BusinessMagazin

Tag: joc

  • Luxul meselor de joc

    Cererea pentru asemenea produse vine din toată lumea, după cum afirmă oficialii unei firme producătoare din Los Angeles, Elevate Customs. Fiecare masă de ping-pong, biliard sau fotbal este realizată la comandă de firme ca Elevate Customs, 11 Ravens sau Eleven Forty Company; clienţii pot alege de la materiale până la aspectul fotbaliştilor de la mesele de fotbal.

    Mulţi dintre clienţi plasează comanda atunci când îşi construiesc sau renovează casele ca să se asigure că se potrivesc cu restul decorului, iar preţul pentru un astfel de articol este de câteva zeci de mii de dolari şi creşte dacă se doreşte o masă care poate fi transformată dintr-una de biliard într-una de ping-pong şi apoi una de pocher sau una obişnuită pe care se poate mânca.

  • Viitorul jocurilor video şi o oportunitate de business

    În trecut, pentru a putea să te joci un joc video trebuia să mergi la magazin să-l cumperi, apoi să te întorci acasă, sa-l instalezi în calculator şi, în final, să te joci. Mai nou, tehnologia a permis eliminarea primilor paşi, iar doritorii pot cumpăra un joc doar descărcându-l de pe un site (ex. Steam). Din cauza avansului tehnologic, utilizatorii cu calculatoare vechi nu pot rula cele mai noi jocuri video, care au cerinţe grafice ridicate. Este şi asta o strategie de business: jocurile avansează calitatea graficii, determinând utilizatorul să investească în componente mai puternice şi tot aşa. Un ciclu care s-a repetat zeci de ani. Un element care întrerupe acest proces este tehnologia cloud, care le permite gamerilor să joace cele mai noi jocuri video chiar dacă au un PC vechi de câţiva ani. La fel cum poţi vedea filme pe Netflix în regim de streaming pe internet, la fel te poţi şi juca un joc video.

    Egor Gurjev, fondatorul Playkey, a sesizat această oportunitate şi a decis să facă o platformă prin intermediul căreia oricine s-ar putea juca. ”În 2012 am început să dezvoltăm platforma. |n contextul în care jocurile PC actuale devin din ce în ce mai neiertătoare cu PC-urile obişnuite, noi am vrut să creăm un produs care să elimine aceste restricţii şi să facă jocurile pe calculator accesibile tuturor“, spune el. Doi ani mai târziu, Gurjev a lansat Playkey, o platformă de gaming în cloud centralizată, oferindu-le acces gamerilor la jocurile dorite, indiferent dacă aveau un computer performant sau nu.
    Playkey foloseşte o reţea de servere de gaming în cloud unde jocurile sunt instalate, iar utilizatorii le pot accesa în schimbul unui abonament lunar. ”Asta înseamnă că PC-ul devine irelevant deoarece serverul din cloud se ocupă procesarea jocului video. Tot ce are nevoie un utilizator este o conexiune puternică la internet şi se poate juca de oriunde şi oricând“, spune Egor Gurjev.

    Totuşi, spre deosebire de Netflix, unde abonamentul permite acces la sute şi mii de ore de conţinut video, la Playkey în schimbul sumei plătite primeşti acces la jocurile gratis, dar pentru alte jocuri precum Grand Theft Auto V sau Bioshock: Infinite trebuie să cumperi un cod care îţi permite accesul, pe lângă acel abonament. De exemplu, pentru a juca cel mai nou joc FIFA trebuie ca utilizatorul să cumpere codul pentru joc şi să plătească şi abonamentul la Playkey. ”Am încheiat parteneriate cu producătorii şi distribuitorii de jocuri; noi nu deţinem niciun joc. Acest parteneriat este benefic pentru ei deoarece obţin acces la un nou grup de gameri care nu au cele mai performante PC-uri şi este avantajos pentru gameri pentru că au acces la cele mai noi jocuri fără să investească într-un PC performant.“

    Firma are în jur de 120 de servere centralizate în Moscova, Frankfurt şi Londra, iar platforma este disponibilă în limba rusă şi în engleză. |n acest moment, cel mai ieftin abonament lunar costă 39,9 de euro şi oferă 70 de ore de joc pe lună, la setări grafice medii. Compania mai are două variante de abonament (una cu 200 de ore de joc şi alta cu un număr nelimitat de ore) cu preţuri mai mari. ”La începutul lui 2016 aveam 10.000 de abonaţi, iar la finalul anului 2017 am ajuns la aproape 250.000 de utilizatori plătitori“, spune Egor Gurjev, care a evitat să dea mai multe detalii financiare ale companiei. Playkey nu este singurul jucător din piaţă, ci se află în competiţie cu giganţi ca Microsoft, Nvidia sau Sony.

    PlayStation are un serviciu numit PlayStation Now prin care, prin intermediul unui abonament, utilizatorii de console au acces la un număr de jocuri pe care le pot juca oricând şi de câte ori vor; în plus, lunar se schimbă oferta. Nvidia face acelaşi lucru cu GeForce Now, un serviciu de cloud prin care se poate juca orice joc video, indiferent dacă este cumpărat de pe Steam, Uplay sau Battle.net. Serviciul Nvidia se află în stadiul de beta de la începutul anului curent şi rămâne de văzut cât de apreciat şi de utilizat va fi de către gameri. Potrivit unui raport al Global Industry Analysts publicat în iunie 2017, piaţa de cloud gaming ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari până în 2024. Această estimare se bazează pe faptul că avansează cererea pentru serviciul de Gaming as a Service (GaaS), dar şi datorită faptului că tot mai mulţi gameri au o conexiune de internet performantă, capabilă să susţină streamingul de jocuri video.

    În Asia este de aşteptat să se înregistreze cea mai mare creştere a pieţei (34%), iar publicul ţintă pentru asemenea servicii sunt tinerii cu vârste între 18 şi 34 de ani, conform sursei citate mai sus.

    În 2018, este de aşteptat ca industria de jocuri video la nivel global să ajungă la 125,4 miliarde de dolari, iar utilizatorii să se îndrepte tot mai mult către streaming decât download, potrivit firmei de cercetare Newzoo. De asemenea, piaţa de jocuri în regim de streaming se aşteaptă să aibă un ritm de creştere de 29% în perioada 2017-2021, conform estimărilor firmei de cercetare Technavio.

    O provocare pentru Playkey dar şi ceilalţi competitori este oferirea unei experienţe de gaming fluide: nimeni nu vrea să apese pe o tastă acum şi personajul să răspundă peste 5 secunde. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple este nevoie de o conexiune bună la internet (minimum 25 Mbs), dar şi ca serverul unde este găzduit serviciul/jocul video să fie destul de aproape de utilizator. Asta înseamnă investiţii masive în infrastructura cloud, ceea ce se traduce în costuri destul de mari pentru companii.

    O soluţie gândită de Egor Gurjev este crearea unui sistem descentralizat cu ajutorul tehnologiei blockchain. ”Tehnologia descentralizează gamingul în cloud făcându-l mai ieftin şi sporind numărul de servere din întreaga lume. Această tehnologie reuşeşte să creeze o reţea ce este susţinută de utilizatori.“ |n reţeaua bitcoin minerii o susţin şi verifică tranzacţiile, iar pentru asta primesc anumite comisioane, dar şi bitcoini în urma minatului. |n acelaşi fel, utilizatorii din reţeaua Playkey care au PC-uri performante şi-ar putea împrumuta puterea de procesare altor utilizatori în schimbul unor tokenuri Playkey pe care le-ar putea monetiza.

    Pentru a realiza asta, Playkey a obţinut finanţare de 10,5 milioane de dolari prin intermediul unui ICO (Initial Coin Offerring) în decembrie 2017. Pentru asta, compania a creat un stoc finit de tokenuri/monede, numite PKT. Utilizatori obişnuiţi, dar şi companii precum Uncharted Capital, Allrise sau G2H2 Capital au cumpărat PKT-uri. |n acest moment, valoarea unui PKT este de 0,6 dolari, iar capitalizarea de piaţă este de 8,2 miliarde de dolari, potrivit coinmarketcap.com. ”Criptomonedele ar trebui văzute ca un instrument de investiţie şi inevitabil unele vor avea succes, iar altele nu, însă câteva vor transforma industriile respective, ceva ce vrem şi noi să facem la Playkey.“

    Spre deosebire de ofertele publice iniţiale (IPO) de pe pieţele de capital, ofertele iniţiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piaţă înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluţiei.

    De multe ori, o ofertă ICO tipică nu are nici clienţi, nici venituri şi, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcţional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere şi o mică aplicaţie software care demonstrează cum sunt emise şi gestionate tokenurile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante şi extrem de speculative. |n urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde USD.

    De aceea, există riscul ridicat ca un ICO să fie doar o modalitate pentru anumiţi indivizi să fure nişte bani. Cel mai recent caz s-a întâmplat pe 12 martie 2018, când reprezentanţii unei companii false numite Giza au ”fugit“ cu 2 milioane de dolari, bani obţinuţi în urma unui ICO. De aceea, Egor Gurjev recomandă celor interesaţi să investească prin ICO-uri să citească foarte atent documentul de intenţie, acel white paper, să caute oamenii care sunt implicaţi în afacere, să se asigure că există cu adevărat. ”Cu cât e mai transparentă compania, cu atât cresc şansele ca acele personaje să fie ceea ce susţin. De asemenea, ar trebui să vezi o cronologie a ceea ce vor să facă, paşi concreţi“, spune Egor Gurjev, care menţionează faptul că este important ca firma în care investeşti să aibă un proiect pentru viitor. ”Noi lansaserăm un model de business de succes, dar ştiam că ne putem extinde prin utilizarea tehnologiei blockchain.“

    Pentru Playkey, asta înseamnă că îşi măreşte numărul de utilizatori din reţea, dar şi numărul de computere ce ar putea găzdui jocurile în cloud. Acest sistem descentralizat ar putea fi gata la finalul lui 2018, dar compania are de gând să continue sistemul de cloud centralizat prin adăugarea de noi centre de servere pentru a susţine extinderea în SUA şi în Coreea de Sud.
    ”Tehnologia blockchain are capacitatea de a perturba piaţa jocurilor video. Această tehnologie transferă puterea la consumator, deoarece astfel consumatorul este liber să efectueze tranzacţii fără intermediari şi tranzacţiile sunt protejate printr-un contract inteligent“, adaugă Gurjev.

  • Asta înseamnă să-ţi baţi joc de români. Purtător de cuvânt PSD face un gest ireal, filmat şi cu poliţia lângă el

    În ţara asta nu mai există lege care să fie respectată. Există legi cu care te împaci şi justiţie cu care te tocmeşti. Este foarte greu să mai ai încredere în nişte autorităţi care nu dovedesc măsuri identice în toate căzurile. De aici au apărut şi frustrările oamenilor că legea nu e aceeaşi pentru toţi, vorbe ca “iau de la săraci, că de bogaţi nu au curaj să se atingă” şi, din păcate, “plec din ţara asta cu primul tren!”.
     
    Ce mai e de făcut când s-a depăşit limita? Se pare că nici Facebook-ul nu mai funcţionează. Devenise unealta care putea oprobria pe oricine. La început era o poftă pentru share-uri până când vinovatul se vedea pe wall-ul prietenilor. Acum, ni se pare că unii chiar aleargă după această promovare gratuită, fără să-i intereseze că au comis o mizerie. Iar braţul legii a rămas un deget amărât care arată înspre legea prost-scrisă şi făcută.
     
    Sâmbătă am deschis televizorul pe la prânz şi am avut o retrăire de acum peste 28 de ani. O demonstraţie de putere condamnată de către cei mai mulţi oameni – zicem noi – cu cap. Cine şi-a dorit să fie obiectiv a cerut răbdare, să nu plecăm cu preudecăţi şi preconcepţii. Până la urmă, poate fi un moment zero ivit din nimic, poate fi speranţa în schimbarea omului.
     
    Totul a fost însă distrus până la temelii de ultimul act al congresului, care şi acum e colportat pe Facebook. O explozie de aplauze, urale şi un răspuns ferm la o întrebare de autocrat.
     

  • Cum a reuşit un şomer cu o idee simplă să facă un business de sute de milioane de dolari

    Ideile cu care se juca la vremea respectivă s-au concretizat mai târziu într-un joc ce avea să fie lansat în martie 2017 şi să devină unul dintre cele mai de succes jocuri din acest an. De când au început vânzările, peste 13 milioane de copii ale jocului PlayerUnknowns Battlegrounds (PUBG) au fost vândute pe glob, zdrobind recordurile de vânzări pe PC, stabilitate de giganţi precum Grand Theft Auto V, scrie Bloomberg. Un exemplar al jocului se vinde cu 30 de dolari (euro în Europa), astfel făcând un calcul simplu, jocul a generat cel puţin 390 de milioane de dolari în lunile în care se află la vânzare. Asta fără a lua în calcul obiectele virtuale care sunt cumpărate de jucători.

    Pentru crearea PUBG, Green a intrat în parteneriat cu dezvoltatorul sud-coreean Bluehole Inc, a cărei valoare a crescut de 5 ori în ultimele trei luni ajungând la o valoare de 4,6 miliarde de dolari, potrivit 38 communications. 20% din companie este deţinută de Chang Byung-gyu, iar succesul jocului l-a făcut miliardar, cel puţin pe hârtie.

    PlayerUnknowns Battlegrounds este un fel de “Hunger Games”, un loc unde 100 de jucători se luptă până doar 1 mai rămâne în viaţă. Jucătorii au la dispoziţie mai multe arme, dar şi vehicule dintre care şi trei maşini, iar una dintre acestea este Dacia 1310. Maşina este populară, mai ales în rândul gamerilor români. Compania a discutat cu producătorii de console de jocuri video pentru a lansa jocul şi pe aceste platforme şi a ajuns la un acord cu Microsoft pentru a fi lansat în exclusivitate pe Xbox, dar s-ar fi înţeles şi cu Sony pentru o lansare mai târzie, din 2018.

    Green are un parcurs atipic: este de profesie fotograf şi designer grafic. S-a căsătorit cu o braziliancă şi a trăit în Sao Paulo până când cei doi au divorţat apoi el a mai trăit o perioadă în Brazilia deoarece nu-şi permite să-şi cumpere un bilet de avion.

    Se juca jocuri video în timpul liber, însă s-a plictisit şi atunci a început să modifice anumite jocuri pentru a crea versiuni originale. Astfel a modificat jocul Arma 2 (shooter militar) într-un joc de supravieţuire insipirat de filmul japonez “Battle Royale” (sursa de inspiraţie şi pentru Hunger Games). Conceputul a fost de succes şi la un moment dat peste 70.000 de jucători avea acestă versiune de Arma 2. Pentru a nu avea probleme cu dezvoltatorul, Green nu a cerut bani pe mod. Modul a devenit popular şi Sony a licenţiat conceptul în 2014 pentru jocul H1Z1.

    În acelaşi timp, Kin Chang, producătorul executiv al Bluehole, se gândea la acelaşi concept şi l-a invitat pe Green în Coreea. Cei doi s-au înţeles să facă un joc de la zero. Au început să lucreze la începutul lui 2016, iar în martie 2017 PUBG s-a lansat în versiunea de “early acces” pentru 30 de dolari. Deşi avea multe bug-uri si erori, jocul a devenit best-seller pe platforma Steam.

    Green vrea să finalizeze versiunea jocului pentru PC pentru ca fanii să aibă o experienţă bună şi spune că se vede lucrând la Bluehole în anii următori.

  • Roger Federer explică succesul de la Australian Open şi dezvăluie tactica secretă. Sfatul pe care-l dă jucătorilor mai tineri

    Federer, în vârstă de 36 de ani, a lipsit o perioadă semnificativă din circuit în 2016, după o accidentare la genunchi, iar la revenire a jucat în doar 12 turnee, iar această tactică pare să fi dat roade.

    Federer, care tocmai ce a cucerit cel de-al 20-lea titlu de Grand Slam din carieră a explicat cum de se menţine la un nivel înalt chiar şi după 15 ani de activitate.

    “Poţi juca întotdeauna cât de mult vrei. Dar la fel de bine, îţi poţi alege un program ceva mai lejer. Sper doar ca oamenii să înţeleagă faptul că nu pot începe la 25, ceea ce fac eu la 36. Eu am jucat absolut toate meciurile din 1998 până la accidentarea din 2016. Filosofia mea este simplă: joc doar atunci când sunt pregătit să o fac.”, a declarat Federer pentru The Guardian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roger Federer: Un program mai lejer m-a făcut să devin mai bun

    Federer, în vârstă de 36 de ani, a lipsit o perioadă semnificativă din circuit în 2016, după o accidentare la genunchi iar la revenire, a jucat în doar 12 turnee iar această tactică pare să fi dat roade.

    Federer, care tocmai ce a cucerit cel de-al 20-lea titlu de Grand Slam din carieră a explicat cum de se menţine la un nivel înalt chiar şi după 15 ani de activitate.

    “Poţi juca întotdeauna cât de mult vrei. Dar la fel de bine, îţi poţi alege un program ceva mai lejer. Sper doar ca oamenii să înţeleagă faptul că nu pot începe la 25, ceea ce fac eu la 36. Eu am jucat absolut toate meciurile din 1998 până la accidentarea din 2016. Filosofia mea este simplă: joc doar atunci când sunt pregătit să o fac.”, a declarat Federer pentru The Guardian.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Minerii de bitcoin au băgat mâna în foc şi s-au ars: Mai merită să minezi criptomonede?

    O scădere de aproximativ 70% de la mijlocul lui decembrie încoace a făcut profitabilitatea să scadă enorm. Scăzând până la pragul de 6.000 de dolari marţi, doar minerii cei mai mari şi mai eficienţi reuşesc să se menţină deasupra apei, dar şi aceştia sunt pe muchie de cuţit.

    De când preţul bitcoin a crescut la 19.000 de dolari, energia de minare a trebuit crescută cu 40%. Asta a avut ca şi consecinţă rebalansarea sistemului construit de minarea de bitcoin, astfel un block ajungând să fie mai greu de construit cu 51%, conform datelor Blockchain.info.

    Resursele echipamentelor şi puterea de calcul necesară minării de bitcoin a crescut foarte mult, datorită creşterii dificultăţii procesului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îşi bate joc Liviu Dragnea de a treia putere economică a lumii

    Poate că dl. Liviu Dragnea nu a auzit de companii precum PADECO, Takenaka sau OTIS; poate că nu a auzit nici de Mitsubishi. Nu asta mă surprinde, ci faptul că nimeni din marele Comitet Executiv nu a auzit de aceste nume. Problemele liderilor PSD sunt, desigur, altele: personaje dubioase care îi întărâtă unii contra celorlalţi sau comunicarea lipsită de eficienţă.

    Companiile de mai sus sunt doar câteva dintre cele care şi-au trimis reprezentanţii – şi nu orice reprezentanţi, ci CEO sau vicepreşedinţi – alături de premierul Shinzo Abe, sperând că întâlnirea acestuia va da prilejul unor prime discuţii ce s-ar fi putut materializa, ulterior, în investiţii. PADECO, spre exemplu, este o companie care derulează deja proiecte în România – linia de metrou care va lega centrul de Aeroportul Otopeni, reformarea transportului public din Bucureşti sau reabilitarea liniei de cale ferată dintre Bucureşti şi Constanţa.

    Poate că dl. Dragnea nu ştie nici că valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Japonia se ridică la peste 600 de milioane de dolari; sau poate că suma e prea mică pentru a trezi interesul domniei sale. Până la urmă, când ai în gestiune o ţară întreagă, nu te mai uiţi la firimituri.

    Am stat şi m-am întrebat ce era atât de important încât nu mai suporta o amânare de o zi sau două; ce făcuse atât de rău Tudose încât trebuie dat afară în seara zilei de luni? Nu puteau oricum să numească peste noapte un premier nou care să treacă legile justiţiei. Ce a dus la un gest atât de prostesc, egoist şi care îi va costa pe români mulţi bani? Am stat şi am tot stat, până când mi-am dat seama că plecasem de la o ipoteză greşită.

    Am plecat, spun, de la ipoteza că dl. Dragnea şi restul liderilor din PSD şi-au asumat de la început gafa diplomatică pe care au făcut-o. Nimic mai fals: nimeni din marele Comitet Executiv nu a priceput că omul care conduce a treia putere a lumii e pe cale să aterizeze pe Otopeni. Nimeni nu s-a prins că momentul e unul important. Domniile lor nu au vrut să facă rău mie, vouă sau României; pur şi simplu le-a “scăpat”.

    Şi pentru că cei mai mulţi dintre ei n-au deschis mai mult de o carte în viaţa lor (excluzând manualul de folosire a cuptorului cu microunde), nu aveau de unde să ştie unele lucruri esenţiale din cultura asiatică, cum ar fi acela că un demnitar poate fi primit doar de un alt demnitar cu cel puţin acelaşi rang ca al lui. Nu aveau de unde să ştie nici faptul că e un gest civilizat să întâmpini un astfel de demnitar atunci când el intră în ţară; noroc cu ambasadorul Japoniei, că altfel îl păcăleau şi taximetriştii pe Shinzo Abe.

    Nu vreau să reiau şirul evenimentelor, pentru că mi-e mie ruşine de ruşinea premierului japonez. Sper că doar că cei din ţara Soarelui-Răsare nu citesc Euronews sau BBC, pentru că îi strigăm omului imaginea şi la el acasă.

    Este însă impardonabil ca ceata de inculţi condusă de dl. Liviu Dragnea să aducă atingere relaţiilor comerciale pe care noi le avem cu a treia putere economică a lumii. Prostia nu ar trebui să fie un factor determinant în atragerea sau pierderea unor investiţii importante. Sigur, prostia nu ar trebui să ajungă nici la conducerea unei ţări, dar cu asta ne-am obişnuit deja.

    Întâmplarea cu Shinzo Abe nu este primul motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte diplomaţia externă a României. Premierul Tudose, aflat în funcţie de 7 luni, a avut un număr semnificativ de întâlniri cu premieri din alte state decât cele ale Europei de Sud-Est: zero. Singurele “cadouri” primite de ultimii şefi de guvern au fost reproşuri, nemulţumiri şi chiar ameninţări. Voalate, desigur, dar ameninţări.

    Aş fi încheiat cu speranţa că…; dar sincer nu prea mai am nicio speranţă. Poate doar aceea că partenerii noştri externi vor aştepta, liniştiţi, instaurarea la Palatul Victoria a unor oameni cu care să aibă ce discuta. Şi care au deschis mai mult de o carte în viaţa lor.

  • De ce a renunţat la slujba sa unul dintre cei mai bine plătiţi oameni din lume

    Atunci când liderIi globali ai unei companii ies din joc, anunţul de părăsire se limitează la un comunicat de presă scurt sau câteva interviuri cu mass-media. Dar, când Nikesh Arora , unul dintre cei mai bine plătiţi directori din lume, îşi anunţă plecarea de la SoftBank din Japonia lucrurile stau diferit.

    SoftBank a anunţat ieşirea lui Arora motivând diferenţele de gândire dintre Nikesh Arora şi Msayoshi Son, CEO-ul Softbank, cu privire la viitorul companiei. Pentru a lămuri situaţia, acesta a fost în direct pe Twitter răspunzând întrebărilor presei, antreprenorilor, investitorilor, a oamenilor de ştiinţă, şi a studenţilor, printre altele.

    Nu este pentru prima oară când Arora apelează la această metodă. De multe ori intră în discuţii  cu comunitatea pe site-ul de micro-blogging, răspunzând la întrebările antreprenorilor, dar şi la plângerile din partea clienţilor.

  • Ţara care ar putea cere RETRAGEREA din UE. „Jocul ar putea să fie încheiat de către ei”

    Fost prim-ministru polonez şi un adversar al partidului de guvernământ de la Varşovia, Tusk a luat poziţie după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a apărat reformele controversate din justiţie în cadrul unei întrevederi la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    “Pentru partidul Lege şi Justiţie (PiS), avantajul de a fi în UE se reduce la balanţa de plăţi, ignorând total alte beneficii precum piaţa comună, ordinea juridică, securitatea garantată etc. Dacă nu vom mai fi un contribuabil net, jocul ar putea să fie încheiat de către ei. Aşadar, îmi pot imagina cu uşurinţă o situaţie în care, dacă Polonia se va regăsi într-o zi printre contribuabili, guvernul polonez va decide că este timpul să-i întrebe pe cetăţeni dacă mai vor Polonia în UE. Apoi vor lucra din greu pentru a ajunge la concluzia că este necesar să-şi ia adio de la calitatea de membru”, a spus Tusk.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info