O schimbare majora in cotidian a produs deja Avatar, care a scos
lumea masiv din case si a asezat-o in fotolii de cinematograf,
batraneste, cu ochelarii de rigoare pe nas. Pret de 1,3 miliarde
dolari numai din bilete de cinematograf in numai patru saptamani,
ceea ce face din povestea luptei dintre micii omuleti albi cu marii
bastinasi albastri de pe Pandora un candidat puternic pentru primul
loc al box-office – ului mondial, ocupat acum de Titanic cu 1,8
miliarde dolari.
Avatar nu si-a propus sa fie o capodopera cinematografica, ci a
intredeschis, pentru lumea filmului si pentru telespectatori, usa
distractiei de maine: un mediu ce permite o imersiune sporita,
limitata numai de fantezia umana. O schimbare care aseaza Avatar in
rand cu “Cantaretul de Jazz”, filmul care a consfintit victoria
sonorului in fata filmelor mute.
Din punct de vedere tehnologic pasul spre o lume cu adancime, in
filme si jocuri, poate fi facut usor: exista suficienta putere de
calcul pentru a crea si sustine orice lume posibila, pana si pe cea
mai buna dintre toate. Pana una-alta, stabii de la Hollywood s-au
repezit sa 3D-igitizeze mai vechile dar inca de succes productii ca
Lord of The Rings sau Star Wars, la fel cum au colorat de mana
productii de succes ale anilor ’30 din secolul trecut.
O versiune 3D a lumii lui JRR Tolkien este de asteptat, conform
spuselor lui Peter Jackson, regizorul trilogiei inelului, pentru
Craciunul lui 2012, dupa ce tehnicienii de la Weta, compania de
productie care s-a ocupat de partea digitala a filmelor au facut
testat scenele de lupta in trei dimensiuni si au decis ca ar putea
face spectatorii sa saliveze. Iar George Lucas, care si-a tot
cizelat, cu computerul, opera din 1976, a anuntat ca va cheltui
inca 10 milioane de dolari pentru o varianta 3D a Razboiului
Stelelor, in timp ce Ridley Scott vrea sa “reliefeze” jocul
actoricesc al lui Russel Crowe si a lui Cate Blanchett in productia
Robin Hood prevazuta a fi lansata in vara acestui an.
