BusinessMagazin

Tag: livrare

  • Dezvăluiri de la Iulian Stanciu. De ce a introdus eMag taxa de livrare?

    eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţa locală, parte a grupului Naspers din Africa de Sud, a modificat la finele anului 2019 taxele pentru livrarea produselor, care vizează chiar şi comenzile pe care clienţii aleg să le ridice din showroomurile proprii ale companiei, pentru a susţine investiţiile făcute atât de companie cât şi de firmele de curierat în creşterea calităţii serviciului, a explicat Iulian Stanciu, acţionar minoritar şi CEO al grupului, în cadrul emisiunii de business ZF Live. El a susţinut că fără aceste taxe transmise către client calitatea serviciilor la nivelul întregii pieţe ar fi scăzut.

    „Am investit mult în ultimii doi ani în creşterea calităţii de livrare şi noi, şi curierii, care s-a tradus în costuri mai mari din partea noastr, dar şi a curierilor pentru că ei au luat oameni. Ne-am dat seama că a fost o spirală în jos: noi presam – «vrem un cost bun» – pentru că dădeam totul gratuit, la care curierii spuneau: «OK, îţi dăm un cost bun, dar livrăm şi noi când putem pentru că ne presezi să nu luăm suficienţi oameni, suficiente maşini»“, a afirmat Stanciu. Creşterea tarifelor sau, după caz, introducerea unora noi reprezintă o mutare sănătoasă pentru piaţă, a continuat el. „Ne-am dat seama că dacă vrem să creştem pe termen lung calitatea este foarte importantă şi cineva trebuie să facă primul pas şi am făcut noi primul pas. Timp de doi ani am pus bani în zona asta. Tarifele din partea curierulor automat au crescut, crescând şi calitatea după care am venit şi am spus că ar trebui ca o parte din aceste costuri să fie reflectate în preţul pe care îl plăteşte clientul. Este ceva sănătos şi asta se întâmplă în toate pieţele. În Ungaria spre exemplu tarifele cerute clienţilor sunt aproape duble faţă de România.“

    În urma modificărilor, compania percepe o taxă de 5 lei pentru livrarea produselor în showroomurile eMAG pentru comenzile cu valori mai mici de 1.500 de lei, la care se poate adăuga o altă taxă de 2,5 lei, în cazul în care clientul achită comanda în showroom şi nu online. Taxa de 5 lei este valabilă şi pentru livrările în dulapurile de livrare easybox, conform datelor de pe site-ul eMAG. Anterior, livrarea în showroomurile eMAG era gratuită, la fel ca şi livrarea în easybox. Plata cu cash este de asemenea taxată în prezent.

    Liderul eMAG a explicat raţiunea care a determinat compania să facă aceşti paşi. „Taxele de livrare au venit în câteva etape. O dată a fost un tarif pentru serviciul de plată ramburs. Serviciul de plată ramburs a fost subvenţionat foarte mulţi ani tocmai pentru a încuraja oamenii să cumpere oricum şi să platească oricum, dar şi pentru client şi pentru noi cash-ul este scump şi are o grămadă de probleme în spate. În momentul în care comanda este preplătită se livrează mult mai repede. De ce? Pentru că se poate livra la portar, la secretară, la vecin, chiar în cartiere rezidenţiale se lasă în faţa uşii. Astfel că productivitatea curierilor este mult mai bună. În Marea Britanie am fost şi am studiat piaţa: un curier face între 180 şi 200 de livrări pe maşină pe zi. În România 60. Principalul factor care determină această diferenţă este cash-ul, pentru că omul spune: «Stai puţin că nu am banii, hai cu mine la bancomat, stai să îi numărăm, stai să iau chitanţa». Toate acestea adaugă nişte minute bune, la fiecare stop, la fiecare oprire. Nu este aglomeraţia, pentru că şi Londra este aglomerată, toate oraşele din lume sunt aglomerate. Şi de aici pe de o parte am stimulat oamenii prin parteneriate cu Visa şi Mastercard să plătească cu cardul, deci am pus bani pentru a stimula modalitatea aceasta de plată. Pe partea cealaltă la un moment dat am zis: hai să taxăm o parte din costurile pe care noi le avem la plata cu cardul. Tariful pentru plata cu cash este undeva la 5 lei, dar pentru comanda online şi livrare din showroom este 2,5 lei.“

    Pentru livrări, tariful depinde în funcţie de categoria de produse, dar este în medie de 15 lei, a afirmat şeful eMAG. „Tariful depinde categoria de produse, dar este undeva la 15 lei în medie. În Bucureşti este un tarif mai mic. Tariful variază şi în funcţie de ce alte servicii mai doreşte clientul – livrare planificată, de exemplu, care costă încă 5 lei.“

     

    Ce a mai declarat Iulian Stanciu în cadrul emisiunii ZF Live:

    # Vom mai introduce servicii, vom introduce livrarea într-o oră. Avem în Bucureşti – este standard acest serviciu – 7 zle din 7, adică poţi să comanzi sămbătă până la 12 noaptea duminică poţi ridica pachetul. După care avem reţeaua de dulapuri de livrare care este foarte apreciată. În ţară probabil va fi un delay de 6-9 luni a lockerelor faţă de adopţia din Bucureşti.

    # Chiar vorbeam cu o companie care face lucruri de genul ăsta şi nu o să-ţi vină să crezi care este cel mai cerut produs pentru livrarea într-o oră: testele de sarcină.

    # Tariful pentru serviciul de livrare într-o oră încă îl calculăm, la început va fi ceva promoţional pentru a căpăta adopţie după care îl vom pune la costul lui real.

    # 93% dintre comenzi sunt până în 1.500 de lei, media este undeva la 500 de lei.

    # Am început acum 2 ani de zile să ne orientăm foarte mult către creşterea calităţii livrării şi a serviciilor de livarre, anul trecut curierii au investit foarte mult în asta şi noi am investit foarte mult în partea noastră de oepraţiuni, de depozite, de sortare. Lucrul acesta se vede în calitate. Spre exempolu la Black Friday 2018 94% din livrări au fost făcute în termenul promis. Anul trecut au fost peste 99% făcute la timp şi lucrul acesta  s-a văzut într-o performanţă farte bună în noiembrie, într-un decembrie foarte bun, într-un început de ianuarie foarte bun, iar lucurile acestea ar trebui să continue pentru că sunt fundaţia dezvoltării e-commerce-ului pe termen lung.

  • Bilanţ în imobiliare: creşteri pe toate liniile

    Stocul modern de proprietăţi imobiliare comerciale din România – birouri, spaţii industriale şi de retail – a depăşit 11 milioane de metri pătraţi la finele lunii septembrie, după ce numai în 2019 au fost livrate proiecte care totalizează peste 800.000 metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. În plus, piaţa de birouri urmează evoluţia celei industriale, şi anul trecut avea să depăşească borna de 4 milioane de metri pătraţi.
    Structura pe segmente de piaţă arată că din stocul total, 4,2 milioane de metri pătraţi reprezintă parcuri industriale şi de logistică, 3,9 milioane de metri pătraţi sunt clădiri de birouri – în Bucureşti şi următoarele 4 pieţe secundare – iar restul de 3,27 milioane de metri pătraţi sunt scheme de retail.
    Şi în 2019, dezvoltatorii au investit mai ales în noi proiecte de birouri şi industriale, evoluţie care este în concordanţă cu tendinţa de creştere a numărului de salariaţi şi a investiţiilor străine directe la nivel naţional.
    În primele nouă luni, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov) au fost livrate proiecte de birouri de 372.000 metri pătraţi, potrivit datelor JLL. Stocul de birouri din Bucureşti se apropie de 3 milioane de metri pătraţi, iar cel din principalele oraşe totalizează circa 1 milion de metri pătraţi.
    La nivelul primelor nouă luni ale anului trecut s-au livrat 250.000 mp de birouri în Bucureşti, plus 34.000 mp faţă de trimestrul al patrulea din 2018, în timp ce în ţară în ultimul an s-au livrat 104.000 mp de birouri.
    Conform datelor CBRE, stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 3,16 mil. mp, în creştere faţă de perioada similară a anului anterior cu 15%. În primele nouă luni ale anului s-au finalizat 10 proiecte de birouri care  împreună însumează peste 254.000 mp. Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului.
    Un procent de aproximativ 20% din volumul livrat a fost atras de zona de nord, zonele de centru, CBD (Central Business District) şi Pipera atrăgând fiecare câte un procent de 10% din suprafaţa totală a noilor clădiri. Până la sfârşitul anului 2019 se estimează că stocul modern de spaţii de birouri va atinge suprafaţa de 3,24 mil. mp prin livrarea a şase proiecte cu o suprafaţă totală de 81.600 mp. 40% din suprafaţa totală estimată a se finaliza până la sfârşitul anului este preînchiriată, conform datelor CBRE Research.
    Până la finalul anului trecut, în Bucureşti, livrările aveau să totalizeze peste 280.000 metri pătraţi, nivel mai redus decât cel estimat iniţial de 333.500 mp, în condiţiile în care finalizarea unora dintre clădiri anunţată pentru 2019 a fost amânată pentru 2020. Chiar şi aşa, suprafaţa de birouri livrată în 2019 în Bucureşti este dublă comparativ cu cea din 2018.
    În afara Bucureştiului, au fost livrate în 2019 proiecte totalizând 110.500 metri pătraţi, aproape jumătate fiind clădiri construite în Cluj-Napoca (44.700 mp), în Timişoara au fost finalizaţi 37.000 mp, în Iaşi – 13.800 mp, iar în Braşov – 15.000 mp.
    Pe fondul livrărilor în creştere de noi proiecte, rata de ocupare a înregistrat o uşoară creştere, de la 7,5% la finele trimestrului 2 la 8,2% la sfârşitul trimestrului al treilea.
    În cel de-al treilea trimestru activitatea totală de leasing a urcat cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de 84.300 mp, din care 82% au reprezentat birourile de clasă A, iar 79% din cerere a fost reprezentată de închirieri fără a lua în calcul renegocierile sau reînnoirile.
    Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului, între staţiile de metrou Grozăveşti şi Politehnica.
    „În primele nouă luni din 2019, cea mai mare cerere pentru închirierile de spaţii de birouri a provenit din partea companiilor din sectoarele computere şi hi-tech, cu 47% din cerere şi financiar cu 16%, care au tranzacţionat spaţii pentru un total de 13.500, respectiv 4.700 de angajaţi. În ceea ce priveşte zonele cele mai dinamice, acestea au fost vestul Bucureştiului, cu 31% din volumul tranzacţionat, urmat de centru cu 21%, iar apoi de nord şi Pipera cu câte 19%”, explică Tudor Ionescu, head of advisory & transaction services, office la CBRE România.
    Per total, în primele trei trimestre din 2019 a fost tranzacţionată o suprafaţă de circa 288.000 mp la nivelul Capitalei, cu 17% mai mult decât valoarea înregistrată pentru primele trei trimestre din 2018.
    Circa 60.000 mp de birouri au fost livraţi în trimestrul al treilea, prin intermediul a două proiecte: Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei, şi The Light, dezvoltat de River Development în zona staţiei de metrou Politehnica, din vestul Bucureştiului. În prezent, vestul şi nordul Bucureştiului găzduiesc 50% din stocul total de spaţii de clasa A.
    În perioada 2020 – 2021 sunt aşteptaţi să fie finalizaţi 622.000 mp în 26 de proiecte de birouri, 17% din suprafaţă fiind pre-contractată.
    La nivelul pieţei logistice, în primele nouă luni, au fost finalizate proiecte de aproximativ 370.000 mp de spaţii moderne industriale şi logistice la nivel naţional, urmând ca până la finele anului stocul nou livrat în 2019 să ajungă la aproximativ 500.000 mp.
    Stocul de spaţii industriale şi de logistică din România a urcat la 4,2 milioane mp, o creştere de circa 10% faţă de 2018. Din acesta, peste jumătate (2,13 milioane de metri pătraţi) este localizat în Bucureşti şi împrejurimi, restul fiind împărţit între celelalte zone din România.
    Şi pe acest segment, cererea în creştere a încurajat dezoltatorii să construiască noi proiecte. Potrivit datelor disponibile, în primele nouă luni ale anului trecut volumul de spaţii logistice şi industriale tranzacţionat a crescut cu aproape 80% faţă de intervalul similar din 2018, ajungând la 337.000 mp.
    Echilibrul dintre oferta nouă şi cererea de spaţii industriale şi de logistică este reflectat de rata de neocupare, care continuă să se menţină în jurul a 5,5-6% la nivel naţional şi uşor mai ridicată în Bucureşti.
    În acelaşi interval de timp, peste 180.000 mp de spaţii industriale au fost livraţi la nivel naţional. 84% din stocul modern de spaţii industriale este reprezentat de dezvoltări de clasă A. Pentru trimestrul al patrulea este aşteptată finalizarea a şapte proiecte cu o suprafaţă totală de 75.000 mp, peste 70% din suprafaţa estimată pentru sfârşitul anului fiind preînchiriată. Astfel, ne aşteptăm ca la sfârşitul anului stocul modern de spaţii industriale să ajungă la 4,4 mil. mp. 
    În ceea ce priveşte retailul, mallurile şi centrele comerciale, circa 140.000 mp de proiecte de retail se vor livra în ultimul trimestru. Din cei aproape 3,27 milioane mp stoc modern la nivel naţional, 1,12 milioane mp sunt în Bucureşti.
    Noile livrări de pe piaţa de retail din acest an au vizat doar oraşele din afara Bucureştiului şi au totalizat doar 63.000 metri pătraţi. Până la sfârşitul anului, în schimb, este programată livrarea a circa 144.000 mp de spaţii de retail. Cel mai mare proiect care ar urma să fie livrat până la sfârşitul acestui an este centrul comercial Promenada Mall din Sibiu, de 42.200 mp, dezvoltat de NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre comerciale în România.
    De asemenea, două noi parcuri de retail vor fi livrate de Prime Kapital şi MAS Real Estate în Zalău (19.000 mp) şi în Baloteşti, lângă Bucureşti (28.500 mp).
    Piaţa imobiliară locală a continuat să înregistreze o evoluţie pozitivă şi în cel de-al treilea trimestru din 2019, pe toate cele trei sectoare de leasing. În primele nouă luni ale anului, s-au tranzacţionat aproximativ 290.000 mp pe segmentul de birouri, motorul cererii rămânând companiile din IT&C şi industria financiară, în timp ce pe piaţa de retail un număr de 11 branduri au ales să fie prezente în România, printre care Victoria’s Secret şi Burger King, consiliate de CBRE. Creşterea consumului şi dezvoltarea magazinelor online care au nevoie de stocuri din ce în ce mai mari pe plan local au susţinut expansiunea centrelor logistice. De partea cealaltă, România a continuat să atragă noi investiţii în producţie, astfel încât şi numărul halelor industriale destinate producţiei a crescut.
    Per total, potrivit datelor CBRE şi C&W Echinox, sectorul industrial a înregistrat cea mai mare creştere în primele nouă luni ale acestui an în comparaţie cu cel de birouri şi cel de retail.
    Dintre cele trei sectoare principale, retailul a urcat cel mai puţin în ultimul an, în condiţiile în care cele mai importante deschideri au fost programate pentru ultimul trimestru al acestui an. Spre exemplu astăzi a fost deschis mallul Promenada Sibiu, fostul Festival, de către fondul NEPI-Rockcastle, iar în săptămânile următoare Prime Kapital urmează să deschidă DN1 Baloteşti. 
    „Oraşe precum Sibiu, Braşov, Târgovişte şi Târgu-Mureş urmează să atragă noi spaţii de retail până la finalul anului 2020, în timp ce Oradea sau Timişoara au deja cea mai mare densitate la nivel naţional, de 657, respectiv 604 mp de retail per mia de locuitori. Deşi apropiate din punctul de vedere al densităţii, diferenţa dintre aceste ultimele două oraşe este dată de tipul de proiecte, în Oradea fiind aproape egal raportul dintre centre comerciale şi parcuri de retail, în timp ce în Timişoara doar 15% sunt parcuri de retail versus 85% centre comerciale“, a completat Carmen Ravon.

  • Cum au reuşit doi colegi de bancă la ASE să construiască o afacere de peste 1 milion de euro. Prima comandă au livrat-o cu o Dacia Papuc

    Vlad Prioteasa descrie Gift Idea drept „principalul furnizor de coşuri cadou pe segmentul corporate din România”. Potrivit lui, afacerea pe care o conduce împreună cu asociatul său, Cosmin Poenaru, livrează în prezent sute de mii de produse către 3.500 de clienţi companii din toate domeniile – auto, bancar, telecomunicaţii, asigurări, agricultură, energie, construcţii, farma, juridic, imobiliar. Au încheiat astfel anul trecut cu o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, iar pentru anul în curs estimează o creştere de 25%. Cadourile Gift Idea ajung în toată ţara, iar activitatea lor se desfăşoară în trei depozite de peste 3.000 de metri pătraţi, cu patru linii de ambalare diferite, unde procesul se desfăşoară semi-automatizat: „Se lucrează nonstop în schimburi pentru a onora la timp comenzile”, descrie Prioteasa ritmul de muncă specific businessului pe care îl conduce.

    Gift Idea s-a lansat în 2013, când, împreună cu asociatul său, Vlad Prioteasa a decis să facă un site pentru coşuri cadou. Cei doi se cunoşteau încă din prima zi de facultate: pe atunci întâmplător, s-au aşezat în aceeaşi bancă. Au studiat împreună Managementul Economic la ASE, două programe masterale în management şi apoi Facultatea de Drept. „Ne-au unit aceleaşi interese şi aceeaşi viziune. Pot spune că suntem complementari: Cosmin Poenaru coordonează departamentele de achiziţii şi contabilitate, eu coordonez vânzările şi logistica, iar împreună cu ceilalţi colegi pot spune că facem un mix bun”, povesteşte Prioteasa. În plus, Poenaru avea puţină experienţă în retail, pe care a acumulat-o lucrând la magazinul alimentar al părinţilor de la 14 ani – cunoştea câţiva distribuitori, lucra cu reţelele de cash & carry, în timp ce Vlad Prioteasa cocheta cu marketingul şi comerţul online.

    Au început cu un buget de 600 de lei pentru şedinţa foto şi produse – iar site-ul l-au realizat după ce au urmărit tutoriale pe YouTube; la fel au făcut şi cu promovarea. „Prima comandă a venit pe 13 decembrie şi ne solicita 200 de cadouri, cu livrare a doua zi. Ne-au plătit în avans pentru că nu aveam bani pentru marfă şi am livrat a doua zi cu o Dacia Papuc”, îşi aminteşte Prioteasa detaliile primei comenzi. Apoi, au urmat doi ani grei, în care programul lor se învârtea în jurul a 8-12 livrări pe zi, în care preluau în paralel şi comenzi până la ora 17, iar după 17 şi până la miezul nopţii ambalau ce trebuia să livreze a doua zi. „De la bun început, ne-am propus să nu întârziem nicio comandă, indiferent dacă trebuie să ambalăm până la 5 dimineaţa. S-a întâmplat să terminăm de ambalat la 7 dimineaţa şi să plecăm direct la livrare”, îşi mai aminteşte el.

    Cadourile Gift Idea sunt structurate în mai multe categorii, în funcţie de valoarea şi destinaţia acestora, cu preţuri cuprinse între 12 lei şi 1.549 de lei pentru un cadou VIP. Anul trecut, importurile au reprezentat o cotă de 80% din achiziţiile lor, iar principalele ţări de unde vin produsele sunt Italia, Franţa, Belgia, Germania, China, Polonia. „Iniţial am început să lucrăm cu importatori şi distribuitori de pe piaţa locală, însă volumele, rigiditatea şi, ulterior, preţurile (care nu mai erau competitive) ne-au făcut să ne orientăm către import propriu, astfel că lucrăm doar cu producători, iar preţul mic de achiziţie se resimte şi în preţurile avantajoase pe care le oferim clienţilor noştri. Cred că am avut succes datorită serviciilor cu clienţii, într-un moment în care concurenţa nu punea accent pe acestea, cât şi pe flexibilitate în ceea ce priveşte alcătuirea ofertelor; nu ne limitam doar la produsele de pe site, compuneam cadouri în funcţie de bugetul fiecărei firme, an de an venind cu idei noi şi propuneri inedite de cadouri şi, mai ales, livrând la timp produsele”, descrie Prioteasa modul în care crede el că s-au diferenţiat pe piaţa pe care activează.

    S-au poziţionat de la bun început pe segmentul B2B şi lucrează şi în prezent exclusiv cu persoane juridice, iar persoanele fizice pot cumpăra cadourile lor din marile lanţuri de magazine, prin revânzători sau firme de distribuţie. „Astfel reuşim să practicăm o politică comercială corectă, suntem poziţionaţi corect în piaţă, iar preţurile noastre sunt corelate cu volumele de vânzări şi perioada când se plasează comanda.”
    Primele comenzi pentru Crăciun sunt recepţionate încă din septembrie, în contextul în care companiile cu peste 1.000 de angajaţi au bugetele aprobate şi plasează comenzile din timp pentru că beneficiază astfel şi de avantajele unui preţ foarte bun.

    „Avem o politică de discount pentru precomenzi – cu cât se plasează comanda mai rapid, cu atât noi obţinem discounturi de la furnizori şi putem acorda discounturi la rândul nostru clienţilor – şi pentru volume – avem mai multe praguri, în funcţie de suma totală a facturii”, descrie el una dintre strategiile aplicate.

    Sărbătorile, Crăciunul, Paştele, perioada 1-8 martie şi Ziua Copilului (1 iunie) reprezintă  cele mai aglomerate perioade pentru ei, dar Prioteasa spune că echipa lor este activă tot anul – participă la târguri şi expoziţii în Germania, Italia, China şi Franţa şi lucrează la cataloage şi ofertare.
    Piaţa pe care activează este una de pe care apar şi dispar zeci de site-uri de profil, observă antreprenorul, principalul motiv fiind, crede el, că din exterior aceasta pare o afacere simplă, dar în spate trebuie ca logistica să fie bine pusă la punct, să existe un spaţiu de depozitare, personal pentru ambalare, condiţii propice ambalării şi depozitării conform legislaţiei în vigoare specifice anumitor tipuri de produse. „Gândiţi-vă că o comandă de 10.000 de cadouri pentru unul dintre clienţii noştri totalizează 90 de paleţi, adică aproximativ trei tiruri. Iar în paralel se mai ambalează câteva zeci de comenzi. Noi avem peste 3.000 de metri pătraţi de depozitare şi patru linii de ambalare care funcţionează neîntrerupt din septembrie şi până la Crăciun”, explică Prioteasa. De asemenea, investesc anual în publicitate un procent considerabil din profitul anual, adaugă el, fără să precizeze valoarea exactă a investiţiei în această direcţie.

    Antreprenorul spune că succesul cadourilor Gift Idea în rândul marilor companii multinaţionale din România le-a adus şi solicitări de livrare în afara ţării, iar anul acesta vor avea primul export de cadouri în spaţiul european. În acest sens au participat anul acesta la primul târg extern în calitate de expozanţi, iar răspunsul primit în urma participării a fost pozitiv – au primit solicitări chiar din Asia, America şi Africa.
    Dezvoltarea afacerii în continuare vizează astfel extinderea peste hotare: „Considerăm că piaţa de coşuri cadou din România se apropie de maturitate, de aceea, în vederea extinderii afacerii şi creşterii cifrei de afaceri, vizăm în special exportul de cadouri”.

  • eMAG introduce o taxă de livrare de 5 lei chiar şi pentru clienţii care se deplasează la showroom-urile retailerului pentru a ridica produsele. Taxă similară şi pentru dulapurile de livrare. Scapă doar clienţii cu facturi mari

    eMAG, cel mai mare retailer online de piaţa locală, a introdus la finele anului trecut noi taxe pentru livrarea produselor, care vizează chiar şi produsele pe care clienţii aleg să le ridice din shoroom-urile proprii ale companiei, mutare explicată de magazinul online prin necesitatea de a susţine costurile mari înregistrate pentru a continua dezvoltarea serviciilor.

    Astfel, compania a introdus o taxă de 5 lei pentru livrarea produselor în showroom-urile eMAG pentru comenzile cu valori mai mici de 1.500 de lei, la care se poate adăuga o altă taxă de 2,5 lei, în cazul în care clientul achită comanda în showroom şi nu online. Taxa de 5 lei se aplică pentru comandă, nu pentru fiecare produs în parte.

    Taxa de 5 lei a fost introdusă şi pentru livrările în dulapurile de livrare easybox, conform datelor de pe site-ul eMAG. După această mutare livrarea costă 5 lei indiferent dacă un client alege livrarea la un showroom eMAG, un oficiu poştal sau un dulap easybox. Anterior, livrarea în showroom-urile eMAG era gratuită, la fel ca şi livrarea în easybox.

    “Livrarea în showroom este gratuită pentru toate comenzile plasate direct în showroom, precum şi pentru comenzile plasate online sau prin call center a căror valoare depăşeşte 1500 de lei şi care sunt achitate în momentul plasării comenzii. În cazul plăţilor la livrare / ridicare din showroom, se va aplica o taxă de procesare plată la livrare în valoare de 5 lei.

    (…) Livrarea în easybox este gratuită pentru comenzile de minimum 1.500 de lei; costul de livrare pentru cele cu valori sub 1.500 de lei este de 5 lei pentru produsele vândute de eMAG”, conform companiei.

    Contactaţi de ZF, reprezentanţii eMAG au explicat mutarea prin necesitatea de a susţine costurile mari cu serviciul de livrare şi calitatea acestora.

    “La eMAG am investit în servicii care oferă valoare adăugată şi care permit estimarea precisă a intervalului de livrare, informarea constantă a clientului, livrarea rapidă la easybox sau într-un interval de două ore, în Bucureşti şi Ilfov. Timpul scurt de livrare şi predictibilitatea sunt extrem de importante pentru clienţi, iar eMAG dezvoltă permanent servicii noi, menite să îmbunătăţească experienţa de cumpărare a clienţilor săi.

    Livrarea rapidă şi predictibilă atrage costuri mai mari, iar eMAG a subvenţionat si subvenţionează în continuare o parte din aceste costuri. Periodic, compania îşi ajustează politica de livrare pentru a răspunde nevoilor clienţilor săi care îşi doresc servicii de calitate şi livrare rapidă şi pentru a susţine devoltarea de noi servicii, pe termen lung”, conform reprezentanţilor eMAG.

     

  • Cele mai inovatoare companii din România, 2019: Care este povestea lockerelor easybox de la eMAG

    Descrierea inovaţiei:
    Această modalitate de livrare a fost dezvoltată împreună cu compania de curierat Sameday şi a pornit de la o nevoie a clienţilor: livrare rapidă, optimizarea timpului (sau predictibilitate) şi un proces rapid de ridicare. Astfel, clienţii au libertatea de a ridica produsele oricând, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Lockerele easybox au fost amplasate în zonele cu trafic, în apropierea sediilor de birouri, în cartiere rezidenţiale sau în interiorul benzinăriilor. Stocul din lockerele easybox este actualizat zilnic, iar atunci când ajung comenzile în punctul de pickup, clienţii sunt anunţaţi printr-un SMS. Apoi, se pot prezenta oricând au timp pentru a ridica produsele comandate. Pentru ridicarea comenzii, clienţii trebuie să scaneze codul QR şi ă aştepte deschiderea sertarului corespunzător.

    Cu 300 de lockere dispuse în oraşe din întreaga ţară precum Bucureşti şi judeţul Ilfov, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa sau Iaşi, reţeaua este în plină expansiune. Obiectivul companiei este de a instala 1.000 de puncte de pickup până la finalul anului 2020.
    Cele mai încăpătoare lockere se află în Bucureşti: easybox Swan Office Park cu 200 de sertare, easybox Showroom Crângaşi cu 140 de sertare şi easybox Plazza Mall, tot cu 140 de sertare. Printre cele mai populare easyboxuri din Bucureşti se numără: easybox OMV Berceni, easybox showroom eMAG Crângaşi, dar şi easybox OMV Bellu.

    Elementul de noutate:
    Punctele de ridicare a comenzilor easybox sunt amplasate în exteriorul clădirilor sau la benzinării, sunt deschise non-stop, iar clienţii pot ridica produsele comandate oricând au timp, fără să interacţioneze cu un operator. eMAG este primul retailer din România care oferă acest tip de serviciu.

    Efectele inovaţiei:
    La un an după implemen-tare, 25% dintre coletele din Bucureşti au fost livrate în aceste puncte, iar 85% dintre colete sunt ridicate în primele 24 de ore. Această inovaţie îi ajută pe clienţii eMAG să economisească timp şi să îşi planifice mai bine fluxul de preluare a comenzilor online. Lockerele easybox contribuie şi la optimizarea costurilor de transport ale firmelor de curierat. De asemenea, această soluţie are şi o componentă ecologică: studiile arată că această soluţie contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 20,5% comparativ cu metoda tradiţională de livrare, deoarece curierii predau într-un singur punct cel puţin 50 de colete.

  • Michael Schmidt a livrat cel de-al doilea Rolls-Royce Cullinan în România luna trecută. Maşina trece de 300.000 de euro

    Cel de-al doilea Rolls-Royce Cullinan a fost livrat luna trecută pe piaţa locală, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Automobilul de teren al celebrului constructor britanic şi unul dintre cele mai exclusiviste din lume. Preţul unui astfel de automobil porneşte de la circa 300.000 de euro cu TVA şi ajunge la peste 500.000 de euro, în funcţie de configuraţie. În România Automobile Bavaria, compania deţinu­tă de Michael Schmidt, deţine un service Rolls-Royce, iar omul de afaceri român deţine în Germania un dealer al mărcii britanice.

    Michael Schmidt, care controlează Automobile Bavaria Group, Rolls-Royce Motor Cars München şi Rolls-Royce Motor Cars Service Bucureşti, a anunţat în noiembrie anul trecut faptul că va livra în primul trimestru din acest an primele SUV-uri Rolls-Royce pe piaţa locală. Potrivit datelor de atunci din piaţă, este vorba de un model Cullinan comandat cu o culoare specială, realizată special de Rolls-Royce pentru clientul din România. Denumit după cel mai mare diamant descoperit vreodată, primul automobil Rolls-Royce all-terrain, cu caroseria înălţată, a fost proiectat pentru a rula pe teren accidentat, fiind primul Rolls cu tracţiune integrală şi capabilitatea de a ieşi în afara carosabilului. Acesta dispune de noul motor Rolls-Royce V12 de 6,75 de litri ce produce 563 CP şi un cuplu motor de 850 Nm.

     

  • Michael Schmidt a livrat cel de-al doilea Rolls-Royce Cullinan în România luna trecută. Maşina trece de 300.000 de euro

    Cel de-al doilea Rolls-Royce Cullinan a fost livrat luna trecută pe piaţa locală, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Automobilul de teren al celebrului constructor britanic şi unul dintre cele mai exclusiviste din lume. Preţul unui astfel de automobil porneşte de la circa 300.000 de euro cu TVA şi ajunge la peste 500.000 de euro, în funcţie de configuraţie. În România Automobile Bavaria, compania deţinu­tă de Michael Schmidt, deţine un service Rolls-Royce, iar omul de afaceri român deţine în Germania un dealer al mărcii britanice.

    Michael Schmidt, care controlează Automobile Bavaria Group, Rolls-Royce Motor Cars München şi Rolls-Royce Motor Cars Service Bucureşti, a anunţat în noiembrie anul trecut faptul că va livra în primul trimestru din acest an primele SUV-uri Rolls-Royce pe piaţa locală. Potrivit datelor de atunci din piaţă, este vorba de un model Cullinan comandat cu o culoare specială, realizată special de Rolls-Royce pentru clientul din România. Denumit după cel mai mare diamant descoperit vreodată, primul automobil Rolls-Royce all-terrain, cu caroseria înălţată, a fost proiectat pentru a rula pe teren accidentat, fiind primul Rolls cu tracţiune integrală şi capabilitatea de a ieşi în afara carosabilului. Acesta dispune de noul motor Rolls-Royce V12 de 6,75 de litri ce produce 563 CP şi un cuplu motor de 850 Nm.

     

  • Cât de bine îşi tratează clienţii companiile din România

    KPMG a lansat în premieră pentru România studiul „Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor 2019”, o analiză desfăşurată la nivel global în ultimii 10 ani şi prin care este evaluată satisfacţia consumatorilor în urma experienţelor pe care aceştia le-au avut cu branduri din numeroase sectoare de activitate, potrivit unui comunicat de presă trimis astăzi de reprezentanţii companiei.

    Tema centrală a raportului este excelenţa în livrarea experienţelor către clienţi, ca sursă de avantaj competitiv – o caracteristică definitorie a tuturor companiilor care reuşesc să devină lideri de piaţă într-o perioadă de o complexitate fără precedent în ceea ce priveşte evoluţia economiei şi a mediului de afaceri. În România, studiul a analizat răspunsurile a 2.499 de consumatori, au fost evaluate 131 de branduri din 8 sectoare şi 15 sub-sectoare de activitate, fiind validate 103 branduri cu un minimum de 100 de răspunsuri.

    Prin acest studiu, KPMG explorează, în special, modalităţile prin care aceste companii creează o cultură orientată spre client şi cum acest lucru se transpune în toate aspectele activităţii lor, rezultând în final experienţe extraordinare pentru clienţi. Pentru aceste companii „clientul” se situează în centrul preocupărilor lor. Deservirea clienţilor prin soluţionarea problemelor şi satisfacerea nevoilor acestora devine raţiunea de a fi, motivaţia de a continua şi de a căuta în permanenţă cele mai bune soluţii.

     „Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor în România în 2019 a arătat că, în contextul unei pieţe de tip VUCA (acronim din limba engleză pentru Volatil, Incert, Complex şi Ambiguu) excelenţa în livrarea experienţei clienţilor este rezultatul unor acţiuni intenţionate, bine evaluate şi atent planificate. De asemenea, a arătat că există trei caracteristici definitorii şi avantajoase din punct de vedere competitiv ale companiilor care au consumatorul în prim-plan: se ghidează după client, se bazează pe date granulare despre acesta şi folosesc tehnici de previzionare pentru a anticipa nevoile clienţilor. În mod nesurprinzător, companiile aflate în top pe piaţa din România deţin aceste caracteristici. În acelaşi timp, cercetarea noastră ilustrează provocările şi oportunităţile cu care se confruntă în prezent multe branduri, cele mai multe dintre acestea fiind grupate în jurul decalajelor care trebuie abordate în ce priveşte cei 6 piloni ai experienţei la care se face referire în studiu. Ne face plăcere să facem publice aceste concluzii pe piaţa din România şi să contribuim la îmbunătăţirea strategiilor şi a sistemului de management care au clientul în centru”, spune Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner, KPMG în România, care a comentat rezultatele studiului.

    Pentru identificarea brandurilor de top în ceea ce priveşte Experienţa Clienţilor, acestea au fost clasificate în funcţie de cei Şase Piloni ai Excelenţei în livrarea Experienţei Clienţilor (EEC): Personalizare; Integritate; Aşteptări; Rezoluţie; Timp şi Efort şi Empatie. Concluziile studiului în ceea ce priveşte aceste caracteristici sunt:

    • În România, integritatea a avut cea mai mare greutate în ceea ce priveşte Experienţa Clienţilor, urmată îndeaproape de Personalizare;
    • În medie, Probabilitatea de a recomanda şi Loialitatea, în raport cu un brand, sunt determinate în principal de aceiaşi piloni de Integritate şi Personalizare;
    • Sectorul de retail non-alimentar este cel mai bine clasat sector economic;
    • Companiile care se concentrează asupra prezenţei pe piaţă prin canale multiple (omnichannel) par a fi mai bine clasificate în ceea ce priveşte Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor;
    • Brandurile clasate în top depăşesc în general punctajul mediu de piaţă pentru fiecare pilon;
    • Companiile care valorifică interacţiunea cu clienţii prin colectarea de informaţii şi printr-o proiecţie a experienţelor clientului în baza celor 6 piloni, obţin o poziţionare mai bună pe piaţă;
    • Empatia pare a fi pilonul care ridică cele mai multe provocări.

    Cele mai bune branduri în 2019 în Romania conform scorului privind Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor sunt, potrivit raportului KPMG, Samsung Store, Revolut, ING Bank, Uber, Cărtureşti, Netflix, IKEA, Sephora, Decathlon, Lidl.

     „Vedem, în prezent, un client român care este mai conectat ca niciodată, ale cărui nevoi sunt tot mai exigente şi care este capabil şi dispus să schimbe furnizorii cu minimum de efort. Digitalizarea şi tehnologia în general au făcut posibil acest lucru, întrucât avantajul competitiv se bazează tot mai mult pe cunoaşterea clientului şi pe crearea de experienţe personalizate, precum şi pe construirea unor interacţiuni oneste şi transparente. Acest lucru este reflectat prin importanţa pe care cei doi piloni, Integritate şi Personalizare, au obţinut-o în cadrul analizei. Cercetările noastre arată faptul că piaţa din Romania, deşi destul de polarizată, s-a înscris pe o traiectorie sigură în direcţia îmbunătăţirii experienţei clienţilor”, a explicat Victor Iancu, Customer Advisory Lead, KPMG în România.

     „În general, sectorul de retail s-a poziţionat bine în cadrul acestui studiu, mai mulţi lideri din domeniu fiind prezenţi în Top 10. În România am asistat la o creştere puternică a sectorului în ultimii ani, cu un număr tot mai mare de retaileri specializaţi intrând pe piaţă şi găsind domenii de nişă. În mod firesc, acest lucru a dus la o concurenţă mai mare şi, în acelaşi timp, la consumatori care devin din ce în ce mai concentraţi pe calitate şi pe obţinerea unor interacţiuni personalizate. Digitalizarea a fost un element critic în ceea ce priveşte satisfacerea aşteptărilor clienţilor. În general, excelenţa în livrarea experienţei clienţilor este esenţială pentru a avea succes în acest sector şi este încurajator să constatăm că mulţi retaileri români au înţeles acest lucru”, a spus Aura Giurcăneanu, Partener, Head of Consumer Markets & Retail.

     „Sectorul financiar a înregistrat transformări semnificative în ultimii ani, aduse in principal de dezvoltarea rapidă a tehnologiei şi apariţia unor disruptori pe piaţă. Noii veniti, dar şi câţiva jucători consacraţi, au început să conteste metodele de business tradiţionale, aceasta evolutie avand ca efect si plasarea excelenţei în experienţa clienţilor ca prioritate pentru toti jucatorii. Sectorul serviciilor financiare s-a descurcat bine. Două bănci au intrat în Top 30: ING (locul 3) şi Banca Transilvania (locul 11), ambele adoptand o abordare intensiv centrată pe client. Cu toate acestea, multe bănci şi societati de asigurări încă mai trebuie să abordeze problema moştenirii structurilor organizaţionale complexe precum şi a sistemelor şi a proceselor interne greoaie (uneori chiar depăşite)”, a spus Tudor Grecu, Partener, Head of Financial Services.

     „Sectorul telecom din Romania a experimentat transformări semnificative în ultimii ani, iar momentan asistăm la consolidarea pieţei. Per total, acest sector a înregistrat punctaje sub medie în ceea ce priveşte excelenţa în livrarea experienţei clienţilor, ceea ce reflectă cerinţele exigente ale consumatorilor din telecom care sunt foarte atenţi la oferta fiecărui furnizor. Având în vedere uşurinţa cu care atât companiile, cât şi consumatorii individuali, pot migra de la un furnizor de servicii la altul, în viitor vor avea câştig de cauză acei jucători din piaţă care se vor concentra îndeaproape pe nevoile clienţilor lor”, a spus Adela Ciucioi, Partener, Head of Technology, Media & Telecom.  

     „În ceea ce priveşte sectorul de energie, nicio companie nu s-a clasat în top 50, ceea ce lasă loc de îmbunătăţiri în acest sens. Un motiv ar fi faptul că interacţiunea clienţilor cu acest tip de companii este mai scăzută faţă de cea cu alte tipuri de furnizori, ceea ce însemnă că un impact pozitiv la nivelul consumatorului poate apărea abia după o anumită perioadă de timp. În trecut, companiile din sectorul de energie au fost adesea în poziţii de monopol, ceea ce se traducea în eforturi mai reduse în încercarea de a îmbunătăţi experienţa consumatorilor. Acest lucru s-a schimbat între timp, competitia pe piaţă este mai accentuată, consumatorii au opţiuni mai vaste, ceea ce înseamnă că pentru a avea succes, companiile din acest sector vor fi nevoite să dezvolte interacţiuni mai strânse cu clienţii lor”, a adăugat Bogdan Văduva, Partener, Head of Energy & Natural Resources.

    „Pentru atragerea şi retenţia talentului de top, experienţa angajaţilor trebuie să fie una dintre priorităţi pe agenda liderilor. Oferirea unei experienţe semnificative este posibilă printr-o înţelegere profundă a nevoilor şi dorinţelor angajaţilor, provocând un răspuns autentic din partea organizaţiei. Excelenţa în experienţa angajaţilor se construieşte însă prin performanţă de top în fiecare dintre cei 6 piloni descrişi”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener, Head of People Services.

    Cercetarea a fost efectuată printr-un sondaj online în perioada 14 mai-10 iunie 2019. A fost ales un eşantion naţional reprezentativ la nivel de grupe de vârsta, gen şi regiuni. Pentru a participa la sondaj şi a putea răspunde întrebărilor referitoare la o companie anume, respondenţii trebuie să fi interacţionat cu acea companie în ultimele 6 luni. Se califică ca interacţiune: o achiziţie, utilizare a produselor şi a serviciilor companiei, contactarea companiei cu o solicitare, inclusiv vizitarea site-ului sau a magazinului fizic – în concluzie, nu toţi respondenţii au fost clienţi existenţi ai brandului pe care l-au evaluat. Pentru a fi inclus în rezultatele cercetării, fiecare brand a avut nevoie de minim 100 de răspunsuri din partea clienţilor.

    Demersul KPMG global a fost iniţiat acum mai bine de 10 ani cu un centru de excelenţă al experienţei clienţilor, ca o entitate globală de tip think-tank. Un deceniu de expertiză în optimizarea, în plan global, a standardelor de excelenţă în analiza experienţei clienţilor, înseamnă, într-o istorie obiectivă, 275.000 de consumatori intervievaţi, 2.700 de branduri evaluate, 3 milioane de rapoarte individuale şi o filosofie KPMG asupra celor mai bune practici în validarea experienţei clienţilor, diseminate în 24 de ţări.

  • Cadoul ideal pe care să îl oferiţi înainte de sărbătorile de iarnă

    Printre acestea, poate cea mai impresionantă ofertă vine de la producătorul de bijuterii de lux Tiffany’s, care a anunţat un calendar de Advent în ediţie limitată de doar patru exemplare, scrie CNN. Calendarul costă 112.000 de dolari, este asamblat manual şi cântăreşte peste 160 de kilograme la livrare. Înalt de 1,2 metri, acesta imită la aspect magazinul principal de pe Fifth Avenue de la New York al companiei, iar la capitolul surprize în cele 24 de sertăraşe care reprezintă zilele de la 1 decembrie până la Crăciun se vor găsi produse Tiffany, printre care un cârlig de rufe, o muzicuţă din argint, bijuterii cu diamante sau o podoabă de Crăciun. 

  • Viaţa în tonuri de Rawz

    Andreea Lăzărescu a transformat atenţia la ce pune în farfurie într-un business dedicat consumatorilor care vor să mănânce sănătos, dar nu au timp, răbdare sau pricepere să-şi gătească singuri.

    „În mai 2010, împreună cu două prietene, am închiriat o casă de 500 de metri pătraţi (în Bucureşti – n. red.) şi în iunie am deschis «La vie en Rawz – un mic negoţ de ierburi şi magii». Am investit 30.000 de euro – tot ce economisisem ca headhunter – ca să adun la Rawz legumele, fructele, seminţele, ierburile, nucile, alunele, uleiurile, aparatele, ustensilele şi cărţile de care ar avea nevoie cineva ca să înceapă să mănânce ca mine”, îşi aminteşte ea.

    Următorul pas a fost să gătească, aşa că şi-a cumpărat două vitrine frigorifice, câteva caserole, un blender, un robot şi o masă şi a început să prepare mai multe feluri de mâncare pentru a le arăta doritorilor că pot mânca sănătos cu doar puţin efort.

    „La 12 noaptea făceam aprovizionarea, de pe la 3 dimineaţa găteam, de la 8 la 10 dormeam, apoi făceam curat, umpleam rafturile de produse, scriam de mână mici afişe cu beneficiile ingredientelor (guarana, maca, spirulina), ambalam ce am gătit, îndesam vitrinele frigorifice cu brânză de caju, pesto de busuioc, salată à la russe, pateu de migdale, cremă de tahini, crackers încolţiţi şi deshidrataţi, storceam sucuri din ierburi şi fructe şi la 13 deschideam”, povesteşte Andreea Lăzărescu.

    Aşa a luat naştere restaurantul vegetarian Rawz. Businessul s-a transformat însă în 2012, când antreprenoarea a început livrările. A angajat patru scuterişti şi un biciclist, a închis restaurantul – pentru a se putea dedica în totalitate livrărilor – şi a început să cutreiere Capitala cu mâncărurile ei raw vegane.

    De doi ani, Andreea Lăzărescu gestionează singură businessul Rawz, însă intenţionează să o coopteze şi pe sora ei, Lucia Stoica, în tot procesul care stă în spatele mâncării raw vegane pe care o prepară şi o livrează.„Am investit, în timp, cam 300.000 de euro. Cea mai mare parte a investiţiei am făcut-o la începutul lui 2019, când am deschis al doilea laborator al Rawz, unde pregătim, din ingrediente proaspete, tratate 100% manual, artizanal, ready meals (meniuri gata preparate – trad.) şi prăjituri pentru câteva mari lanţuri de magazine din Bucureşti.”
    Printre retailerii parteneri se regăseşte Mega Image, împreună cu magazinele Shop & Go. Pentru 2019, Andreea Lăzărescu se aşteaptă la o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 de euro, iar anul se va încheia cu 30 de angajaţi şi 17 colaboratori permanenţi. Antreprenoarea şi-a făcut deja planurile şi pentru anul 2020, când estimează că businessul va urca la 600.000 de euro.

    „Planurile pentru anul viitor sunt să perfecţionăm producţia de mâncare sănătoasă ready meal cu livrare către lanţurile de magazine din Bucureşti. Vrem, de asemenea, să continuăm să angajăm mame singure şi femei defavorizate, cărora să le asigurăm, măcar cât timp sunt la serviciu, un mediu de viaţă unde să se simtă în siguranţă.”

    Rawz livrează oriunde – acasă, la birou, la şcoală, la metrou, la coafor, la masaj, la sala de gimnastică, la aniversări, la nunţi, botezuri şi evenimente speciale unde consumatorii vor să mănânce sănătos. Clienţii pot fie să-şi cumpere prânzul, micul dejun sau deserturile din lanţurile de magazine din Bucureşti şi Ilfov unde Rawz este prezent, fie să facă direct abonament la Rawz pentru a primi, zilnic, meniul pe care şi-l doresc. Există şi clienţi care comandă candy baruri pentru evenimente sau cei care comandă doar un anumit pachet de câteva ori pe lună.
    Andreea Lăzărescu are două spaţii deschise acum – într-unul prepară meniurile pentru abonaţi, iar în celălalt, mâncarea care ajunge în magazine. Un prânz Rawz ajunge la 25 de lei, iar o prăjitură raw vegană costă 15 lei.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ARI-Studio – sisteme informatice pentru HoReCa şi retail (Piteşti)
    Fondatori: Alexandra Mone, Robert Anton
    Investiţie iniţială: 3.000 lei (aproape 700 de euro)
    Cifră de afaceri în 2018: 89.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Tantino Toys – jucării educative pentru copii (Bucureşti)
    Fondator: Ancuţa Stoian
    Investiţie iniţială: 59.000 de euro
    Prezenţă: în magazine fizice şi online, în Europa şi America

    La Pescaderia – restaurant cu specific spaniol (Bucureşti)
    Fondator: Sorin Barbu
    Investiţie iniţială: 180.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Prăjiturel – laborator de cofetărie (Bucureşti)
    Fondator: Cătălina David
    Investiţie iniţială: 7.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 170.000 lei (37.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti

    Alphahead – producţie de echipamente pentru motociclişti (Bucureşti)
    Fondatori: Georgeta Brehoi, Vishal Narender
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019:
    100.000 de euro
    Prezenţă: online