BusinessMagazin

Tag: investitor

  • Cum să transformi 114 dolari în 400.000 de dolari: reţeta simplă a lui Warren Buffet

    Sunt mulţi cei care au simţit pe pielea lor “magia” bursei – să investeşti banii şi să te uiţi la ei cum se înmulţesc. Cu toate acestea, puţini au reuşit să obţină performanţe comparabile cu cele ale lui Warren Buffett, cel mai mare investitor pe care bursa l-a cunoscut vreodată.
     
    În cadrul unui interviu acordat celor de la Yahoo Finance, el a povestit o întâmplare menită să îi încurajeze şi pe cei mai sceptici dintre noi.
     
    La momentul intrării Statelor Unite în cel de-al doilea război mondial, Franklin Roosevelt era preşedinte iar Warren Buffett era copil. În vreme ce alţii de vârsta sa erau preocupaţi de jocuri sau sport, tânărul Warren era fascinat de bursă. Acel moment negru din istoria Statelor Unite avea să fie momentul în care Buffett şi-a făcut intrarea în lumea investiţiilor.
     
    “O să vă dau câteva cifre care o să vă impresioneze: am cumpărat prima acţiune când aveam 11 ani”, povesteşte Buffett. “Era primul trimestru al anului 1942, la scurt timp după Pearl Harbour. Am plătit 114,75 dolari pe pachet. Dacă aş fi investit 114 dolari în companii din S&P 500 (indexul celor mai valoaroase companii din Statele Unite – n.red.) şi apoi aş fi reinvestit dividentele, cât credeţi că ar fi valorat astăzi?”
     
    Răspunsul este unul impresionant: 400.000 de dolari.
     
    Buffett recunoaşte însă că nu e uşor să ţii o investiţie pentru un timp atât de îndelungat. “Bursa are căderi şi reveniri de-a lungul timpului, dar sistemul îşi revine întotdeauna. Sigur, eu nu ştiam asta atunci, dar dacă cumperi de 10 sau 20 de dolari acţiuni din S&P şi uiţi de alte variante, vă garantez că veţi câştiga foarte mulţi bani.”

  • Un alt lanţ de restaurante SE PRĂBUŞEŞTE. Mii de oameni ar putea rămâne fără loc de muncă

    Lanţul de restaurante Bertucci’s a cerut intrarea în faliment şi se pregăteşte să închidă mai multe restaurante.

    Bertucci’s s-a bucurat în trecut de mare succes, acest fapt dorându-se în principal faptului că foloseşte cuptoare cu lemne pentru a coace pizza.

    În prezent, compania mai operează 59 de unităţi, dar reprezentanţii au avertizat că acestea s-ar putea închide curând dacă nu se găseşte un investitor care să preia lanţul.

    Lanţul de restaurante Bertucci’s a trecut deja printr-un amplu proces de restructurare, reuşind să reducă costurile ce peste 5 milioane de dolari ca urmare a concedierilor. Situaţia financiară nu a putut însă fi îndreptată, iar vânzările au scăzut sub nivelul înregistrat în 2011.

    “Ca urmare a creşterii în popularitate a anumitor restaurante şi a suprasaturării industriei în general, lanţul Bertucci’s a fost afectat de un trend negativ”, a transmis compania în cererea de intrare în faliment. “Consumatorii au astăzi mult mai multe variante, iar cei mai mulţi aleg varianta ieftina sau pe cea mai rapidă.”

    Reprezentanţii Bertucci’s spun că au încercat să vândă bunurile firmei de investiţii Right Lane Dough, dar nu s-a ajuns încă la o înţelegere.

    Bertucci’s are peste 4,200 de angajaţi, în vreme ce datoriile se ridică la aproximativ 119 milioane de dolari.

  • Viaţa nebună a tânărului care a făcut peste 100 de milioane de dolari din poker. “Ăsta cred că este motivul pentru care mă comport aşa” – GALERIE FOTO

    Dan Bilzerian este un tânăr investitor american, actor şi jucător de jocuri de noroc, cu o avere netă estimată la 100-150 de milioane de dolari. Bilzerian s-a născut în Tampa Bay, Florida şi s-a alăturat Marinei americane în 1999. A fost însă exclus din program după o neînţelegere cu unul dintre superiorii lui cu câteva săptămâni înainte de absolvire.

    Autointitulatul “Rege al Instagramului” are aproape 16 milioane de urmăritori şi fiecare postare a acestuia atrage mii de like-uri comentarii care-i laudă stilul de viaţă extravagant şi alţii care-l condamnă. În foarte multe fotografii este încojurat de femei semi-dezbrăcate în club sau în diferite locuri exotice. Acesta a spus într-un interviu pentru GQ că motivul pentru care se comportă aşa este faptul că atunci când era mic nu a primit destulă atenţie. “Astă cred că este motivul pentru care mă comport aşa”, a spus el.

    Dan este cunoscut astăzi şi pentru abilităţile lui de jucător de poker. A câştigat mai multe turnee, iar în cel mai recent a câştigat 10,8 milioane de dolari după ce a jucat un singur joc de poker Heads-Up, cu mize cuprinse între 5.000 şi 10.000 de dolari. După ce a câştigat, Bilzerian a zburat cu un avion privat spre Mexic pentru a sărbători. Averea lui Dan Blizerian este estimată la 100-150 milioane de dolari.

    Aroganţe de milionar: viaţa lui Dan Bilzerian în fotografiile postate de el însuşi pe Instagram

    Cel mai de succes turneu la care a participat a fost Campionatul Mondial de Poker din 2009. A fost poreclit “Cel mai amuzant jucător de poker de pe Twitter” de publicaţiile americane şi este cofondatorul Victory Poker. Bilzerian nu este însă doar jucător de poker, este şi un actor cunoscut prin rolurile din filmele “Olympus Has Fallen”, “Lone Survivor”, “The Other Woman” şi “Equalizer”. Ultimul său rol este în filmul “Extraction”, ce-l are pe Bruce Willis în rol principal. Filmul are nota 3.8 pe IMDB şi 25/100 pe site-ul Metacritic.

    Tânărul a ajuns însă la un nivel ridicat de notorietate mai ales datorită fotografiilor postate pe reţeaua socială Instagram care descriu viaţa extravagantă a tânărului, care l-ar face gelos şi pe Hugh Heffner. Stilul lui de viaţă este atât de nebunesc, încât a avut trei atacuri de cord până la vârsta de 32 de ani.  De la maşini Ferrari lovite, arme şi grămezi de bani până la femei dezbrăcate care joacă rol de farfurie, viaţa de pe Instagrama a lui Bilzerian oferă imaginea unui bărbat care are banii şi timpul de partea lui. Pe lângă maşini şi bijuterii, Blizerian are în fiecare cameră din casa sa o armă încărcată, fie că este vorba de un pistol sau o mitralieră.

    Tatăl lui Dan, Paul Bilzerian a fost un investitor important la începutul anilor ’80. Până la vârsta de 36 de ani, câştigase o avere de 40 de milioane de dolari. În 1988, Paul a fost condamnate pentru fraudă fiscală. În acea perioadă, Dan avea şase ani. Paul Bilzerian a declarat falimentul în 2001 pretinzând că are doar 15.000 de dolari în bunuri şi mai bine de 140 de milioane de dolari datorie.

    Pentru ca viaţa lui Dan Blizerian să fie completă, acesta a decis să se lanseze în cursa prezidentială.

     

  • Iluziile şi pericolele erei digitale

    Mark Leonard, directorul European Council on Foreign Relations, crede că tehnologia va tulbura nu doar democraţiile, ci şi autocraţiile. |ntr-un articol intitulat ”Iluzia libertăţii în era digitală“ publicat în Project Syndicate, Leonard atenţionează că în următorii ani pericolul cel mai mare nu este acela ca tehnologia să pună societăţile libere şi pe cele autocrate din ce în ce mai mult în contradicţie, ci ca temerile cele mai mari ale lui George Orwell şi Aldous Huxley să se manifeste în ambele tipuri de sisteme, creând un tip diferit de distopie.

    În autocraţii precum China, frica este de crearea unor forme de guvernare ultraputernice de tipul Big Brother, cum ar fi cea din cartea 1984 a lui George Orwell. |n democraţii precum Statele Unite, preocuparea este că firmele de tehnologie vor continua să exacerbeze polarizarea politică şi socială, facilitând răspândirea dezinformării şi creând ”bule de filtrare“ ideologice, conducând la ceva asemănător cu societatea din Brave New World a lui Aldous Huxley, în care din criză economică şi şomaj crunt se naşte un imperiu ştiinţific care-şi fabrică cetăţenii în laborator.

    Însă tehnologia opacizează distincţia confortabilă între societăţi deschise şi închise, între economii libere şi planificate, făcând în cele din urmă imposibil ca ambele extreme să existe în forma lor ideală.
    Spre exemplu, în China, guvernul face presiuni asupra celor mai mari companii de tehnologie să-i dea un rol mai direct în luarea deciziilor în sectorul corporate şi acces direct la datele lor. |n acelaşi timp, internetul schimbă natura politicilor chineze şi a economiei chineze, forţându-le pe ambele să devină mai sensibile la nevoile consumatorilor.

    În SUA, dezvăluind acţiunile ample de supraveghere ale US National Security Administration (NSA), Edward Snowden a făcut clar că dorinţa unui guvern de a deveni atotcunoscător nu se limitează doar la China. Din contră, este principiul central al siguranţei naţionale în SUA.
    Noile tehnologii aduc spre convergenţă democraţia şi dictatura, făcând ca ambele viziuni distopice să fie imposibile, notează Mark Leonard. Însă pentru că multe dintre dorinţele lor sunt împlinite, oamenii vor avea iluzia libertăţii şi că deţin controlul. |n realitate, vieţile lor, informaţia pe care o consumă şi alegerile pe care le iau vor fi determinate de algoritmi şi platforme controlate de companii sau elite care nu pot fi trase la răspundere.

    Când Marc Andreessen şi-a publicat în 2011 avertismentul, în The Wall Street Journal, Google intenţiona să cumpere producătorul de telefoane mobile Motorola, o manevră care a surprins lumea tehnologiei.
    Din 2011, Android al Google este cel mai răspândit sistem de operare  pentru mobile din lume. Tot în acea vreme, Amazon, o companie software, era cel mai mare vânzător de cărţi din lume. Andreessen a remarcat că până şi cărţile în sine sunt software. Cel mai mare serviciu de video din lume era tot o companie software, Netflix. Din cauza dezvoltării agresive a acestei companii, furnizori de servicii de divertisment tradiţionale ca Time Warner au căutat să răspundă transformându-se în companii de software. De asemenea, companiile dominante de muzică erau iTunes a Apple, Spotify şi Pandora. Companiile de divertisment cu cea mai dinamică dezvoltare erau producătorii de jocuri video. Iar compania telecom cu cea mai rapidă creştere era Skype, firmă de software cumpărată de Microsoft. Cele mai mari companii de telecom, AT&T şi Verizon, au supravieţuit transformându-se în companii de software, intrând în parteneriat cu Apple sau cu alţi producători de telefoane mobile inteligente.

    LinkedIn era platforma de recrutare cu cea mai rapidă dezvoltare. Wal-Mart, cel mai mare retailer fizic, îşi dezvolta şi el capabilităţile software, în logistică şi distribuţie.
    Andreessen este un bun cunoscător al companiilor de tehnologie. A investit în Facebook, Groupon, Skype, Twitter, Zynga şi Foursquare, printre altele. Teoria lui era că lumea este ”în mijlocul unei schimbări tehnologice şi economice dramatice şi ample, în care companiile de software sunt gata să preia părţi mari din economie“. Investitorul a mai spus: ”În următorii 10 ani, mă aştept ca multe alte industrii să fie perturbate de software, mai ales de noi companii dominatoare din Silicon Valley“.

    El a mai făcut o predicţie: în zece ani, cel puţin 5 miliarde de persoane vor deţine un smartphone, având asftel la dispoziţie puterea internetului, la orice oră. Această predicţie se pare că nu se va împlini. Cele mai recente estimări spun că numărul utilizatorilor de smartphone va urca de la 2,5 miliarde în 2018 la 3 miliarde în 2021. |nsă în privinţa industriilor perturbatoare, Andreessen a avut dreptate. De când şi-a publicat articolul în WSJ, Uber, spre exemplu, a ajuns cunoscut în toată lumea, intrând în conflict cu companii de taximetrie şi chiar cu guverne. Giganţii de internet se luptă acum pentru dominaţie în domeniul inteligenţei artificiale. Companiile de tehnologie s-au coalizat cu producători auto pentru dezvoltarea maşinilor ce pot fi conduse de software, cu intervenţie umană minimă. Chiar şi monedele au devenit virtuale.  

    Iar atenţia a ajuns să ia locul banilor, devenind cea mai valoroasă materie primă. James Williams, inginer la Google, convertit la profesia de profesor, spune că era digitală a dezlănţuit o concurenţă acerbă pentru atenţia oamenilor. Iar în această competiţie nu există scrupule.
    Fiecare val de tehnologie a sporit productivitatea şi accesul la cunoaştere. Fiecare platformă nouă a fost mai uşor de utilizat şi mai folositoare. Tehnologia a dat energie globalizării şi creşterii economice. Tehnologia a făcut lumea un loc mai bun.

    Apoi a venit 2016, când internetul a dezvăluit că are două laturi întunecate. Una este legată de utilizatorii individuali. Telefoanele inteligente cu infrastructură mobilă LTE (transfer de date de mare viteză) au creat prima platformă de livrare a conţinutului disponibilă în fiecare moment, transformând industria tehnologică şi vieţile a 2 miliarde de utilizatori. Cu supervizare puţină sau deloc din partea autorităţilor de reglementare, companii precum Facebook, Google, Amazon, Alibaba şi Tencent au folosit tehnici obişnuite în propagandă şi jocuri de noroc, cum ar fi notificări constante şi recompense variabile, pentru a încuraja dependenţa psihologică, explică în Project Syndicate Roger McNamee, şi el investitor în companii de tehnologie la începuturile lor – Facebook, Google şi Amazon. Articolul său are titlul ”Drogaţii şi dealerii de social media“. După cum spune chiar el, investitorul a fost mentorul lui Mark Zuckerber, fondatorul Facebook.

    Cealaltă parte întunecată ţine de geopolitică, continuă McNamee. |n Statele Unite, Europa de Vest şi Asia, platformele de internet, în special Facebook, permit celor puternici să-i lovească pe cei fără putere în politică, politică externă şi comerţ. Alegerile şi referendumurile din Europa şi din SUA au demonstrat în repetate rânduri că reţelele sociale automate pot fi exploatate pentru a submina democraţia.
    Referendumul pentru Brexit şi alegerile prezidenţiale din SUA din 2016 au arătat, de asemenea, că Facebook avantajează semnificativ mesajele negative şi le dezavantajează pe cele pozitive. Guvernele autoritare pot folosi Facebook pentru a atrage sprijin public pentru politici represive, aşa cum se întâmplă acum în Myanmar, Cambodgia, Filipine şi în alte părţi. |n unele cazuri, Facebook sprijină aceste guverne, aşa cum face cu clienţii mari.

    Este foarte probabil ca fondatorii Facebook, Google şi ai altor platforme de internet mari să nu fi avut intenţia de a face rău atunci când şi-au adoptat modelele de afaceri. Erau tineri antreprenori, însetaţi de succes. Au consumat ani din viaţa lor construind o audienţă imensă prin reorganizarea lumii online în jurul unui set de aplicaţii mai personalizate, mai practice şi mai uşor de folosit decât predecesorii lor. Şi nu au făcut nicio încercare de a-şi monetiza eforturile decât după ce utilizatorii lor au intrat în năvod. Modelele de afaceri publicitare pe care le-au ales au la bază personalizarea, ceea ce a permis agenţiilor de publicitate să-şi trimită la ţintă mesajele cu o precizie fără precedent.

    Dar apoi a venit smartphone-ul, care a transformat mass-media şi a adus Facebook, Google şi alte câteva companii la controlul fluxului de informaţii către utilizatori. Filtrele care dau utilizatorilor ”ceea ce doresc“ au avut efectul polarizării populaţiilor şi a erodării legitimităţii instituţiilor democratice fundamentale (mai ales presa liberă). Iar automatizarea care a făcut platformele de internet atât de profitabile le-a lăsat vulnerabile la manipularea de către actorii malefici de pretutindeni – şi nu vorbim doar de guvernele autoritare, ostile democraţiei.
    Aceste companii, cu ambiţie şi anvergură globale, înghit economia mondială. |n acest proces, companiile adoptă versiuni ale filosofiei corporative a Facebook – ”mişcă-te rapid şi sparge obstacolele“ – fără a ţine seama de impactul asupra oamenilor, instituţiilor şi democraţiei. O minoritate mare a cetăţenilor din lumea dezvoltată locuieşte în bulele de filtrare create de aceste platforme – realităţi digitale false în care credinţele existente devin mai rigide şi mai extreme.

    În SUA, aproximativ o treime din populaţia adultă a devenit impenetrabilă la idei noi, inclusiv la fapte demonstrabile. Astfel de oameni sunt uşor de manipulat, un concept pe care Tristan Harris, de la Google, unde deţinea postul de Google design ethicist, l-a numit ”hacking de creiere“. Pe Harris, revista The Atlantic l-a descris ca fiind cel mai apropiat lucru de conştiinţă pe care Silicon Valley îl are.  

    Democraţiile occidentale nu sunt pregătite să facă faţă acestei ameninţări. Statele Unite nu dispun de un cadru de reglementare eficient pentru platformele de internet şi nu au voinţa politică de a crea unul. Uniunea Europeană are atât un cadru de reglementare, cât şi voinţa politică necesară, dar niciuna nu este adecvată provocării. Decizia luată recent de Comisia Europeană de a pedepsi Google cu o amendă record de 2,7 miliarde de dolari pentru comportamentul anticoncurenţial a fost bine concepută, dar subdimensionată. Google a atacat decizia cu apel, iar investitorii au ridicat din umeri. Ar putea fi un început bun, dar a fost un start insuficient de puternic.

    Nu trebuie uitat că marile companii de tehnologie, cu valori de piaţă mai mari decât economiile unor ţări, sunt mai interesate de maximizarea profiturilor decât de a-şi dezvolta o conştiinţă socială.

  • Investitorul chinez care a plecat de la sat pentru a-şi construi un imperiu auto mondial a devenit un erou în China

    Este un deschizător de drumuri pentru China în Europa, dar ar putea deveni un ghimpe în coastele managementului Daimler.

    Omul de afaceri Li Shufu reprezintă, la 54 de ani, personificarea visului chinez. Este văzut ca un erou de publicul din China şi ca un exemplu de autorităţile de la Beijing. Presa chineză scrie că Li s-a bazat doar pe pieţele de capital străine pentru a achiziţiona o participaţie de aproape 10% din acţiunile Daimler, printr-o tranzacţie de 9 miliarde de dolari, ceea ce ar însemna că din China nu a ieşit capital chinezesc pentru această tranzacţie. Beijingul a devenit sensibil la scurgerile de capital din ţară, scrie Deutsche Welle.

    În Germania, la Daimler, activismul investitorului Li provoacă nervozitate. Executivii se tem că acesta, după ce a făcut din compania sa, Geely, cel mai mare acţionar al constructorului auto, se va amesteca în procesul de luare a deciziilor sau va încerca să fure informaţii strategice.

    Visul lui Li este să construiască un Mercedes-Benz chinezesc.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Investiţiile Chinei în Europa emergentă au crescut cu peste 70% anul trecut

    China a crescut valoarea investiţiilor sale în regiune cu 78% până la 7,7 miliarde de euro, după o creştere de 96% în 2016. Statele Unite au rămas primul investitor ca volum, cu 92 de tranzacţii în 2017. Aceste rezultate pot fi un semnal pentru ce se aşteaptă în viitor în regiune, deoarece investiţiile interne au continuat să domine activitatea: investitorii ruşi au efectuat 603 tranzacţii în valoare de 22,5 miliarde de euro iar investitorii polonezi au negociat 166 de tranzacţii în valoare de 4,3 miliarde de euro.

    În ansamblu, Europa emergentă s-a bucurat de încă un alt an foarte bun pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii şi a închis 2017 cu 2.113 tranzacţii, raportate la întreaga regiune – cu 6% mai mult faţă de 2016. Valoarea tranzacţiilor a ajuns la 71,5 miliarde de euro, un mic declin faţă de 2016, dar cu mult peste valorile din 2014 şi 2015.

    “În ciuda incertitudinilor legate de politica mondială, încrederea a crescut în a doua jumătate a anului. Acest lucru a dus la un flux sănătos de tranzacţii în contextul unui interes crescut din partea investitorilor străini. Acest lucru era valabil în special pentru China şi arată că regiunea va juca un rol important în iniţiativa sa « Belt and Road » pentru îmbunătăţirea infrastructurii partenerilor comerciali cheie. Suntem deja martorii unui volum important de activitate la începutul anului 2018, cu toate semnele care indică un alt an bun pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii din regiune “, a declarat Helen Rodwell, Partener, CEE Corporate Practice, CMS.

    Potrivit raportului CMS – EMIS, în 2017 s-au evidenţiat câţiva actori importanţi. În Ucraina, în ciuda tensiunilor din estul ţării, s-a înregistrat o creştere cu 67% a activităţii de fuziuni şi achiziţii, în timp ce Ungaria a înregistrat cea mai mare creştere (126%), în valoare totală de 2,7 miliarde de euro. Rusia, cea mai mare ţară din regiune, a avut cele mai înalte niveluri de activitate în 2017, cu 671 tranzacţii în valoare de 36,7 miliarde de euro. România a înregistrat o creştere puternică în activitatea de fuziuni şi achiziţii, cu o creştere cu 13% a volumului de tranzacţii şi cu 64% a valorii acestora. Creşterea economică din Polonia a avut ca rezultat o piaţă puternică a tranzacţiilor, cu o creştere de 3% a volumului de tranzacţii (288).

    Raportul “M&A 2017/2018” prezintă tendinţele din 15 ţări emergente din Europa Centrală şi de Est – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Muntenegru, Polonia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia şi Ucraina

  • Povestea antreprenorului care a crescut, într-un singur an, veniturile companiei sale de la 30.000 de dolari la 5 milioane

     Miliardarul Mark Cuban a declart că faptul că nu a investit în Davis este una dintre cele mai mari greşeli pe care le-a făcut în emisiune.

    Totul a început de la faptul că fiica sa nu a mai vrut să mănânce carne după ce a văzut într-o revistă PETA felul în care erau chinuite animalele.

    Davis a încercat să-şi convingă fiica că este ok să mănânce carne, însă nu a reuşit aşa că a începută să facă chiftele din fructe de mare deoarece creveţii sunt favoriţii fetei, dar şi soţiei lui Davis. A urmat o petrecere în familie pentru care a pregătit 40 de asemenea chiftele de burger şi i-a fost sugerat să îi vândă.

    A propus produsul său la mai multe restaurante locale şi supermarketuri, dar a avut noroc doar în câteva restaurante. Mai departe, un prieten de-al său l-a înscris la emisiunea “Shark Tank” unde a ajuns în faţa juraţilor cu burgerii săi. Majoritatea au apreciat produsul culinar pregătit de Davis, însă nimeni nu a decis să investească.

    Totuşi, după emisiune a primit “zeci de telefoane de la tot felul de oameni, printre care şi investitori serioşi”. Shawn Davis a mărturisit că veniturile companiei sale au explodat de la 30.000 de dolari la 5 milioane de dolari în doar un an.

    El a rămas în contact cu Marc Cuban, dar şi cu Daymond John, doi juraţi ai Shark Tank. Acum businessul merge ca pe roate, şi fiica lui Davis, de la care a început totul, este în ultimul an de facultate şi vrea să se întoarcă acasă pentru a-şi ajuta tatăl în business.

    Acum mai multe restaurante au în ofertă burgerii lui Davis. De asemenea, el a deschis o reţea de restaurante numite Big Shakes Hot Chicken & Fish unde vinde burgerii de fructe de mare, dar şi alte specialităţi.

  • Ce impozit va reţine statul din 2018 unui investitor care vrea să tranzacţioneze la bursa românească

    „Începând din 2018, plata contribuţiei la asigurări sociale de sănătate (CASS) este de 10%, în limita unui plafon de 22.800 lei/an, deci se va plăti o sumă de 2.280 lei pentru contribuţiile de sănătate. În plafonul de 22.800 lei/an nu intră numai dividendele, dar şi orice alte venituri cu excepţia salariilor, pensiilor, indemnizaţiilor etc“, spune Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • (P) Cum să alegi platforma potrivită pentru tranzacţionare

    Totuşi, vorbim despre finanţe. Aşa că platforma online trebuie aleasă cu atenţie. În afară de opţiunile pe care le oferă, acea platformă are nevoie să fie, în primul rând, sigură, pentru că îţi administrează fondurile în relaţie cu piaţa internaţională.

    În România există câteva platforme cunoscute pentru tranzacţionări. Cea mai folosită este Metatrader 4. De obicei, platformele sunt puse la dispoziţie de brokerul pe care ţi-l alegi. Însă, chiar şi atunci vei primi mai multe opţiuni. Există câteva criterii după care poţi verifica dacă o anumită platformă este cea potrivită pentru tine. Hai să vedem care sunt acestea.

    Ce trebuie să îţi ofere platforma de trading

    1. Posibilităţi: Ai nevoie să tranzacţionezi oricând, de pe orice device. Platforma are datoria să îţi ofere această posibilitate. Platforma trebuie să poată fi accesată şi de pe pocket PC şi smartphone, indiferent de sistemul de operare.
    2. Unelte complete de lucru: Tranzacţii automatizate, unelte pentru gestiunea riscurilor, o interfaţă intuitivă, flexibilă şi cu funcţii uşor de descoperit.
    3. Rapoarte: Acces la ştiri relevante, analizele de pe pieţele financiare, indicatori independenţi şi rapoarte analitice pentru orice perioadă de lucru.
    4. O specializare în trading: Platforma trebuie să susţină orice fel de tranzacţie, mai ales … (adaugă aici moneda da de lucru, fie că lucrezi cu Futures, valute sau altceva). Această mini-specializare înseamnă că platforma ta va fi mai rapidă în sistemul de lucru preferat sau va oferi un pachet de rapoarte relevant pentru tine.
    5. O versiune demo: Contul demo trebuie să fie compatibil cu sistemul de operare al computerului tău. Acel cont funcţionează pe aceleaşi principii al celui real şi îţi reproduce condiţiile de piaţă. Vei avea acces la rapoarte şi evoluţia activităţilor tale şi nu numai.
    6. Siguranţă în spaţiul virtual: Platforma trebuie să aibă un sistem de criptare avansat, cu un nivel ridicat de securitate pentru trading.

    Platforma Metatrader 4 de la Admiral Markets le include pe toate acestea şi oferă şi posibilitatea de tranzacţionare pe 9 intervale de timp. Viitorii investitori au posibilitatea de a descărca atât platforma Metatrader 4 pentru Windows, cât şi Metatrader 4 pentru OS X.

    Tranzacţiile se fac cu încredere

    Atunci când un trader lucrează după o strategie, el trebuie să aibă încredere în brokerul ales, platforma pe care lucrează şi tranzacţia în sine. Platforma este cea care face legătura între tine şi piaţa internaţională bursieră şi îţi asigură o comunicare eficientă cu aceasta.

    Platforma este doar unul dintre factorii de care trebuie să ţii cont, dacă te tentează o carieră în lumea forex. Însă, este unul din cei decisivi. Piaţa bursieră este pe cât de tentantă, pe atât de solicitantă, din punct de vedere al timpului şi documentării. Vei petrece mult timp în simulări forex, citind documente despre pieţe internaţionale şi observând activitatea valutelor pe care doreşti să le tranzacţionezi. Însă, la final, câştigul reflectă munca şi poate fi unul impresionant.

     

  • Cehii de la P3 au mai cumpărat un teren de peste 17 hectare

    Ca parte a strategiei de dezvoltare, P3 a achiziţionat acest teren în apropierea parcului P3 Bucharest pentru a se adapta la cererea crescută din partea clienţilor, atât existenţi, cât şi noi, şi pentru a satisface nevoile logistice ale acestora, spun reprezentanţii companiei în comunicatul de presă.

    “P3 îşi doreşte să dezvolte afacerea din România, iar această achiziţie este un alt pas către realizarea strategiei noastre şi consolidarea poziţiei noastre pe piaţă. P3 Bucharest Park este cel mai mare parc logistic din România, având peste 2.500 de persoane care lucrează în cei 370.000 de metri pătraţi de spaţii de depozitare şi de birouri. Plănuim să continuăm dezvoltarea parcului într-o manieră durabilă şi să menţinem poziţia acestuia de lider, prin atenţie atât asupra creşterii, cât şi a calităţii”, spune Sînziana Pardhan, country head P3 Romania.

    În acest an, P3 a devenit unul dintre primii dezvoltatori de proprietaţi logistice din lume care este participant activ al Compact Global al Naţiunilor Unite, cea mai importantă iniţiativă de responsabilitate socială din lume. Compactul, care are peste 12.000 de semnatari din 170 de ţări, are ca scop să mobilizeze  o mişcare globală a companiilor dezvoltate durabil. Acesta solicită companiilor să îşi alinieze strategiile şi operaţiunile cu 10 principii universale privind drepturile omului, munca, mediul şi combaterea corupţiei. De asemenea, companiile trebuie să întreprindă acţiuni strategice pentru a promova obiective mai largi ale societăţii, cum ar fi cele 17 Obiective ale ONU pentru dezvoltare durabilă, cu accent pe colaborare şi inovare.

    P3 are, în acest moment, un total de 370.000 de metri pătraţi în 14 depozite în parcul P3 Bucharest şi alţi 100.000 de metri pătraţi care permit dezvoltarea de noi spaţii. Situat la 13 km de centrul oraşului, P3 Bucharest Park se află pe soseaua de centură a oraşului, care oferă acces uşor la toate cele 6 sectoare din Bucureşti, la Aeroportul Internaţional Henri Coanda (22 km) şi la autostrada A2. P3 încearcă, de asemenea, să se extindă atât în Bucureşti, cât şi în partea centrală şi de vest a ţării, spun reprezentanţii companiei.