisconsin, în familia unor fermieri, a activat şi în producţia cinematografică, regizând o serie de filme printre care: The Stoning of Soraya M. (2008), An American Carol (2018) şi Snowmen (2010). Interesată şi de lumea politică, antreprenoarea a donat sume importante, de peste 10 milioane de dolari, pentru a sprijini diverse campanii politice. Ea a fost consilier economic în timpul campaniei lui Donald Trump. În 2018, publicaţia internaţională Forbes a clasat-o pe primul loc în topul celor mai bogate antreprenoare cu averi clădite prin forţe proprii.

    Ken Hendricks a murit pe 21 decembrie 2007, la vârsta de 66 de ani, după ce a căzut de la un etaj aflat în construcţie, în propria locuinţă. Diane Hendricks trăieşte acum în Afton, Wisconsin, şi are o avere de 8 miliarde de dolari. Soţii Hendricks au avut împreună şapte copii: Kendra, Kim, Kathy, Kevin, Brent, Kara şi Konya.

  • Care este obiectul pe care îl folosim cel mai mult zi de zi şi cum au speculat asta doi români. Câştigă zeci de milioane din asta

    Dacă e să ne numim un obiect pe care îl folosim cel mai des de-a lungul zilei, cei mai mulţi vom alege, probabil, smartphone-ul. Utilizarea atât de frecventă a acestor dispozitive a dat naştere unei industrii de miliarde: husele de protecţie. Pe această nişă au mizat , când era încă la început în piaţa locală, şi antreprenorii Darius Petric şi Cosmin Preda, care au lansat şi crescut, cu ajutorul unui al treilea partener de business – Marcel Ioftor, o companie cu o cifră de afaceri de 60 de milioane de lei.

    Povestea businessului Contakt a început în 2002, la Timişoara, oraşul în care Darius Petric şi Cosmin Preda se mutaseră, la 18 ani. Unul este din Dej, iar celălalt din Hunedoara, şi au luat drumul oraşului de pe Bega pentru a studia la Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii Politehnica. Cei doi şi-au descoperit pasiunea pentru business încă din studenţie, când au început să cumpere telefoane, să le decodeze şi apoi să le vândă. În 2002, cu o investiţie iniţială de 300 de dolari, au deschis un prim magazin de telefoane, într-un garaj.

    „Chiar dacă acum pare mică, raportat la perioada aceea era o sumă mare. În anii 2000, preţul unui telefon nou cumpărat fără abonamentul unui operator de telefonie mobilă era destul de mare, fapt pentru care cererea pentru telefoane second hand sau pentru servicii de reparaţii era pe măsură. Astfel, am început treptat să strângem clienţi şi am deschis zona de service şi reparaţii telefoane, angajându-ne propriul nostru technician care ne-a ajutat să dezvoltăm acest segment”, îşi aminteşte Darius Petric. Ulterior, au deschis încă un magazin lângă gara din Timişoara – unul dintre cele mai tranzitate puncte din oraş, acesta fiind urmat de alte două-trei magazine.

    Pe o perioadă de circa opt ani au activat în retailul GSM, iar din 2010 au început să comercializeze huse şi, mai apoi, alte accesorii, pe cont propriu. „Trebuie să menţionăm că la începutul activităţii noastre, segmentul de accesorii pentru telefoane era practic inexistent, în lipsa unei oferte variate de modele cum este astăzi, cu excepţia unor produse de bază de conectică precum încărcătoarele sau căştile.

    De fapt, zona de accesorii pentru telefoane a crescut exponenţial odată cu lansarea pe piaţă a iPhone 4, în a doua parte a anului 2010, şi odată cu el au început să apară şi accesorii pentru alte modele de la alte branduri. Printre accesoriile care s-au vândut foarte bine la început au fost încărcătoarele, căştile, cablurile de date şi, ulterior, husele şi foliile de protecţie, care într-un timp scurt au început să fie solicitate”, spune Cosmin Preda.

    Anul 2012 a fost un an de cotitură pentru activitatea companiei, deoarece a fost momentul în care au deschis primul magazin într-un centru comercial mare, în Iulius Mall Timişoara, unde observaseră că există o cerere foarte mare pentru accesorii. Din acest motiv, la un an distanţă, au luat decizia de a mai deschide o insulă dedicată exclusiv segmentului de accesorii în aceeaşi galerie comercială.

    „După numai două luni de funcţionare, ne-am dat seama că aceasta este direcţia în care trebuie să mergem şi să dezvoltăm această nişă pe piaţa locală. Următorul oraş în care ne-am extins, în afara Timişoarei, a fost Arad, moment în care ni s-a alăturat şi Marcel Ioftor, de care ne lega o prietenie de mai mulţi ani.” Aşadar, şi-au unit forţele toţi trei şi au început extinderea în ţară, mai ales că Marcel Ioftor are o experienţă mult mai mare în zona de retail.


    Darius Petric, fondator şi acţionar Contakt: „Din datele noastre, coşul mediu pe care românii sunt dispuşi să îl plătească pe categoria de accesorii GSM este cu aproximativ 25% mai mic faţă de media altor ţări europene şi aici ne referim în special la ţările din Estul Europei, respectiv ţările balcanice.”


    Originar din Ploieşti, el se mutase la rândul său la Timişoara în 1994, unde a urmat Facultatea de Transporturi din cadrul aceleiaşi instituţii absolvite de partenerii săi de business. Ioftor şi-a început cariera în vânzări, ca agent comercial la un importator şi distribuitor zonal, ulterior naţional, de produse alimentare. „Din funcţia de manager regional, ocupată timp de 5 ani, am reuşit să impunem pe piaţa din România branduri din FMCG recunoscute în piaţa vestică a Europei. Ulterior, timp de doi ani am ocupat postul de director de vânzări la un distribuitor zonal de materiale de construcţii. Un job care consider că m-a dezvoltat şi împlinit ca expertiză şi experienţă profesională a fost cel de area manager la unul dintre cei mai mari producători de bere la nivel mondial. În 1997, am făcut pasul către zona de antreprenoriat, când am luat decizia de a dezvolta împreună cu alţi doi parteneri o firmă de distribuţie de servicii de telefonie şi internet mobil în segmentul B2B pentru o mare companie de telecomunicaţii. După şapte ani, m-am alăturat prietenilor şi partenerilor mei, Cosmin şi Darius, pentru a dezvolta o reţea naţională de magazine în care să comercializăm accesorii pentru telefoane, tablete şi gadgeturi. Aceştia sunt cei mai frumoşi ani din viaţa mea profesională, întrucât am reuşit prin propriile noastre forţe să dezvoltăm reţeaua Contakt, lider în domeniul nostru de activitate, care în prezent numără peste 200 de locaţii la nivel naţional şi un magazin online în continuă creştere”, povesteşte Ioftor.

    În prezent, grupul controlat de cei trei antreprenori deţine în portofoliu două branduri de retail: Contakt şi magazinele premium Hoco, şi dezvoltă trei linii principale de business: zona de retail tradiţional în regim propriu, retailul online (site şi aplicaţie) şi partea de distribuţie către lanţuri comerciale mari şi online.

    Anul trecut, compania cu 530 de angajaţi a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 60 de milioane de lei, apropiată veniturilor anului 2019 (63 de milioane), „în condiţiile în care o bună parte a anului veniturile din offline au fost practic inexistente”. „În pofida contextului economic, după cele aproape trei luni de lockdown a trebuit să rebugetăm ultimele şase luni, iar la finalul anului am reuşit să atingem obiectivul de vânzări pe care ni l-am propus. Desigur că acest obiectiv rebugetat a fost considerabil mai mic faţă de ceea ce ne propusesem iniţial la începutul anului 2020. Însă cel mai important lucru este că am reuşit să finalizăm anul cu o uşoară creştere a profitului comparativ cu anul anterior, majorare generată de politica de expansiune a numărului de locaţii precum şi de optimizarea proceselor interne”, spune Darius Petric. Pentru anul în curs, antreprenorii estimează o creştere de două cifre a veniturilor, precum şi o creştere a profitului direct proporţională.  

    În ultimii cinci ani, grupul Contakt s-a dezvoltat accelerat, timp în care reţeaua de unităţi proprii s-a extins la peste 200 de locaţii din 36 de judeţe, alături de municipiul Bucureşti, fiind prezenţi în peste 98% dintre cele mai importante galerii comerciale deschise în România. În topul oraşelor care generează cele mai multe vânzări se află: Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, urmate de Braşov şi Iaşi.  

     

    Antreprenori noi, pe o piaţă şi mai nouă

    Fondatorii companiei povestesc că una dintre cele mai mari provocări cu care s-au confruntat de-a lungul anilor de activitate a venit în anul 2010. „În acea perioadă eram la început în ceea ce priveşte vânzarea de accesorii. Reuşisem să identificăm o nevoie în piaţă şi ne era foarte clar că aceasta era direcţia în care voiam să ne dezvoltăm, însă era extrem de dificil să găsim marfă pentru toate modelele de telefoane nou apărute, ceea ce ne-a adus o serie de obstacole legate de identificarea furnizorilor şi de procesul de achiziţie”, spune Darius Petric. Iniţial, cea mai mare parte din accesorii o aduceau din Europa sau de la furnizori locali şi foarte rar le achiziţionau de la cei care le cumpărau din China. „Aceasta era varianta optimă pentru noi, întrucât nu aveam nevoie de volume foarte mari, astfel încât să le putem lua noi direct din China la preţuri avantajoase.” Odată cu extinterea businessului şi implicit a volumelor, au început să participe şi la târgurile de profil din China, unde au putut să selecteze furnizorii, acolo fiind prezenţi cei mai mari producători din industrie. În prezent, pe lângă furnizorii din China, compania colaborează încă cu furnizori locali din Europa, mai ales în cazul brandurilor premium din zona de fashion. „Privind retrospectiv, toată acea perioadă de pionierat pe piaţa de accesorii a fost una în care am învăţat foarte multe despre cum să cumpărăm eficient şi mai ales cum să evităm suprastocurile.”

    O altă provocare întâmpinată la început a fost cea legată de organizare, pentru că întâlneau tot felul de situaţii pe care trebuia să le gestioneze „din mers”, şi odată cu extinderea businessului se remarca nevoie de oameni calificaţi pentru diferite departamente care să preia sarcinile şi să îi ajute să depăşească dificultăţile. „Aceeaşi provocare continuă şi astăzi, fiind foarte dificil să găsim resursă umană care să fie implicată şi interesată să îşi facă treaba într-un mod profesionist, mai ales în zona de vânzare. Dacă înainte de pandemie era un proces anevoios să găsim oameni pe care să îi angajăm la deschiderea de noi magazine, acum este şi mai greu să îi găsim pe cei potriviţi şi mai ales serioşi, aceştia fiind până la urmă cei care interacţionează direct cu clienţii şi reprezintă direct brandul Contakt”, subliniază Cosmin Preda.


    Anul trecut, compania a investit în optimizarea segmentului online aproximativ 70.000 de euro.


    Anul trecut, antreprenorul spune că pandemia a adus indubitabil o serie de provocări mai ales în prima parte a lui 2020. „Cea mai mare dintre acestea a fost să menţinem businessul într-un echilibru, în contextul în care toate locaţiile noastre au fost închise complet pe toată perioada stării de urgenţă. Nu suntem o companie multinaţională şi nu avem un grup în spate care să ne susţină financiar în astfel de momente dificile. Din veniturile pe care le realizăm trebuie să plătim angajaţii, marfa şi chiriile, dar şi să obţinem profit pe care să îl reinvestim mai departe în dezvoltarea afacerii. Astfel, provocarea a fost cu atât mai mare cu cât veniturile au încetat brusc să mai vină, însă putem spune că am fost printre cei care au beneficiat de ajutorul statului în ceea ce priveşte somajul tehnic pentru angajaţi.” Acesteia i s-a adăugat şi efortul de a-şi păstra angajaţii aproape. În acest sens au gândit, împreună cu echipa managerială, un plan săptămânal de comunicare internă prin care i-au informat despre proiectele la care lucrau, estimări şi alte detalii operaţionale. „Acest lucru a fost esenţial, pentru că în momentul revenirii la activitate, după ridicarea stării de urgenţă, nu a mai fost nevoie de o perioadă de reacomodare, fiecare om din echipa noastră ştiind exact ce are de făcut.”

    Pandemia a fost responsabilă şi de o reorganizare a obiectivelor strategice ale companiei. Pe de-o parte, pe unele dintre acestea au decis să le pună în aşteptare, în timp ce pe altele le-au accelerat. Din prima categorie face parte şi planul celor trei antreprenori de a extinde compania şi în afara graniţelor, plan care a trebuit însă amânat din cauza restricţiilor de călătorie impuse de autorităţi în cea mai mare parte a anului trecut. „Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu obiectivul nostru de distribuţie internaţională de accesorii, unde discuţiile erau într-un stadiu avansat şi chiar am avut câteva vânzări punctuale către diverşi parteneri din Europa. Din nefericire, pentru a putea dezvolta parteneriate de lungă durată sunt necesare întâlniri directe şi negocieri, care sunt destul de complicat de intermediat cu ajutorul platformelor online, în condiţiile în care în timpul acelor discuţii se setează toate aspectele importante ale unui parteneriat şi de care, până la urmă, depinde succesul său. În continuare, acestea sunt două dintre direcţiile strategice la care nu vrem să renunţăm, iar când situaţia ne va permite şi vom putea reveni la o mobilitate fără restricţii, le vom relua.”

    Pe de altă parte, pe perioada stării de urgenţă, Petric spune că au lucrat intens pentru a pregăti segmentul de online, astfel încât la începutul lunii iunie site-ul a migrat pe o platformă cu totul nouă. „Ulterior am lansat şi aplicaţia mobilă Contakt, cu o interfaţă foarte uşor de utilizat, disponibilă pentru descărcare în App Store, Google Play şi Huawei AppGallery. De asemenea, tot în timpul lockdownului, am lucrat la îmbunătăţirea proceselor, procedurilor şi fluxurilor interne care necesitau optimizări şi am instalat un sistem de evaluare a performanţei pe fiecare tip de activitate în parte, atât la nivel de departamente, cât şi la nivelul fiecărui post.” Anul trecut, compania a investit în optimizarea segmentului online aproximativ 70.000 de euro.

     

    Un accesoriu popular indiferent de vârstă

    Compania se adresează unui public ţintă foarte divers. „Având în vedere că toată lumea, de la copii la cei mai în vârstă, indiferent de ocupaţie, venit sau gen, are un telefon mobil, înseamnă o diversitate foarte mare pentru noi în ceea ce priveşte clienţii şi nevoile lor. Din acest motiv, încercăm să avem un portofoliu foarte variat de produse, de la produse funcţionale de bază până la accesorii premium de la branduri de renume din zona fashion, care să acopere fiecare preferinţă.” Portofoliul businessului cuprinde produse cu preţuri pentru toate categoriile de venit ale clienţilor. Cea mai mare pondere din totalul vânzărilor Contakt o reprezintă foliile de protecţie şi husele pentru telefoane, urmate de produsele de conectică, iar luna cu cele mai mari vânzări este decembrie, urmată de lunile februarie, respectiv martie, „prin prisma evenimentelor pe care le sărbătorim, ce crează prilejuri de a primi şi oferi cadouri: Valentineăs Day, Dragobete, apoi 1 şi 8 Martie.” Cererea mare pentru produsele de protecţie este susţinută de preţul din ce în ce mai ridicat al dispozitivelor mobile şi mai ales al ecranelor acestora. Un alt factor, explică Preda, este diversitatea mare de produse şi de tehnologii folosite pentru care clienţii pot opta: folii de sticlă, folii anti şoc, folii privacy sau cele de silicon, mult mai elastice şi mai rezistente. „Mai mult, noi oferim nu doar o gamă variată de opţiuni, ci şi montajul foliei, fiind printre primii retaileri de pe piaţă care oferim acest serviciu gratuit tuturor clienţilor”, notează Preda.

    Darius Petric spune că în rândul românilor se remarcă, în ultimii ani, o creştere accentuată a interesului pentru protecţia telefoanelor. „Industria în care noi activăm satisface această nevoie de siguranţă a telefonului, în contextul în care este de preferat să dai câteva zeci de lei pe o folie de protecţie sau o husă pentru un telefon pe care îl ai în permanenţă cu tine, decât să plăteşti în cazul unui accident chiar şi până la 1.000 de lei pentru un ecran nou, în funcţie de model. Totodată, adaugă el, există o tendinţă tot mai mare de unicitate, „în sensul în care deşi avem aceleaşi modele de telefoane, putem foarte uşor să ne diferenţiem de ceilalţi cu o husă care să împrumute caracteristicile personalităţii noastre.” De aceea, anul trecut compania a lansat un nou serviciu profesionist de personalizare a huselor de telefon, în parteneriat cu brandul polonez de accesorii de protecţie premium pentru telefoane 3MK, opţiune disponibilă acum atât pentru comenzi online cu livrare în toată ţara, cât şi offline în magazinele selectate Contakt. În ciuda creşterii interesului pentru accesoriile de protecţie, piaţa locală este încă în urma altor pieţe vecine. „Din datele noastre, coşul mediu pe care românii sunt dispuşi să îl plătească pe categoria de accesorii GSM este cu aproximativ 25% mai mic faţă de media altor ţări europene şi aici ne referim în special la ţările din Estul Europei, respectiv ţarile balcanice”, spune Petric.

     

    Miza pe brandul propriu

    În octombrie anul trecut cei trei au lansat Mobico, un brand propriu de accesorii precum huse şi folii de protecţie pentru telefoanele mobile, care se adresează segmentului de piaţă mediu şi mediu-superior, cu preţuri începând de la 39,99 lei. Prin lansarea brandului, antreprenorii au avut ca obiectiv principal eficientizarea costurilor de producţie şi pe cele logistice, „astfel încât să oferim clienţilor un preţ accesibil, fără a face rabat de la calitate.”

    Pentru anul în curs, antreprenorii spun că au în plan mai multe obiective strategice de business menite să susţină dezvoltarea companiei. „În primul rând, vom continua extinderea la nivel naţional cu cel puţin 15 noi unităţi. În acelaşi timp, vom dezvolta şi un segment nou, pe care nu suntem prezenţi, dar în care credem – locaţiile stradale”, notează Cosmin Preda. Un alt obiectiv este consolidarea pe piaţă şi distribuţia la nivel internaţional a brandului propriu Mobico, care va genera, potrivi estimărilor lor, peste 10% din cifra de afaceri în primul an de la lansare şi un volum de peste 200.000 de produse vândute.

    În plus, cei trei lucrează în prezent la proiectarea unui model nou de business de tip franciză, prin care să poată continua extinderea companiei în mod exponenţial. „Din datele noastre, suntem printre puţinii jucători din piaţă care controlăm direct afacerile celor peste 200 de magazine, majoritatea jucătorilor operând în regim propriu o pondere mică din numărul total de magazine, restul funcţionând în sistem franciză.” În paralel, se axează pe creşterea segmentului online şi pe crearea unui sistem de loializare a clienţilor, „astfel încât să oferim clienţilor fideli acces la diverse beneficii în online şi în offline”, spune Darius Petric.

    Extinderea pe noi pieţe rămâne, de asemenea, o direcţie strategică pentru dezvoltarea companiei, chiar dacă acest pas a trebuit amânat în contextul crizei generate de pandemie. „În momentul în care situaţia se va îmbunătăţi, iar restricţiile de circulaţie la nivel internaţional vor fi reduse sau chiar ridicate, vom relua toate demersurile în acest sens.”

    Potrivit datelor GlobeNewswire, piaţa globală a huselor de protecţie pentru smartphone-uri se estimează că va înregistra, în intervalul 020-2028, o rată anuală de creştere de 6,5%, de la valoarea de 21,46 miliarde de dolari înregistrată în 2019.

  • Kaufland se extinde în Târgu Neamţ şi ajunge la o reţea de 139 de magazine

    Kaufland România îşi continuă planurile de expansiune şi inaugurează mâine, 21 ianuarie 2021, magazinul din Târgu Neamţ, oraş cu aproximativ 18.000 de locuitori, ajungând la o reţea naţională de 139 de hipermarketuri. Noua unitate va funcţiona cu o echiop de 95 de angajaţi.

    Magazinul are o suprafaţă totală de peste 5.400 metri pătraţi, dintre care peste 3.000 metri pătraţi sunt destinaţi spaţiului interior de vânzare. În această perioadă, programul de lucru va fi de la 7:00 şi până la 21:00 de luni până sâmbătă, iar duminică de la 8:00 la 19:00.

    Hipermarketul este prevăzut cu opt case de marcat standard, din care una dedicată persoanelor cu dizabilităţi şi alte patru case express tip self-service.

    Pe galeria comercială a magazinului, clienţii au acces şi la o zonă de Food Court, care cuprinde o cofetărie şi un fast food cu burgeri, precum şi o farmacie şi un punct de schimb valutar, iar la exterior magazinul dispune de un Grill.
     

  • O cooperativă din Suceava vrea să-şi facă propria fabrică de lactate cu magazin de desfacere în Şaru Dornei şi a accesat fonduri europene de peste 3 mil. lei

    Peste 100 de fermieri din judeţul Suceava s-au adunat în cooperativa agricolă Caşcaşaru Dornei, cu efective de numai câteva bovine până la câteva zeci sau sute, şi îşi propun să construiască o fabrică de lactate cu magazin de desfacere în Şaru Dornei, pentru care au atras fonduri europene de peste 3 milioane de lei, arată datele Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    „Ne dorim să deschidem cât mai curând fabrica”, spun reprezentanţii cooperativei agricole Caşcaşaru Dornei, înfiinţată în urmă cu doi ani, care a realizat în 2019 o cifră de afaceri de peste jumătate de milion de lei, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    În luna august a anului 2020, gigantul francez Lactalis a închis fabricile La Dorna din judeţul Suceava, aflate în Vatra Dornei şi Dealu Floreni, însă oficialii companiei spuneau atunci că decizia nu afectează în niciun fel activitatea de colectare a laptelui de la producătorii locali, menţionând că vor păstra contractele încheiate cu fermierii români şi vor direcţiona laptele către celelalte fabrici. Grupul mai are în România companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita şi Rarăul.

    Suprafaţa totală pe care o deţine cooperativa Caşcaşaru Dornei în localitatea Şaru Dornei este de aproape 1.900 mp, iar suprafaţa construită desfăşurată va fi de aproximativ 1.000 mp, conform proiectului tehnic depus pe site-ul AFIR.

    La nivel naţional sunt peste 150 de unităţi de prelucrare a laptelui crud, dintre care 14 se află în Suceava, fiind judeţul cu cele mai multe fabrici de lactate, în care lucrează peste 1.500 de persoane şi au afaceri cumulate de peste 400 milioane de lei, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi de la Ministerul de Finanţe. 

    Totodată, în judeţul Suceava se cresc şi cele mai multe bovine, peste 130.000 anul trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

  • A vrut să se angajeze la Starbucks, dar a fost refuzată dintr-un motiv stupid. Ce a reuşit după este absolut fabulos

    Maria De La Croix a vrut să obţină un post de barista la lanţul internalional de cafenele Starbucks, însă a fost refuzată fiindcă…avea părul albastru. În loc să să-şi plângă de milă şi să se simtă discriminată, femeia a decis să-şi utilizeze cunoştiinţele pentru a porni propria afacere cu cafea, scrie inc.com

    Pentru că nu-şi permitea să închirieze un local, şi impresionată de afaceri precum Uber sau Airbnb, Maria De La Croix a decis să pornească un magazin mobil. Aşa a apărut Wheelys Cafe ce servea cafea organică pe străzile suedeze şi a început chiar în faţa unui Starbucks. În scurt timp afacerea a crescut foarte mult, mai ales pentru că magazinul se poate muta dintr-o locaţie în alta în funcţie de cerere şi trafic, şi a găsit şi investitori: Paul Buchheit (fondator Gmail), Jared Friedman (fondator Scribd) sau Justin Waldron (co-fondator Zynga). De asemenea, compania a deschis sistemul de francizare şi a mers către Indiegogo pentru a găsi finanţare. În prezent, lanţul mobil de cafenele a ajuns la 500 de unităţi în peste 60 de ţări.  Mai mult, compania a obţinut o finanţare de 2,5 milioane de dolari de la un fond de investiţii de tip seed.

    Magazinul mobil Wheelys este unul hi-tech, are Wi-Fi, purificator de aer, panouri solare, aragaz, apă curentă, frigider şi o mică moară de vânt. Iar cel mai ieftin magazin a fost vândut pe Indiegogo cu 490 de dolari. 

    Potrivit INC.com deschiderea unei cafenele cere o investiţie de 500.000 de dolari, pe când un magazin Wheelys se poate achiziţiona cu 3000 de lire sterline. Un operator poate scoate chiar şi 1000 de dolari pe zi, un exemplu dat fiind un operator care operează pe plaja din Santa Monica, SUA.