BusinessMagazin

Tag: interventie

  • Povestea tinerei de 21 de ani căreia LOTERIA i-a DISTRUS viaţa. „Nu voi mai juca niciodată”

    A devenit cel mai tânăr cel mai tânăr câştigător de loterie din Marea Britanie pe când avea doar 17 ani, iar o mare parte din bani i-a cheltuit pe proceduri de înfrumuseţare. Jane Park, în vârstă de 21 de ani, a suferit şi o intervenţie estetică care i-a provocat o septicemie, conform Daily Mail. 
     
    Tânăra, care a cheltuit 50.000 de lire sterline pe astfel de tratamente de înfrumuseţare, din suma de 1 milion de lire sterline câştigaţi în 2013, a dezvăluit la o emisiune televizată că se află în agonie de câteva luni. „Sunt puţin mai bine, dar nu grozav”, a declarat Jane la emisiunea britanică Morning Today. Ultima procedură, de lifting a posteriorului, a avut loc în Turcia şi ar fi costat 5.000 de lire sterline, conform zvonurilor din media. În urma acesteia, Jane ar fi avut o alergie severă, care s-a înrăutăţit în zilele următoare.

    Anterior, aceasta a declarat că are în vedere o acţiune în justiţie împotriva Loteriei, care „i-a plătit”, practic, toate aceste tratamente, deoarece, susţine aceasta, viaţa sa ar fi fost de 1- ori mai bună dacă nu ar fi devenit milionară la o vârstă atât de fragedă.

    Deşi s-a răzgândit în cele din urmă în legătură cu acţionarea în instanţă a loteriei, Jane Park, care locuişte acum în Scoţia, declară că încă mai regretă faptul că şi-a făcut public câştigul şi că nu va mai participa niciodată. De asemenea, sfătuieşte tinerii să fie mai rezervaţi în legătură cu astfel de decizii

  • Marian Godină nu mai e poliţist de circulaţie?! Unde a ajuns

    De puţin timp, Marian Godină s-a transferat la Serviciul de Acţiuni Speciale Braşov, dar nu a anunţat nimic pe reţeaua de socializare, aşa cum îşi obişnuise fanii.

    Poliţistul a fost văzut purtând uniforma SAS la festivitatea de aprindere a luminilor de Crăciun, în Piaţa Sfatului, din Braşov. Transferul ar fi avut loc încă de la începutul lunii octombrie, susţin surse din poliţie.

    Sursa 

  • COD PORTOCALIU şi galben de viscol şi ceaţă în mai multe judeţe. Peste 5.000 de pompieri, pregătiţi să intervină în zonele vizate de avertizări

    Sub avertizare cod portocaliu de viscol sunt judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş până la ora 16.00, Hunedoara şi Caraş-Severin până la ora 17.00, şi Prahova, Argeş şi Dâmboviţa până la ora 18.00.
     
    În judeţele Prahova, Argeş şi Dâmboviţa, la altitudini de peste 2.000 de metri, vântul va avea intensificări cu rafale ce vor depăşi 100…120 km/h, iar ninsoarea viscolită va reduce vizibilitatea.
     
    În judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, la altitudini de peste 1.800 de metri, au loc intensificări ale vântului care la rafală vor atinge şi depăşi 90-100 km/h, iar în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş, la altitudini de peste 1.700 de metri, au loc intensificări ale vântului care la rafală vor atinge şi depăşi 90…100 km/h.
     
    Sub avertizare cod galben de viscol de află judeţele Bihor, Timiş, Arad, Constanţa şi Tulcea până la ora 17.00, Sibiu până la ora 20.00 şi Cluj până la ora 21.00
     

  • Premierul Tudose continuă tirul de foc la adresa băncilor, după cel mai ridicat curs din istorie: BNR trebuia să intervină. Nu a făcut-o. Nu exclud ca deprecierea leului în raport cu euro să fie ”o răzbunare” a băncilor

    Întrebat care este explicaţia deprecierii monedei naţionale în raport cu euro, Mihai Tudose a răspuns: ”Vă recomand călduros să vorbiţi cu Banca Naţională care ar trebui să fie un pic atentă la aceste lucruri. BNR poate şi trebuie să intervină pe aceste lucruri. N-a făcut-o. Întrebaţi domnia sa, Banca”.
     
    Un alt reproş adus Băncii Naţionale este că a autorizat băncile să reducă nivelul depozitelor minime. ”BNR a spus, în înţelepciunea ei, băncilor din România că sunt bune, solide şi nu mai au nevoie să ţină 10% depozite, că poate să fie 8% ceea ce le-a disponibilizat 500 de milioane de euro, dintre care 280 de milioane au plecat deja din ţară. Ei au avut lei şi i-au schimbat în euro ca să-i scoată din ţară. Tot băncile au creat acest lucru”, a spus premierul.
     
    Tudose a spus că va trebui ca Guvernul să aibă ”o discuţie foarte serioasă” cu conducerea BNR despre rolul unei bănci naţionale.
     

  • Un supermarket din România anunţă ieftinirea ouălor de la micii fermieri români, după intervenţia ministrului Agriculturii, Petre Daea

    Preţul pe ou ajunge astfel la aproximativ 0,66 lei. Cooperativa Agricolă „Ţara Mea” este o asociaţie a micilor fermieri români şi furnizează ouă în magazinele Kaufland.

    Preţul în creştere al ouălelor a fost discutat şi în şedinţa de Guvern de miercuri 22 noiembrie, cînd premierul Mihai Tudose l-a chestionat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, cu privire la scumpirea unor produse, afirmând că ”au început să circule caricaturi cu găini care-şi iau haine de blană, că s-au scumpit ouăle”.

    ”Dat fiind faptul că în piaţă preţurile la unele produse au crescut nejustificat, imediat am instituit la nivelul ministerului o echipă de control. De altminteri, ieri au intrat în dispozitiv toate instituţiile statului să verifice ce şi cum. Am făcut şi o adresă dlui preşedinte al Consiliului Concurenţei şi l-am rugat să intervină pentru că sunt elemente pe care noi nu le cunoaştem, dat fiind faptul că ele nu se justifică din punct de vedere al calculelor pe care le facem şi al logicii privind desfăşurarea procesului de producţie”, a declarat ministrul Petre Daea. El a mai spus că preţul ouălor la producător este de 36 de bani pe bucată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telegramă pentru Liviu Dragnea

    Prin decizia de astăzi, guvernul pe care dvs. l-aţi susţinut a intervenit în contractul dintre mine şi angajatorul meu. Nu s-a introdus o taxă nouă pe care să o suporte angajatorul, nu au existat negocieri pentru a se găsi o variantă de a acoperi deficitul bugetar pe care tot dvs. l-aţi generat. Nu, guvernul Tudose a decis modificarea contractului meu de muncă. E o măsură benefică pentru mine? Mă voi alege cu mai mulţi bani la sfârşit de lună? Permiteţi-mi să dau crezare celor care se pricep mai bine decât dvs. şi să trag concluzia că lucrurile vor sta invers.

    De ce nu te duci să cauţi un loc de muncă mai bine plătit, veţi întreba; aş putea să fac asta, voi răspunde, dar nu aţi înţeles care e de fapt ideea. Dacă eu lucrez pe 1.500, 2.000 sau 5.000 de lei este alegerea mea, şi reprezintă o înţelegere pe care eu am făcut-o cu angajatorul meu. De unde era să ştiu că guvernul pe care d-voastră l-aţi propus o să vină şi o să-mi bage mâna în buzunar?

    Nu are importanţă că pierd 1 leu sau 1.000 de lei; tot ce contează e faptul că îi pierd.

    Prin urmare, dle. Dragnea, haideţi să spunem lucrurilor pe nume: trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat au un singur rol, şi anume de a compensa incapacitatea autorităţilor de a controla modul şi frecvenţa în care companiile plătesc, către stat, dările pe care le datorează. Dar sunt eu vinovat pentru incompetenţa celor pe care dvs. i-aţi numit?

    Nu-mi rămân prea multe de făcut, sigur, pentru că eu nu mă aflu în postura în care vă aflaţi dvs.; eu nu pot să mă prezint la sediul guvernului sau la cel al partidului pe care îl conduceţi şi să încep să caut prin buzunarele celor care se află acolo. Nu-mi rămâne decât să sper că veţi înţelege că lucrurile se fac mai cu cap şi că nu strică să cereţi, măcar ocazional, părerea unor oameni care înţeleg sistemul fiscal mai bine decât dumneavoastră. Am o presimţire că nu va fi prea greu.

    Îmi mai rămâne, sigur, varianta de a scrie ceea ce cred în speranţa că oamenii se vor trezi din amorţeala generală care a cuprins România şi că vor combate, prin orice variantă posibilă, seria de măsuri fiscale pe care guvernul propus de dvs. le tot adoptă; că oamenii vor reuşi, cumva, să treacă prin această furtună a incompetenţei.

    PS: Un cititor scria că ar avea mai multă încredere într-o maimuţă la conducerea unei nave spaţiale decât în măsurile luate de guvern. Cred, sincer, că era prea optimist.

  • Telegramă pentru Liviu Dragnea

    Prin decizia de astăzi, guvernul pe care dvs. l-aţi susţinut a intervenit în contractul dintre mine şi angajatorul meu. Nu s-a introdus o taxă nouă pe care să o suporte angajatorul, nu au existat negocieri pentru a se găsi o variantă de a acoperi deficitul bugetar pe care tot dvs. l-aţi generat. Nu, guvernul Tudose a decis modificarea contractului meu de muncă. E o măsură benefică pentru mine? Mă voi alege cu mai mulţi bani la sfârşit de lună? Permiteţi-mi să dau crezare celor care se pricep mai bine decât dvs. şi să trag concluzia că lucrurile vor sta invers.

    De ce nu te duci să cauţi un loc de muncă mai bine plătit, veţi întreba; aş putea să fac asta, voi răspunde, dar nu aţi înţeles care e de fapt ideea. Dacă eu lucrez pe 1.500, 2.000 sau 5.000 de lei este alegerea mea, şi reprezintă o înţelegere pe care eu am făcut-o cu angajatorul meu. De unde era să ştiu că guvernul pe care d-voastră l-aţi propus o să vină şi o să-mi bage mâna în buzunar?

    Nu are importanţă că pierd 1 leu sau 1.000 de lei; tot ce contează e faptul că îi pierd.

    Prin urmare, dle. Dragnea, haideţi să spunem lucrurilor pe nume: trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat au un singur rol, şi anume de a compensa incapacitatea autorităţilor de a controla modul şi frecvenţa în care companiile plătesc, către stat, dările pe care le datorează. Dar sunt eu vinovat pentru incompetenţa celor pe care dvs. i-aţi numit?

    Nu-mi rămân prea multe de făcut, sigur, pentru că eu nu mă aflu în postura în care vă aflaţi dvs.; eu nu pot să mă prezint la sediul guvernului sau la cel al partidului pe care îl conduceţi şi să încep să caut prin buzunarele celor care se află acolo. Nu-mi rămâne decât să sper că veţi înţelege că lucrurile se fac mai cu cap şi că nu strică să cereţi, măcar ocazional, părerea unor oameni care înţeleg sistemul fiscal mai bine decât dumneavoastră. Am o presimţire că nu va fi prea greu.

    Îmi mai rămâne, sigur, varianta de a scrie ceea ce cred în speranţa că oamenii se vor trezi din amorţeala generală care a cuprins România şi că vor combate, prin orice variantă posibilă, seria de măsuri fiscale pe care guvernul propus de dvs. le tot adoptă; că oamenii vor reuşi, cumva, să treacă prin această furtună a incompetenţei.

    PS: Un cititor scria că ar avea mai multă încredere într-o maimuţă la conducerea unei nave spaţiale decât în măsurile luate de guvern. Cred, sincer, că era prea optimist.

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”