BusinessMagazin

Tag: Lituania

  • TOPUL celor mai riscante ţări pentru afaceri. Ce loc ocupă România

     Cele mai riscante ţări pentru afaceri sunt Venezuela, Nigeria, Egipt, Pakistan şi Argentina.

    Dintre ţările europene, Ucraina este cea mai nesigură, pe poziţia a şasea, urmată de Rusia (pe locul 11), Turcia (pe 15), Croaţia (pe 22), România (pe 26), Bulgaria (29), Ungaria (30), Slovacia (32), Slovenia (35), Letonia (36), Cehia (38) şi Lituania (39).

    Cele mai sigure cinci ţări sunt Taiwan (locul 43), Qatar (42), Emiratele Arabe Unite (41), Chile (40) şi Lituania (39).

    În clasamentul Bloomberg, înaintea României, cu un grad mai ridicat de risc, se află Thailanda (24) şi Peru (25), în timp ce pe poziţiile imediat următoare se situează China (27) şi Arabia Saudită (28), ţări vazute ca fiind mai sigure.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro? Mai discutăm peste doi ani

    România îndeplineşte trei criterii de convergenţă nominală din cinci (ponderea în PIB a datoriei publice şi a deficitului bugetar, ratele dobânzilor pe termen lung) şi nu îndeplineşte pe celelalte două (inflaţia medie în ultimele 12 luni a fost de 2,1%, peste referinţa corespunzătoare a zonei euro de 1,7%, iar în privinţa stabilităţii cursului, leul s-a depreciat cu 1,9% faţă de euro în ultimii doi ani). CE va emite următoarea evaluare în 2016.

    Lucian Anghel, preşedintele BVB, aprecia recent că anunţul oficial privind fixarea datei de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru aderarea la zona euro, inclus de Guvern în Programul de convergenţă înaintat CE pentru perioada 2014-2017, este cel mai important anunţ economic de anul acesta şi că aderarea la euro ar trebui să devină proiect naţional. Programul reafirmă angajamentul ţării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic şi social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă faţă rigorilor pieţei unice.

    După economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui să crească timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52% din media europeană, cât avea anul trecut, la 60% din media UE, cât avea Letonia, unul dintre cele mai sărace ţări intrate în zona euro (la 1 ianuarie 2014). O analiză recentă a BNR arată, de asemenea, că un indicator relevant pentru convergenţa reală, productivitatea muncii, ne situează nu numai în urma UE15 (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE15), ci şi a celor 9 state din Est membre ale UE (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE9).

  • Comisia Europeană şi BCE au aprobat intrarea Lituaniei în zona euro, la 1 ianuarie 2015

     “Lituania îndeplineşte toate criteriile de convergenţă”, potrivit Executivului UE, care consideră că ţara poate adopta euro la 1 ianuarie 2015.

    Decizia trebuie să fie aprobată de liderii europeni, apoi de miniştrii de Finanţe, la jumătatea lunii iulie, fiind necesar şi acordul Parlamentului European.

    Comisarul însărcinat cu afacerile economice, Olli Rehn, a salutat politica bugetară şi reformele economice serioase ale Lituaniei, care au condus la o creştere impresionantă a prosperităţii cetăţenilor lituanieni.

    “Eforturile noastre şi munca pe care am depus-o au fost apreciate”, a declarat premierul lituanian Algirdas Butkevicius, care consideră că acest acord este o etapă spre o dezvoltare mai rapidă şi o viaţă mai bună pentru populaţia ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Harta beţivilor lumii: pe ce loc suntem?

    România ocupă locul 5 în clasamentul publicat de OMS, în urma Belarus, a Republicii Moldova, Lituaniei şi Rusiei. Consumul mediu de alcool pe cap de locuitor a fost de 14,4 litri. Datele sunt valabile pentru anul 2010, relatează The Independent.

    În România, 50% din alcoolul consumat este sub formă de bere, 29% vin şi 21% băuturi spirtoase. Bărbaţii au consumat în medie 30,7 litri de alcool pur, iar femeile 10,9 litri. Raportul mai arată şi că 7,5% din populaţie a avut, în 2010, cel puţin un episod de consum intens de alcool. Studiul subliniază faptul că românii trăiesc cu cinci ani mai puţin datorită alcoolului, încadrându-se în categoria de maxim risc din acest punct de vedere.

    Europa este continentul cu cei mai mulţi băutori, ocupând în înregime primele zece locuri ale clasamentului. Belarus ocupă primul loc, cu o medie de 17,5 litri pe cap de locuitor. Media globală este de 6,2 litri de alcool pur pe an, iar continentul cu cel mai puţin alcool consumat este Africa. Având însă în vedere că doar 38% din populaţia planetei consumă alcool, rezultă o medie anuală globală de 17 litri de alcool pur.

    Studiul oferă date pentru cele 194 de state membre OMS, urmărind deasemenea modul în care autorităţile se implică în combaterea consumului excesiv de alcool.

  • Lituania, complet dependentă de gazele din Rusia, va putea importa mai ieftin din ţări precum Qatar

     Statul baltic va putea astfel să înlocuiască o parte a livrărilor primite prin gazoductul care leagă ţara de Rusia şi pentru care plăteşte cel mai ridicat preţ din UE, a declarat ministrul Energiei, Jaroslav Neverovic, într-un interviu acordat Bloomberg în Polonia.

    Lituania cumpără toate gazele consumate de la concenul rus de stat Gazprom, de la care încearcă să obţină reducerea preţului, cu cel puţin un sfert mai mare decât cel plătit de alte ţări europene. Un acord final privind preţuri mai mici, dar şi alte schimbări ale contractului, ar putea fi încheiat în mai, a spus premierul Lituaniei, Algirdas Butkevicius, săptămâna trecută.

    “Terminalul ne va permite să diversificăm aprovizionarea şi va oferi un indicator, pe care furnizorul care deţine (în prezent, n.r.) monopolul nu-l va putea depăşi. Ofertele primite de la furnizori sunt mai mici decât preţul pe care îl plătim Gazprom”, a spus Neverovic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci nave militare NATO, într-un port din Lituania

    Ministrul a salutat venirea acestor nave militare, considerând că este un semnal al NATO pentru oferirea de garanţii Lituaniei şi altor state membre ale Alianţei în contextul crizei din Ucraina.

    “Sosirea navelor NATO reprezintă un semn al unităţii şi solidarităţii în cadrul NATO”, a declarat Olekas.

    “Prezenţa sporită a NATO în această regiune reprezintă o măsură de disuasiune în faţa Rusiei, care menţine 40.000 de militari la frontiera de est a Ucrainei”, a adăugat oficialul lituanian.

  • Eurostat: România, a treia cea mai abruptă scădere a producţiei industriale în februarie

     În zona euro, producţia industrială a urcat cu 0,2% faţă de ianuarie şi cu 1,7% în raport cu februarie 2013.

    Dinamica producţiei industriale din zona euro s-a îmbunătăţit faţă de ianuarie, când indicatorul a stagnat.

    În februarie faţă de ianuarie, cele mai abrupte scăderi ale producţiei industriale, în serie ajustată, au fost înregistrate în Croaţia (-2,8%), Estonia (-2,2%) şi România (-1,3%), se arată într-un comunicat transmis luni de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene. Malta (5,4%), Irlanda (5%) şi Lituania (2,5%) au raportat cel mai bune evoluţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci ţări din UE în care se trăieşte mai bine decât în România dar în care benzina e mai ieftină

    În România, al cincilea producător de petrol la nivel european care-şi acoperă 40% din necesarul intern de petrol, benzina este de la 1 aprilie mai scumpă decât în Austria sau Luxemburg, printre cele mai bogate state din UE, dar sărace în resurse.

    România, o ţară unde salariul minim este de 157 de euro şi cu un PIB pe cap de locuitor de 8.775 de dolari în 2013, afişează în medie la pompă un preţ de 1,35 de euro pe litru pentru sortimentul euro-super 95, în timp ce în Austria, stat cu un PIB per capita de peste 6 ori mai mare, benzina costă 1,34 de euro pe litru.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Criza din Ucraina vine din Războiul Rece şi ceea ce unii numesc „umilirea Rusiei”. În Crimeea a început împărţirea prăzii

    PREŞEDINTELE RUS VLADIMIR PUTIN A REAMINTIT ISTORIA POSTRĂZBOI RECE A RUSIEI ÎNTR-UN DISCURS PRIN CARE A MARCAT ANEXAREA CRIMEEI. Putin a acuzat Vestul că a păcălit Rusia şi a ignorat interesele acesteia în anii care au urmat prăbuşirii URSS. „Au încercat constant să ne împingă într-un colţ pentru poziţia noastră independentă, pentru că am spus lucrurilor pe nume, pentru că nu am fost ipocriţi. Există însă limite. Iar în cazul Ucrainei, partenerii noştri din Vest au depăşit o limită. S-au comportat nepoliticos, iresponsabil şi neprofesionist„, a spus Putin.

    Puţini dintre observatorii din Occident susţin acţiunile preşedintelui rus în Ucraina – preluarea controlului prin forţă militară, organizarea rapidă a unui referendum privind secesiunea Crimeei de Ucraina şi alipirea la Rusia, precum şi anexarea intempestivă a regiunii. La nivelul analiştilor s-a format însă o opinie conform căreia situaţia din Ucraina marchează credinţa Kremlinului că „peste 20 de ani de încercări de a avea o relaţie mai bună cu Vestul au fost un eşec„, spune Keith Darden, profesor la Universitatea Americană, din Washington, potrivit Associated Press.

    Preluarea rapidă a Crimeei de către Moscova trebuie înţeleasă în contextul modului în care SUA au administrat relaţia cu Rusia de la destrămarea URSS, a spus Jack F. Matlock Jr., ambasador al Statelor Unite la Moscova în perioada de sfârşit a Războiului Rece. „Presupunerea generală că Vestul a forţat colapsul Uniunii Sovietice şi a câştigat astfel Războiul Rece este greşită. Adevărul este că Războiul Rece s-a încheiat prin negocieri în avantajul ambelor părţi„, a scris Matlock într-o opinie publicată de Washington Post. Problema este că de la căderea URSS, SUA „insistă să trateze Rusia ca pe un pierzător„, a adăugat el.

    Extinderea NATO în ţările baltice şi Balcani a reprezentat „echivalentul diplomatic al unei lovituri fulgerătoare în vintre„, a scris fostul ambasador.
    Conexiunile strategice şi emoţionale ale Rusiei cu Crimeea sunt deosebit de profunde. Kremlinul vede Ucraina drept esenţială în încer-carea sa de a forma o Uniune Eurasiatică, o alianţă a fostelor state sovietice modelată după Uniunea Europeană. Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, iar Kremlinul are un contract de închiriere pe termen lung a unei baze navale pentru flota sa de la Marea Neagră.

  • România, după Papua Noua Guinee în clasamentul libertăţii presei. Ţara noastră a coborât în topul mondial

     Republica Moldova s-a situat pe locul 56, în coborâre cu un loc faţă de anul precedent, potrivit site-ului rsf.org.

    În acest clasament care cuprinde 180 de ţări, cu una mai mult faţă de anul trecut, pe primul loc se situează Finlanda, fiind urmată în top, în ordine, de Olanda, Norvegia, Luxemburg, Andorra, Liechtenstein, Denemarca, Islanda, Noua Zelandă şi Suedia.

    Ungaria se situează pe locul 64 în acest top al libertăţii presei, în timp ce Bulgaria se află pe locul 100.

    În acelaşi clasament, Republica Cehă se află pe locul 13, Germania, pe 14, Polonia, pe 19, Slovacia, pe 20, Lituania, pe 32, Marea Britanie, pe 33, Slovenia, pe 34, Spania, pe 35, Serbia, pe 54, Croaţia, pe 65, Israel, pe 96, Grecia, pe 99, Rusia, pe 148, Turcia, pe 154, China, pe 175.

    Pe ultimele locuri în acest loc se află Turkmenistan (178), Coreea de Nord (179) şi Eritreea, un stat din nord-estul Africii (pe locul 180)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro