BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis, despre azile: Cei care sunt în poziţii să ia măsuri politice să aibă curajul să o facă

    Chestiunea cu azilele groazei este e o ruşine naţională, iar măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină, spune Klaus Iohannis. Întrebat dacă Marius Budăi ar trebui să demisioneze, el afirmă că „cei care sunt în poziţii să ia măsuri politice să aibă curajul să o facă”.

    „Chestiunea cu azilele groazei este una foarte complicată. Cred că e o ruşine naţională. Măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină. E evident că aici sunt mulţi vinovaţi, dar nu toţi pot fi încadraţi la fel. Sunt unii vinovaţi direct, cei care au supus la rele tratamente pe bătrânii care acolo şi-au căutat liniştea şi un tratament uman. E foarte problematic şi aceste persoane trebuie identificate şi sancţionate conform legii”, spune Klaus Iohannis.

    El apreciază că mai sunt şi alţi vinovaţi.

    „Cum putem să ne imaginăm că funcţionează aceste azile fără ca autorităţile de verificare şi control să ştie? Trebuie văzut cine a ştiut şi nu a acţionat trebuie tras la răspundere. Cred că lucrurile vor merge mai departe, fiindcă vinovaţi sunt toţi cei care au ştiut şi nu au făcut nimic, nu au sesizat, nu au intervenit. Trebuie să fie găsuiţi toţi vinovaţi, indiferent că vorbim de o vinovăţie în exerciţiul funcţiei sau una politică sau morală. Până când nu vor fi traşi la răspundere toţi cei care au permis o astfel de grozăvie lucrurile nu vor putea fi îmbunătăţite. Deci eu sunt adeptul unei intervenţii clare, ferme şi hotărâte”, adaugă şeful statului.

    Întrebat dacă Marius Budăi ar trebui să demisioneze, Iohannis menţionează: „Nu ştiu cine se face vinovat politic. Sper ca cei care sunt în poziţii să ia măsuri politice să aibă curajul să o facă”.

  • Iohannis, la inaugurarea podului peste Dunăre: în România se pot duce la capăt proiecte majore

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că podul peste Dunăre de la Brăila reprezintă dovada că şi în România se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură.

    Declaraţia a fost făcută joi, în timpul ceremoniei de inaugurare a podului.

    „Aceasta este cea mai amplă construcţie realizată în România în ultimele trei decenii… Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că şi în România, dacă există voinţă şi seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură”, a declarat preşedintele în cadrul ceremoniei de la pod.

    „Construcţia aceasta este, cu certitudine, una dintre cele mai ambiţioase iniţiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internaţională de referinţă şi cu tehnologie de ultimă generaţie”, a mai spus preşedintele Iohannis.

    „Ne dorim cu toţii o Românie mai conectată, cu drumuri mai bune, mai multe şi mai sigure”, a precizat preşedintele României.

    La ceremonii au mai participat Marcel Ciolacu, premierul României, Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, Adina Vălean, comisarul european pentru Transport, europarlamentarul Mihai Tudose, dar şi reprezentanţi ai ambasadelor şi guvernelor Italiei şi Japoniei, ţările din care provin constructorii principali ai podului.

    Podul leagă judeţele Brăila şi Tulcea, dar asigură şi legătura dintre provinciile Muntenia, Dobrogea şi Moldova. Unul dintre picioarele podului se află aproape de intrarea în oraşul Brăila şi la doar 10 kilometri de oraşul Galaţi.

    Potrivit autorităţilor române, obiectivul de la Brăila este cel mai lung pod suspendat din România şi al treilea din Europa ca dimensiune. De asemenea, podul este cea mai înaltă construcţie din România şi cea mai scumpă lucrare de infrastructură realizată în ultimii 30 de ani în ţară.

  • Adrian Sârbu: Cea mai importantă reformă pe care a guvernat-o Eduard Hellvig este reforma tăcerii

    “După părerea mea, dl. Hellvig, după ce a pornit prin a fi şeful de serviciu secret al lui Iohannis, a devenit şeful SRI-ului României şi al legii şi aici undeva lucrurile intră în conflict. (…) Ce a rămas o să vedem, după cum vom vedea cum va fi următorul director. Dacă o să apară (…)

    Aş fi mult mai interesat ca atât cât a făcut Eduard Hellvig în SRI să se păstreze şi, dacă se poate, cel care va veni să continue. Deocamdată aud întrebând cine vine (?) Care e lista de candidaţi care ar trebui să continue reforma pe care a anunţat o dl. Hellvig? (…)

    Mie mi se pare că cea mai importantă reformă pe care a guvernat-o Eduard Hellvig este reforma tăcerii. De când a ajuns director al SRI nu s-a mai vorbit de SRI. Păi nu ăsta e job-ul SRI, să nu se vorbească de SRI? (…)

    5 ani de coşmar ai României, şterşi de Hellvig

    România a fost condusă în 2015 şi 2016 (de un director SRI care nu era civil.) Dar şi în 2014, 2013 şi 2012, vreo cinci ani. De facto. România a trăit un coşmar în care au fost distruse valori construite după revoluţie pentru că nişte cetăţeni au decis că ei sunt statul şi conduc această Românie (…)

    Au fost nişte ani foarte urâţi pentru România pe care dl. Hellvig i-a şters în ceea ce priveşte comportamentul SRI. Să nu uităm că în 2016, datorită altui cetăţean al României, civil, care, ca şi Hellvig, merită tot respectul nostru, Daniel Morar (…) s-a prăbuşit toată mascarada, toată comedia aia tristă cu arestări şi cu nedreptăţi şi cu odioşenii guvernată de nişte cetăţeni, care au crezut că îşi pot asuma rolul de Parlament, Guvern şi Justiţie pentru că au fost numiţi şi erau mai şmecheri. Şi acum se cred foarte şmecheri şi nimeni încă nu-i întreabă ce fac (…)

    Trebuie să luăm măsura trecerii serviciilor secrete în zona civilă, a trecerii acestora cu adevărat sub controlul Parlamentului şi a limitării mandatelor şefilor, inclusiv militari.”

     

  • „România Educată, proiectul meu de suflet, devine acum realitate. Proiectul România Educată e un angajament îndeplinit”, spune preşedintele Klaus Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legile Educaţiei în cadrul unei ceremonii organizată la Palatul Cotroceni.

    La ceremonie au participat membri ai guvernului, parlamentari,reprezentanţi ai universităţilor, precum şi preşedintele CCR, Marian Enache.

    Anterior, parlamentari ai USR au protestat în faţa Palatului Cotroceni.

    Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat, pe 22 mai, legea învăţământului preuniversitar şi legea învătăţământului superior.

    Curtea Constituţională a României (CCR) a respins ca neîntemeiate, în iunie, cele două sesizări făcute de USR şi Forţa Dreptei privind legile Educaţiei.

  • Iohannis, despre Bîstroe: Până acum a fost un mit. Nu au fost lucrări de adâncire, ci de întreţinere

    „Cea mai mare parte din exporturi din cerealele ucrainene se face prin România. (…) Noi am înlesnit acest export, am scutit de taxe, şi credem că e un lucru corect că facem asta faţă de Ucraina şi faţă de multe state care depind de aceste cereale din Ucraina. (…) Sigur că noi am căutat şi găsit căi prin care să nu fie dezavantajaţi producătorii interni”, spune Klaus Iohannis.

    Referitor la Canalul Bîstroe, el spune că „există de mult intenţia ucraineană de a folosi într-un mod rezonabil canalul Bîstroe pentru a ieşi la Marea Neagră”.

    „Dacă se vor face lucrpări sau nu, rămâne de văzut. Până acum a fost un mit. Nu s-au făcut lucrări de adâncire. Ultimele măsurări au arătat că s-au făcut lucrări de întreţinere. Dacă se vor face alte lucrări decât de întreţinere, nu se vor face fără să fie cooptate autorităţile internaţionale, care se preocupă de Deltă, şi fără România. Nu cred că există aici o discuţie. Discuţia care a fost s-a dovedit a fi contraproductivă. Însă e adevărat: ucrainenii vor să existe un trafic mai intens pe Dunăre”, încheie şeful statului.

  • Ce spune Klaus Iohannis, despre legile privind pensiile speciale şi cumul

    „În esenţă, părerea mea este una bună. Le aştept la promulgare”, spune preşedintele Klaus Iohannis despre legile privind pensiile speciale şi pentru interzicerea cumulului pensie-salariu la stat.

    „În esenţă, părerea mea este una bună. Sunt două teme care de ani de zile se află pe agenda publică în România şi este foarte bine că la nivel de coaliţie s-a luat decizia să se abordeze ambele chestiuni – pensiile speciale şi cumulul pensie cu salariu la stat. S-au făcut două legi, s-au votat în Parlament şi le aştept la promulgare. Mai mult nu cred că vă aşteptaţi să spun în acest moment. Atât timp cât Parlamentul a votat, există cele două proiecte, aşteptăm să-şi continue parcursul şi le aştept pe masa mea”, spune Klaus Iohannis.

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, decizional, proiectele legii pensiilor speciale şi pentru interzicerea cumulului pensie-salariu la stat.

    ICCJ a decis sesizarea Curţii Constituţională în legătură cu cele două legi.

  • Lege promulgată: Concediu pentru îngrijirea copilului bolnav până când acesta împlineşte 12 ani

    Părinţii îşi vor putea lua concediu pentru îngrijirea copilului bolnav până la împlinirea de către acesta a vârstei de 12 ani. Legea a fost promulgată, joi, de preşedintele Klaus Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul de promulgare a Legii pentru modificarea art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

    Legea prevede că părinţii îşi vor putea lua concediu pentru îngrijirea copilului bolnav până la împlinirea de către acesta a vârstei de 12 ani. Legea, iniţiată de un deputat şi un senator USR şi semnată de alţi 12 parlamentari PNL, USR, UDMR şi AUR, extinde vârsta copilului de la 7 la 12 ani.

    „În prezent, părinţii pot beneficia de concediu medical de îngrijire a copilului doar în cazul în care acesta are până în 7 ani. Însă, copilul are nevoie de îngrijirea şi supravegherea unui părinte chiar şi după această vârstă, aşa că mulţi părinţi cu copii mai mari de 7 ani, care nu au bunici sau locuiesc departe de aceştia, se văd nevoiţi să-şi consume concediul de odihnă stând acasă cu copiii lor. În plus, să nu uităm de numeroasele familii monoparentale din România care nu beneficiază de sprijinul unui al doilea părinte sau al altor persoane de încredere cu care să-şi poată lăsa copiii”, declara pe 24 mai deputatul USR Radu Panait.

    „Când am depus proiectul ne-am gândit la datoria noastră de a fi alături de părinţi şi de a-i sprijini cu adevărat, nu prin declaraţii, în condiţiile în care un copil vine mereu cu o multitudine de provocări, iar familiile din România au nevoie să simtă că statul le e alături. Un copil bolnav are nevoie să îşi aibă alături părintele şi la 7 ani, şi la 9 ani, şi la 12 ani. Salutăm adoptarea proiectului, este o normalitate de care părinţii şi copiii au nevoie”, precizeaza senatorul USR Alexandru Robert Zob.

    Durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav este de maximum 45 de zile calendaristice pe an, per copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, este imobilizat în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor sau este supus unor intervenţii chirurgicale.

  • Iohannis cere reexaminarea legii care extinde perioada de vânătoare a cormoranului mare

    „Legea are ca obiect de reglementare modificarea pct. 10 al lit. B din anexa nr. 1 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Prin modificările propuse este extinsă perioada de vânătoare a cormoranului mare (Phalacrocorax carbo sinensis), de la intervalul 1 septembrie – 28 februarie la tot parcursul anului. Menţionăm că, prin Legea nr. 74/2020 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 şi pentru completarea anexei nr. 5C la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, specia Phalacrocorax carbo sinensis (cormoranul mare) a fost introdusă în Anexa nr. 1 la litera B <Păsări> din Legea nr. 407/2006, cu o perioadă de vânătoare stabilită în intervalul 1 septembrie – 28 februarie”, arată Klaus Iohannis.

    Preşedinţia aminteşte că, la nivel european, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, Directiva „Păsări” se referă la conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre în care este aplicabil tratatul, inclusiv la această specie (cormoranul mare), şi reglementează protejarea, gestionarea şi controlul asupra acestor specii. De asemenea, stabileşte normele pentru exploatarea acestora.

    „Apreciem că extinderea intervalului de vânare a cormoranului mare pe tot parcursul anului, deci inclusiv în perioada de reproducere, este susceptibilă de a afecta această specie prin vulnerabilizarea puilor, precum şi alte specii de păsări. Cormoranul mare trăieşte/ cuibăreşte în strânsă legătură cu alte specii de păsări, unele dintre ele cu regim special de protecţie conform Directivei 2009/147/CE. Vânarea cormoranilor mari în timpul sezonului de cuibărit poate afecta negativ aceste păsări şi, în mod special, pelicanul creţ sau cormoranul mic. În ceea ce priveşte cormoranul mic, există în procesul de vânătoare un risc crescut de confundare cu cormoranul mare. Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006”, se arată în finalul comunicatului.

     

  • Iohannis îl desemnează pe Marcel Ciolacu să formeze noul guvern

    (continuă)

  • Cătălin Drulă: Klaus Iohannis a numit mai mulţi prim-miniştri de la PSD decât Ion Iliescu

    „Azi de întâmplă un record negativ. Klaus Iohannis tocmai a numit mai mulţi prim-miniştri de la PSD decât Ion Iliescu. Este un moment ruşinos pentru democraţia românească. Este cea mai mare trădare a intenţiei electoratului. Electoratul a votat pentru modernizare, nu pentru stagnare, clientelism, speciali şi găşti de partid”, spune Cătălin Drulă.

    El afirmă că stabilitatea invocată de Iohannis, Ciolacu şi Ciucă „este de fapt stagnare”.

    „Preşedintele ne-a transmis că-l va numi pe Marcel Ciolacu, că are deja o opinie formată şi că nu consideră că o propunere făcută electoratului înainte de alegeri trebuie neapărat respectată pentru că fiecare parlamentar votează fără un mandat imperativ. Deci acesta e un mesaj că poţi spune orice în campanie şi nu contează ce faci după. Am avut un scurt dialog, 15 minute”, încheie Drulă.