Din păcate, dacă în timpul lui Morar DNA a lucrat respectând Codul Penal, în timpul lui Kovesi, instituţia a fost pusă sub controlul SRI”, a spus, luni seară, Băsescu, la B1.
Fostul preşedinte a susţinut că a fost nevoit, la un moment dat, să medieze, în cabinetul său, între Daniel Morar şi şefii de la acea vreme ai SRI, George Maior şi Florian Coldea, între care relaţia era „tensionată”.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
“Confirm dezvăluirea lui Andronic, este reală, i-am dat banii lui Kovesi pentru maşină, banii nu au mai fost returnaţi”, a precizat Sebastian Ghiţă, pentru Antena 3.
Afirmaţiile fostului deputat vin după ce jurnalistul Dan Andronic a declarat că Sebastian Ghiţă i-a povestit că Laura Codruţa Kovesi a vrut să îşi cumpere o maşină, în timp ce era la Bruxelles, ca înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.
Laura Codruţa Kovesi nu ar fi avut însă bani suficienţi, mai având nevoie de 7.000 de euro.
“Cu certitudine la momentul potrivit voi lua o decizie. Acum pot să spun că decizia nu va fi luată înainte de sărbători, ci mai degrabă după Paşti. Cum va suna decizia , voi explicita într-o declaraţie publică, dar cu siguranţă în luarea deciziei mă voi inspira din toate documentele puse la dispoziţie şi de o parte şi de alta”, a declarat Klaus Iohannis.
Ministrul Tudorel Toader a cerut revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA în baza unui raport care conţine 20 de puncte negative. Secţia de procurori din CSM a dat aviz negativ solicitării.
Decizia finală este la preşedintele Klaus Iohannis.
“Respinge acţiunea precizată formulată de reclamanta-pârâtă în contradictoriu cu pârâtul Radu Tudor şi cu pârâtul-reclamant Savaliuc Răzvan-Ovidiu ca neîntemeiată. Obligă pe pârâţii Gâdea Mihai-Emanuel, Grigore Bianca, Ciuvică Mugur-Cristian şi SC Antena 3 SA, în solidar, la plata sumei de 300 000 (trei sute mii)lei cu titlu de daune morale către reclamanta-pârâtă pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea drepturilor la onoare, demnitate, reputaţie, imagine şi viaţă privată”, se arată în decizia judecătorilor.
“Obligă pe pârâţii SC Antena 3 SA şi Gâdea Mihai-Emanuel să formuleze scuze publice reclamantei-pârâte, precum şi să redea, în mod public şi în integralitate, dispozitivul prezentei hotărâri în termen de maxim cinci zile de la data rămânerii definitive a acesteia, după cum urmează: – pe pârâta Antena 3 S.A. în cadrul fiecărui buletin informativ al zilei, pe parcursul a trei zile consecutive, precum şi pe platforma online a acesteia.; – pe pârâtul Gâdea Emanuel-Mihai, în cadrul emisiunii realizate de acesta -„Sinteza Zilei””, arată judecătorii.
Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului şef al DNA se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.
“Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În şedinţa secţiei pentru procurori din 27 februarie 2018, Secţia pentru procurori a decis respingerea solicitării ministrului Justiţiei cu privire la posibilitate revocării doamnei procuror şef. Prin urmare, avizul este unul negativ. În perioada următoare decizia va fi motivată, motivarea va fi una amplă, asumată”, a declarat vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru.
La şedinţa Secţiei pentru Procurori a CSM de marţi, ministrul Justiţiei a prezentat motivele care stau la baza cererii de revocare, iar procurorul şef al DNA şi-a expus punctul de vedere referitor la fiecare critică adusă de Tudorel Toader.
De asemenea, au avut loc mai multe replici acide între ministrul Justiţiei şi procurorulul şef al DNA, dar şi între Tudorel Toader şi Augustin Lazăr, procurorul general al României.
Membrii Secţiei pentru Procurori au invitat-o, marţi, şi pe Laura Codruţa Kovesi la audieri, pentru a-şi expune punctul de vedere. Avizul ce urmează a fi dat de Secţia pentru Procurori a CSM în cazul procedurii de revocare iniţiate de ministrul Justiţiei este consultativ.
Procurorii Florin Deac, Cristian Ban, Codruţ Olaru, Nicolae Solomon şi Augustin Lazăr sunt cei care vor lua decizia.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut, joi, revocarea din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, invocând mai multe motive, printre care neverificarea unor procurori, cum ar fi cei de la DNA Ploieşti, despre care apăruseră informaţii privind abuzuri, eşecul Microsoft sau transcrieri false în dosare.
De asemenea, Toader a cristicat de calcul al numărului de achitări dat de Direcţie, raportările eronate care ar fi fost prezentate de către instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi şi comportament excesiv de autoritar al acesteia, susţinând că s-a implicat personal în dosarele altor procurori şi a prioritizat dosarele după impactul mediatic.
Ulterior anunţului, preşedintele României şi-a anunţat susţinerea pentru Laura Codruţa Kovesi, precizând că va studia raportul care a stat la baza propunerii făcute de ministrul justiţiei. Şeful statului a declarat că prestaţia ministrului Justiţiei nu l-a convins.
„Declaraţia doamnei Olguţa Vasilescu (ministrul muncii – n.red.) – «Toţi bugetarii vor avea o creştere pe brut la 25% de la 1 ianuarie 2018, echivalentul de 4% net» – surprinde în mod corect principiul enunţat în legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acest principiu este, însă, diluat semnificativ de alte două dispoziţii. Prima dintre acestea stabileşte un plafon al creşterii cu 25%, care a fost deja atins în cazul unui număr semnificativ de categorii de bugetari. În această situaţie, majorarea cu 25% nu se aplică în cazul acestor categorii. A doua dispoziţie, care conduce la scăderea veniturilor nete, este cea prin care contribuţiile sociale în cuantum de aproximativ 20% din salariul brut au fost transferate de la angajator la angajat. Astfel, categoriile de bugetari pentru care salariile brute au rămas la nivelul din 2017 îşi văd diminuate veniturile nete cu aproximativ 20%“, a explicat Cătălin Micu, avocat specializat în dreptul muncii.