BusinessMagazin

Tag: inteligenţa artificiala

  • AI-ul schimbă regulile jocului în industria IT din România

    Industria IT din România traversează o perioadă de transformare importantă. Datele recente indică o scădere a proiectelor de outsourcing din pieţele tradiţionale, în paralel cu o creştere a concurenţei din ţări cu costuri mai reduse. În acest context, inteligenţa artificială (AI) este un factor disruptiv major. Avaelgo, o companie de IT din Timişoara, oferă o perspectivă relevantă asupra acestei tranziţii.

    Conform CEO-ului Mihai Tătăran, firma a înregistrat o schimbare notabilă în dinamica pieţei muncii: în 2024, pentru aceleaşi poziţii deschise, au primit semnificativ mai multe CV-uri, cu aşteptări salariale reduse comparativ cu anul precedent. În paralel, Avaelgo raportează o creştere a proiectelor bazate pe AI. Din aprilie 2024, compania a fost implicată în şase astfel de iniţiative, inclusiv un proiect pilot cu o instituţie publică centrală pentru implementarea unui asistent AI în completarea formularelor online. Aceste evoluţii sugerează o posibilă reconfigurare a industriei IT locale, cu un accent crescut pe inovaţie şi adoptarea tehnologiilor emergente.

    Rămâne de urmărit modul în care companiile româneşti vor capitaliza aceste oportunităţi pentru a-şi menţine competitivitatea pe plan global. „Vedem un fenomen de reducere a proiectelor de outsourcing din zonele clasice, adică America de Nord şi zona de vest a Europei, e un fenomen care a apărut de vreo doi ani de zile şi care s-a accentuat. Americanii au ales, de exemplu să se ducă în America Latină, iar spaţiul germanic e lovit de probleme care ţin de industrie şi de costul energiei, ceea ce a dus la reducerea unor bugete. Suprapus peste fenomenul acesta, observăm o reducere a bugetelor de IT pe fondul unor incertitudini ori a unor repoziţionări în cazul unor businessuri foarte mari“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Tătăran, CEO al Avaelgo, un furnizor de soluţii IT din Timişoara şi unul dintre partenerii importanţi pe plan local ai gigantului american Microsoft, care a devenit recent parte a IPS Solutions, un grup software cu sediul central în Liechtenstein.

    Compania a experimentat asemenea schimbări bruşte de strategie cu unii clienţi din portofoliu, a spus Tătăran. „Noi avem doi clienţi din domenii complet diferite, ambele companii cu cifre de afaceri de miliarde de euro, care şi-au schimbat strategia semnificativ şi atunci au luat tot cash-ul disponibil, reducând foarte mult nişte investiţii sau nişte cheltuieli operaţionale din IT, pentru a îl duce către alte investiţii“. În plus, furnizorii de IT au început să fie concuraţi tot mai puternic de giganţi precum marile companii de consultanţă şi audit, care încep să preia gestiunea IT-ului pentru clienţi, consolidând lista de furnizori. „Un alt fenomen pe care îl vedem de vreo doi ani de este o consolidare a contractelor de IT existente la jucători foarte mari. Adică firme mari şi foarte mari, pe care le ţintim şi noi, sunt abordate de grupurile mari de consultanţă sau de IT, cele cu zeci sau sute de mii de angajaţi cel puţin, şi care agregă toate contractele de IT, practic renunţându-se la nişte furnizori. Şi în cel mai bun caz furnizorul de casă al acelor companii va fi subcontractat la alte preţuri. Acesta e un alt fenomen care acum a început să prindă cheag.“ Peisajul este completat şi de competiţia cu alte ţări, unde tarifele pentru pro­gramatori sunt mai mici. „În acelaşi timp se mai întâmplă un fenomen care are legătură cu discuţia de mai devreme.  Competiţia noastră în multe proiecte sunt alte ţări din zonă care însă lucrează foarte ieftin. Iar când spun din zonă mă duc până la Vietnam, trecând prin Pakistan şi aşa mai departe, care au şi oameni deştepţi, care ştiu limba engleză şi atunci trebuie să luptăm şi cu astfel de fenomene.  Noi trebuie să ne şi reinventăm puţin serviciile pe care le oferim“. Mihai Tătăran spune că e greu de estimat cum va evolua în continuare această situaţie în condiţiile în care industria este afectată şi din alte zone macro „care vin cu o viteză foarte mare, cum ar fi, de exemplu chiar şi inteligenţa artificială. Deci se întâmplă destul de multe, sunt aspecte negative pentru firmele de IT cum suntem şi noi. În acelaşi timp sunt şi nişte oportunităţi care încep să se închege. Încă sunt relativ micuţe financiar, dar se vor contura nişte proiecte serioase în zona de inteligenţă artificială în special“. După o vizită la Redmond, în SUA, la sediul central al Microsoft, Mihai Tătăran spune că s-a convins că lucrurile vor fi schimbate de AI mai rapid decât anticipase. „Anvergura schimbărilor este mult mai mare decât îmi imaginasem. Am venit acasă în primăvară şi le-am zis colegilor: oameni buni, trebuie să ne mişcăm rapid. (…) Astfel că noi am făcut o pivotare către inteligenţa artificială la modul foarte serios“. Decizia a fost luată în contextul în care AI evoluează foarte rapid şi nu există motive să credem că lucrurile se vor schimba, a adăugat Tătăran. „Evoluţia este o îmbunătăţire de 1.000 de ori o dată la 2-3 ani, adică nivelul de eficienţă a unor modele de tip LLM este de 1.000 de ori mai mare o dată la doi ani, ceea ce înseamnă că peste patru ani este de 1 milion de ori mai mare. Despre asta vorbim, de ceva de genul ăsta. Sunt nişte estimări, dar în ultimii patru ani s-au întâmplat şi nu ai niciun motiv să crezi că va decelera treaba asta în următorii 2-3-4 ani. Deci e o revoluţie clar.“ Acest context nou se vede şi în piaţa muncii din IT, unde companiile au acum pe masă mai multe CV-uri atunci când scot joburi pe piaţă, iar pretenţiile salariale au scăzut. „Anul ăsta la recrutare am avut mult mai multe CV-uri pentru aceeaşi poziţie şi cu aşteptări salariale semnificativ mai mici decât acum un an.“ Inginerii software şi companiile de IT trebuie să se adapteze noului context pentru a supravieţui, spune Mihai Tătăran.

    „Am avut o discuţie foarte clară şi foarte transparentă ca colegii pentru că şi eu sunt inginer software: ce-a mers 20 de ani nu mai merge acum. Inginerul software nu mai este doar un programator care, noi spuneam aşa într-un mod foarte simplist, mută taskuri din stânga în dreapta într-o unealtă de project management.Inginerul software trebuie să înţeleagă acum ce vrea clientul. Deci dacă vrem să supravieţuim la nivel european şi mondial unde e competiţia noastră, atât ca firme cât şi ca indivizi, trebuie să facem ceva mai mult decât făceam acum un an, doi, asta e foarte clar, în condiţiile în care nu suntem plătiţi mai mult“.   

    Rubrica „Start-up Star”

    Invitat: Mihai Tătăran, CEO, Avaelgo – furnizor de soluţii de IT din Timişoara

    „Noi, ca ţară care nu are o abundenţă de capital să inventeze tehnologii noi, suntem de data aceasta foarte bine poziţionaţi pentru că avem un capital uman destul de bine calificat şi rodat în proiecte complexe în afară. Trebuie să jucăm corect cartea AI, să ne folosim de tehnologia Microsoft sau Google într-un mod foarte deştept pentru a dezvolta produse şi servicii noi.“

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Mărioara Mihali, cofondatoare a Rhythm Touch.

    Ce face? Dezvoltă o brăţară inteligentă care să ajute persoanele cu deficienţe de auz să perceapă muzica, prin transformarea ritmurilor în vibraţii.

    „Împreună cu colegele mele am dezvoltat o brăţară care transformă muzica în vibraţii pentru persoanele cu deficienţe de auz, pentru ca ei să poată să participe la evenimente care implică muzica la festivaluri, la concerte. Brăţara are un microfon care captează muzica din exterior, sunetul e procesat şi după trimis la nişte motoraşe care vibrează pe ritmul muzicii. Scopul este incluziunea – să ajungem cumva la o lume în care persoanele cu deficienţe de auz să poată să participe la orice eveniment care implică muzică.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Mihai Dârzan, fondator şi CEO al Procesio – platformă de automatizare a proceselor de business.

    Ce e nou? Compania estimează că divizia Procesio va ajunge să genereze anul acesta venituri de un milion de euro, în condiţiile în care a identificat o serie de noi oportunităţi de creştere atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

    „2023 a fost un an atât foarte plin, cât şi foarte interesant. Cu adevărat, noi am descoperit cum trebuie să vin­dem şi cum trebuie să scalăm în a doua jumătate a anului, mai degrabă aproape în ultimul sfert al anului trecut. Şi de atunci şi încărcarea noastră a crescut foarte mult şi se văd deja şi rezultatele acestei încărcări. La nivel de companie, unde avem cele două divizii de business, partea de power & gas şi partea care se ocupă de Procesio, am închis anul trecut cu 1,6 mil. euro – o cifră care arată atât stabilitatea, cât şi direcţia de creştere pe care le are compania noastră.”

    Invitat: Marcel Ionescu, fondator şi CEO, AgriCloud – soluţii IoT pentru agricultură.

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în plin proces de dezvoltare şi extindere atât pe plan local, unde a reuşit să atragă tot mai mulţi clienţi, cât şi pe plan internaţional, unde şi-a propus să intre în următoarea perioadă pe piaţa din India. Totodată, echipa AgriCloud este implicată şi în recentul proiect anunţat de Guvernul României care presupune dezvoltarea şi producerea unor drone proprii pentru uz militar şi agricol.

    „Este extrem de plăcut să observăm cum din ce în ce mai mulţi fermieri care acum un an, un an şi jumătate aveau rezistenţă în adopţia tehnologiei, anul acesta au început să fie foarte deschişi şi s-au întors către noi pentru a începe să implementeze în ferma lor tehnologia. Acum, în momentul în care noi implementăm tehnologia la fermier, este un proces destul de greu, pentru că toţi avem rezistenţă la schimbare şi avem nevoie de noi proceduri de lucru, avem nevoie să privim aceeaşi problemă, care este cultura, din unghiuri diferite.“

    Invitat: Alexandru Holicov, fondator şi CEO Adservio – platformă edtech.

    Ce e nou? Compania din Iaşi şi-a propus să îşi crească anul acesta businessul cu 50% şi să ajungă astfel la o cifră de afaceri de minimum 3 milioane de euro. Echipa Adservio, care are în prezent 60 de membri, a dezvoltat o serie de noi module, bazate inclusiv pe tehnologia inteligenţei artificiale (AI), care vor fi lansate odată cu începerea noului an şcolar în septembrie.

    „Lucrăm de vreo jumătate de an la două module importante pe care o să le lansăm în toamnă aceasta, la începutul noului an şcolar.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Afaceri de la Zero. Trei tineri au creat o platformă digitală pentru raportările de mediu obligatorii ale companiilor. „Dezvoltăm un instrument nou cu ajutorul inteligenţei artificiale“

    ♦ În acest moment, portofoliul WasteBill numără peste 500 de clienţi – companii şi consultanţi.

    Toni Mandin, Mihai Costea şi Georgiana Voinea sunt trei tineri care în urmă cu cinci ani au puse bazele unei platforme online menite să faciliteze raportările de mediu obligatorii pentru companii.

    „WasteBill este o platformă online de mediu creată pe principiul one-stop-shop, cu scopul de a ajuta companiile să fie atente la legislaţia de mediu. În acest moment, aplicaţia WasteBill integrează trei module – Gestiunea deşeurilor, Academia de mediu şi Marketplace-ul de mediu“, a explicat Toni Mandin la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero. Prin modulul Gestiunea deşeurilor, este digitalizat procesul de raportare a cantităţilor de deşeuri pe care le produce o companie.

    Academia de mediu ajută responsabilii de mediu să se educe în domeniu. Marketplace-ul de mediu facilitează interacţiunea dintre companii şi furnizorii de servicii de mediu.

    Orice companie are responsabilitatea gestionării deşeurilor. Este, de exemplu, echivalentul raportărilor financiare la ANAF, doar că pe partea de mediu. Noi transpunem diversele raportări pe hârtie în formatul digital. Din păcate, Ministerul Mediului nu are un sistem digital care să ne permită să transferăm datele direct către ei, dar am înţeles că se lucrează la o astfel de platformă. De aceea, tot clienţii sunt cei care trimit datele către minister“, a spus Mihai Costea.

    În acest moment, portofoliul WasteBill numără peste 500 de clienţi – companii şi consultanţi. Oferta cuprinde conturi de companii, în care firma îşi gestionează deşeurile, şi conturi de consultanţi, care au în portofoliu mai multe companii. Contul de companie costă 30 de euro pe lună, iar cel de consultant costă 4,97 euro pe lună per punct de lucru de firmă din portofoliu. „Clienţii noştri sunt în general din zona de import-export, din industria transporturilor, din auto. În final, orice companie este generatoare de deşeuri şi este obligată să facă raportările de deşeuri.“

    Ideea WasteBill a pornit de la Georgiana Voinea, una dintre fondatoare. Ea era şi încă este expert de mediu şi se afla în căutarea unei soluţii care să-i faciliteze munca. Toni Mandin este specialist în marketing, Mihai este programator şi aşa a luat naştere echipa.

    „La început fiecare a venit cu bani de acasă pentru investiţie, cam 5.000 de euro de fiecare, iar la un moment dat am aflat despre un grant, Climate-KIC Accelerator. A fost un concurs, am participat cu un pitch şi la final au fost desemnate şase firme câştigătoare, printre care şi WasteBill. Am primit o finanţare de 20.000 de euro, bani nerambursabili, cu care am putut să ne organizăm cu aspectele legale.“

    În acest moment, WasteBill a ajuns în stadiul în care este pe breakeven şi nu mai raportează pierderi, iar fondatorii nu mai sunt nevoiţi să aducă bani de acasă. Planul lor este ca, începând de anul acesta, să meargă pe creştere.

    „Dezvoltăm acum, cu ajutorul inteligenţei artificiale, un instrument care să poată sfătui un client exact ce are de făcut în domeniul gestionării deşeurilor. Momentan, soluţia este în faza de testare şi urmează să fie lansată.“

    Contul de companie costă 30 de euro pe lună, iar cel de consultant costă 4,97 € pe lună per punct de lucru de firmă din portofoliu.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Răbdarea şi AI au ajutat Nvidia să spargă toate recordurile pe Bursă şi să devină liderul lumii corporate. Dar în ascensiunea sa a tras după sine sectoare întregi, de la metale industriale la energie. Există teamă că bula se va sparge. Însă revoluţia AI s-ar putea să fie una fără precedent

    Cu Apple, Microsoft, Alphabet (Google), Amazon şi Meta (Facebook), toate companii de tehnologie de mărimea econo­miilor unor ţări şi lideri ai lumii corporate americane, pariind pe ascensiunea inteligenţei artificiale, poate să pară normal ca Nvidia, designer şi producător de cipuri pentru AI, să fie una dintre cele mai valoroase cor­poraţii din America.

    Dar Nvidia a devenit cea mai mare compa­nie americană şi din lume în funcţie de capita­lizarea de piaţă şi a urcat în top într-un timp foarte scurt, de doar un an şi jumătate, pornind practic de nicăieri. În urmă cu cinci ani era cunoscută cel mult doar ca umil producător de plăci video, deşi are trei decenii de existenţă, iar acum este mai mare decât Apple, Microsoft, Alphabet, Amazon şi Meta.

    Compania a insistat să parieze pe AI când alţii nu vedeau vreun potenţial de afaceri acolo şi a ajuns cu tehnologia înaintea multora. Creşterea explozivă a sec­torului, inclusiv pe baza creşterii cererii de cipuri, aplicaţii sau ser­vicii, împinge în sus tot ce este legat de AI, chiar şi econo­mii, cum este cea a Coreei de Sud. Acest lucru creează opor­tu­nităţi de nerefuzat.

    Spre exemplu, Berkshire Hathaway, vehiculul de investiţii al AI-scepticului Warren Buffett şi prima dintre cele mai valoroase companii americane care nu are ca domeniu de activitate tehnolo­gia, are investiţii în inteligenţa artificială. Dar există şi temeri. Pentru The Wall Street Journal, boomul tech şi AI reînvie amintirea bulei dot-com, a companiilor de internet, care a făcut implozie în anul 2000. Sunt analişti care spun că avansul fabulos al acţiunilor Nvidia, care trage după ea burse întregi, are la bază emoţia şi nu calcule bazate pe date reale.

    Din chiar sectorul tech a venit avertismentul că dezvoltarea AI poate fi frânată de consumul prea mare de energie. Centrele de date necesare industriei, mari devoratoare de electricitate, împing la limită infrastructurile de energie. Tot WSJ a observat că revoluţia AI îşi pierde din forţă deoarece ritmul inovaţiei încetineşte, utilizarea este încă limitată, iar costurile de funcţionare sunt exorbitante.

    Însă investitorii sunt de altă părere. Acţiu­nile Nvidia au crescut cu peste 300% în ultimii trei ani şi cu peste 170% de la începutul acestui an. Pieţele, când pariază, iau în calcul nu doar rezultatele financiare şi piaţa din prezent, ci şi estimări privind afacerile, cererea şi oferta din viitor. Investitorii pariază pentru viitor.

    Dovadă sunt preţurile cuprului, care recent au atins cel mai ridicat nivel din istorie mulţu­mită anticipării unei cereri puternice în con­textul aşteptărilor ca piaţa AI să urce puternic. Cuprul s-a scumpit în pofida producţiei mari din Asia şi în special din China. De asemenea, aşteptările privind dezvoltarea AI îi orientează pe unii investitori spre industria energiei regenerabile.

    Multe companii de tehnologie, care au şi ţinte ambiţioase de reducere a amprentei de carbon, îşi construiesc parcuri solare pentru centrele lor de date. Aceste centre de date sunt necesare deoarece pentru antrenarea modele­lor AI este nevoie de cantităţi enorme de informaţii. De aceea, de revoluţia AI profită şi producătorii de servere şi furnizorii de servicii de cloud computing.

    Serverele şi computerele au nevoie de ci­puri de memorie de bandă largă, iar investito­rii şi-au îndreptat atenţia către producătorii aces­tor piese şi către furnizorii de echipaente care fabrică aceste piese. Un astfel de furnizor este Towa, companie japoneză care controlează trei sferturi din piaţa globală de echipamente pentru matriţe pentru cipuri. Acţiunile ei au crescut cu aproape 400% într-un an.

    Liderii pieţei cipurilor de memorie sunt din Coreea de Sud. Preţurile exporturilor lor cresc cu viteze istorice. Exporturile în sine de cipuri de memorie urcă cu 30-40%. De acest lucru pro­fită companii precum Samsung, care au devenit mo­toa­re de creştere ale economiei sud-coreene. Prin urmare, revoluţia AI nu mai ţine doar de Nvidia, dar această companie rămâne simbolul ei.

    La fel cum era Cisco în anul 2000 pentru bula dot-com. Compania a urcat pe vârful valului internetului, produsele ei stând la baza industriei incipiente. Ca şi Nvidia, Cisco a întrecut Microsoft pentru a deveni cea mai valoroasă companie, notează WSJ. John Chambers, CEO-ul Cisco în vremea boom-ului dot-com, spune că astăzi se pot face câteva paralele, dar că dinamica revoluţiei AI este diferită. Fostul executiv, în prezent investitor, are pariuri mari pe AI, în domenii precum securitatea cibernetică.

    „Viteza schimbării este diferită, mărimea pieţei este diferită, scena pe care a apărut cea mai valoroasă companie este diferită“, a spus Chambers. Valoarea Nvidia a ajuns luna aceasta la 3.000 miliarde dolari. Cu o lună în urmă era de 2.000 miliarde dolari. Pentru primul trimestru, compania a raportat venituri de 26 miliarde dolari, de trei ori mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Evoluţia reflectă viteza de creştere a cererii. Nvidia „va fi cea mai importantă companie pentru civilizaţia noastră în următorul deceniu, pe măsură ce lumea se va baza din ce în ce mai mult pe inteligenţa artificială“, a declarat recent analistul Angelo Zino de la CFRA Research. Cipurile cu care Nvidia face pionierat vor fi cea mai importantă invenţie a acestui secol, prezice el. Se estimează că Nvidia are o cotă de 80% din piaţa cipurilor AI.

    Fluxul fără limite de bani care curge în Inteligenţa Artificială i-a îndemnat la prudenţă pe unii investitori, care nu sunt siguri că boom-ul poate continua neabătut. Aproape 50 de miliarde de dolari au fost investite în cipurile Nvidia de când a început boom-ul, conform unei estimări a Sequoia Capital din martie, dar startup-urile de generative-AI au avut doar 3 miliarde de dolari din vânzări.

    Acest dezechilibru, a spus atunci partenerul Sequoia Sonya Huang, înseamnă că „avem nişte probleme reale de rezolvat“. Economistul şef al Capital Economics, Neil Shearing, apreciază că „entuziasmul din jurul AI are toate caracteristicile unei bule care se umflă“ şi ar putea contribui la menţinerea acţiunilor de pe bursele americane în creştere numai în următorul an şi jumătate. Dar în cele din urmă bula se va sparge, a spus el, cu piaţa americană condamnată apoi la o perioadă semnificativă de subperformanţă.

  • Care este cel mai nou pariu al primului român care a cucerit Silicon Valley şi a contribuit chiar şi la inventarea DVD-ului

    Unul dintre cei mai prolifici antreprenori români din domeniul tehnologiei, George Haber, care a construit mai multe afaceri în Silicon Valley şi le-a şi vândut, pariază acum pe ZenAIos, o aplicaţie destinată domeniului medical care integrează inteligenţa artificială. Povestea noului pariu a început în urmă cu mai bine de doi ani, iar potenţialul pe care îl vede George Haber este de ordinul miliardelor de dolari. Cum vrea să ajungă acolo, povesteşte chiar el.

     

    „Ai AI sau nu AI? Cine vede inteligenţa artificială ca o oportunitate o să fie un driver al schimbării. Cine vede AI ca pe o ameninţare o să se bage sub pământ ca şobolanii, dar n-ai cum să te ascunzi. Cred că rolul media este să nu speriaţi oamenii de lucruri care sunt inevitabile. Şi chiar numele «inteligenţă artificială» e greşit şi înşelător. Dacă ne gândim un pic, nu este artificială. Este adunătura întregii ştiinţe şi cunoştinţe umane pe care le citeşte, le procesează, la care ne dă acces supersimplu şi foarte precis”, spune George Haber. El precizează totuşi că răspunsurile oferite de AI sunt condiţionate de felul în care sunt adresate întrebările. În opinia lui, mai potrivită ar fi formularea de inteligenţă augmentată sau accesibilă. „Şi dacă ne uităm la ea ca atare, numai este aşa de înspăimântătoare. Mai ales pentru oamenii care asociază artificialul cu plasticul, mâncarea stricată, roboţii şi chestii negative”, adaugă antreprenorul. Vorbeşte animat, gesticulează rezervat, îşi presară discursul cu glume, pilde şi amintiri din diverse perioade ale vieţii. Până să demareze proiectul actual, s-a implicat în conferinţe legate de sănătate, a făcut consiliere pentru companii (de pildă pentru Bitdefender a fost executive chairman USA & special adviser, conform profilului LinkedIn), şi spune că s-a ocupat de cei cinci copii cu vârste cuprinse între 40 de ani şi 11 ani. S-a mutat din Silicon Valley şi locuieşte lângă Washington, iar în România vine de câteva ori pe an.

    „De fapt oamenii sunt artiştii care au creat această minune de AI şi ce am descoperit în ultimii 4-5 ani este că adunăm toate cunoştinţele într-o bibliotecă digitală, într-un mod în care accesul este instantaneu. Comunicarea noastră cu bibliotecara se poate desfăşura într-un limbaj simplu sau sofisticat. Cine dă acces la toată informaţia? Am ajuns în Rai, unde nu este diferenţă de acces între cei bogaţi care pot să-şi permită să-şi trimită copiii la cele mai bune universităţi din lume şi un copil sărac din mijlocul unui sat în România sau din Africa, care doar cu internet sau telefon poate avea acces la aceeaşi informaţie.” Antreprenorul punctează că de-a lungul evoluţiei omenirii au fost perioade în care barierele între clasele sociale au căzut din cauza tehnologiei. Haber indică drept primă barieră depăşită inventarea scrisului. Apoi, momentul în care Gutenberg a inventat presa tipografică, iar ştiinţa a devenit accesibilă, pentru cei care îşi permiteau să cumpere o carte şi care aveau şi educaţia să ştie să citească şi eventual să scrie. Alt pas important a fost apariţia internetului. „Căderile acestor bariere au avut implicaţii majore – progres sau regres? – au căzut imperii, s-au creat industrii, apoi altele s-au prăbuşit.”

    Antreprenorul român care a construit afaceri în Silicon Valley – şi s-a îmbogăţit de pe urma lor – spune că momentul actual este mai important decât apariţia motoarelor de căutare, care au oferit acces la anumite informaţii. „Şi aşa fac bani, dar nu vreau să vorbesc prea mult. Este unul din subiectele cele mai dureroase pentru mine, cum în Silicon Valley, Raiul pe Pământ în high tech, a devenit o metodă de a înrobi populaţia şi de a ne vinde slăbiciunile la advertiseri – Facebook, Google şi alte companii.” Haber spune că vorbeşte despre AI de zeci de ani; „Eu cumva vedeam acest moment în care această adunătură de informaţie pe care Google o citea, toate celelalte companii de web, ajungea să fie agregată, înţeleasă şi adusă în faţa lumii”.

    Prin urmare, acum oricine are acces instantaneu la o bogăţie de informaţii, dar există o frică enormă legată de efectele pe care le va produce această nouă revoluţie tehnologico-informatică. Iar fondatorul ZenAIos identifică două tendinţe. Pe de o parte există cei care se sperie de deep fake, pentru că devin accesibile lucruri care pot avea urmări periculoase. „Eu cred că dacă ne gândim foarte simplu, totul e fake. De pildă când facem o poză, încercăm să arătăm cât mai bine, zâmbim. Poate nu suntem deep fake, dar cu siguranţă îmbunătăţiţi. Deep fake este o exagerare a ceea ce este neobişnuit. O să ne obişnuim şi se va crea un echilibru.”

    O altă sursă de frică este schimbarea, în general, punctează omul de afaceri. Iar lumea se schimbă, cu o viteză absolut neconceput. „Accesul la informaţie creează acelaşi impact cu ce s-a întâmplat la momentul Gutenberg. Orice copil genial cu acces la AI poate să obţină aceleaşi rezultate pe care le are un profesor de la Harvard. Ce va însemna asta în viitor? Nu numai că nu ştiu, dar cred că nimeni nu ştie. S-ar putea să fie revoluţii ca în 1848. Sper că nu. Dar chiar dacă se întâmplă, o să se aşeze praful şi se vor calma lucrurile, o să fie bine. Eu căutam o nişă în care schimbarea adusă de AI să producă beneficii imediate pentru populaţie. Dacă vă uitaţi la bugetul Americii, aproape 20% din ce recunosc ei din buget se duce pentru sănătate.”

    Tot el povesteşte, mai în glumă, mai în serios, că a formulat trei legi, legile lui Haber. Prima datează de prin ’80, când a spus că „dacă se poate face un software, se va face”. Aşa a clădit prima companie, care a plecat de la compresia pentru filme şi a implementat-o pe calculatoare. Compania CompCore Multimedia s-a dezvoltat şi a fost vândută pentru 186 de milioane de dolari, care astăzi înseamnă cel puţin de zece ori mai mult, evaluează acum Haber. „Cel puţin în putere de cumpărare. A fost un succes enorm. Eu ca om mă uit şi la ce am câştigat şi ce am pierdut. A fost şi cel mai mare eşec din viaţa mea. Fiindcă dacă nu vindeam compania puteam să devin Amazon Prime, Netflix sau orice companie platformă de distribuţie a conţinutului către utilizator. Noi am vândut-o ca tehnologie, pentru ca cei care fac platforme de distribuţie să poată să le construiasă.” A mai construit şi vândut şi alte afaceri de-a lungul timpului iar la un moment dat BUSINESS Magazin l-a prezentat într-un material de copertă drept cel mai bogat român din SUA, cu o avere estimată la 100 de milioane de dolari. George Haber evită însă să ofere orice fel de reper în privinţa avuţiei sale, punctând că a trecut printr-un divorţ, iar de-a lungul timpului a făcut tot felul de investiţii, unele inspirate, altele mai puţin. În relaţie directă, şi câştigurile sau pierderile. Acum are o companie de investiţii, CrestaFund, şi investeşte doar în lucruri în care se implică personal. „Este o lecţie învăţată în urma zecilor de milioane despre care s-au dus în aer, pe care le-am investit în companii despre care mi s-a povestit o poveste frumoasă. Suna bine, dar execuţia a fost diferită sau s-a schimbat piaţa. Zeci de investiţii, unele au produs mai mult, altele mai puţin.”

    „Proiectul are aşadar costuri cu oamenii, de development şi trebuie să câştigăm şi bani. Eu cred că este compania care o să ajungă pe bursă la o valoare de miliarde de dolari.” – George Haber, antreprenor

    Focus pe domeniul medical. De la ce a plecat ideea acestei aplicaţii? În urmă cu mai bine de doi ani, când participa la o conferinţă despre viitorul în sistemul de sănătate, la Oradea, Haber îşi expunea ideile despre cum ar putea fi folosită inteligenţa artificială şi tuturor li se părea amuzant, aşa că s-a ambiţionat. „Construcţia, arhitectura, a durat cam doi ani, pentru că am plecat de la o idee care a suferit modificări în urma discuţiilor cu experţii. Am vorbit cu experţi în domeniul de tehnologie, din companii imense din lume, cu doctori care sunt geniali şi nebuni ca şi mine, cu viziune de schimba lumea.” Şi-a dat seama pe parcurs că ideea iniţială cu care a plecat a drum are nevoie de modificări, pentru că unele lucruri nu funcţionează, iar altele au nevoie de altă abordare. Astfel încât schimbări au fost făcute până în urmă cu câteva săptămâni.

    În sistemul de sănătate a văzut Haber cea mai mare posibilitate de a face o schimbare cu ajutorul IA. „Ce este sistemul de sănătate astăzi? E un dezastru, e un haos nebun în care nimeni nu este mulţumit – nici pacientul, nici spitalul, nici guvernul, nici companiile.” Astfel că s-a gândit că AI ar putea să medieze necesităţile şi ceea ce se poate face. „Dacă vezi, înţelegi şi vrei, poţi să rezolvi.” În urmă cu câteva luni, a făcut o prezentare în cadrul unui eveniment legat de sănătate şi a spus că lucrurile pot fi făcute de zece ori mai eficient şi de 100 de ori mai plăcut. „Au râs. Şi în ultimele trei luni am făcut-o, am rezolvat-o, funcţionează, prin simplul mod de a ne uita la principiile de bază. Sunt trei actori în acest sistem. Primul este pacientul. Interesul lui primordial este să vorbească cu cineva care poate să îl ajute ca să-şi rezolve problemele, fie ele reale sau fictive.”

    Cel de-al doilea actor important în sistemul de sănătate este medicul căruia îi trebuie resurse, medicamente ş.a.m.d. Ce vrea? Medicul vrea să fie informat, să nu fie bătut la cap, să nu fie întrerupt cu birocraţie, să scrie, să citească. Astfel încât ZenAIos are un modul pentru medic în care el nu mai trebuie să scrie, nu mai trebuie să facă raportări. „Tot ce se întâmplă în timp ce profesează este capturat şi prezentat de program în birocraţie. Mai important, medicul trebuie să aibă un backup. De exemplu, un caz care e mai ciudat. Trebuie să înţeleagă cum poate de fapt să-şi dea seama dacă boala e cauzată de A, B, C sau D, bazat pe vârstă, localitate. Sunt statistici totale pe care ZenAIos le pune la dispoziţie. Dacă leşină un copil înseamnă altceva decât dacă leşină o persoană la 60 de ani sau o doamnă însărcinată. Cauzele pot să fie foarte diferite. Orice doctor, oricât de bun ar fi, la un moment dat are nevoie să se consulte cu altcineva. ZenAIos oferă acest acces la consultare instantaneu”, povesteşte Haber. Al treilea actor implicat, continuă antreprenorul explicaţiile, este facilitatorul – spitalul, sistemele de sănătate care plătesc pentru aparatură, clădiri, elicoptere, să colaboreze. „Este un dans în trei, simplificat, secretizat, eficientizat.”

    Un mare plus oferit de aplicaţie este pentru aparţinătorii pacientului, care pot afla informaţii oricât de detaliate despre subiectul care îi interesează. „Poate nu poţi să eviţi realitatea, dar cel puţin o înţelegi.” În modulul de manager al aplicaţiei, există o imagine de ansamblu – ce a cerut pacientul, ce a făcut doctorul, care au fost şi cum evoluează costurile, să ajute, să vadă unde se complică lucrurile. Aplicaţia promite o vizibilitate completă a fiecărui şi oricărui caz. Ceea ce antreprenorul descrie drept „starea de zen la puterea AI” este de fapt un program de operare. Primul pas este aplicaţia pentru medicină, dar reţeta se poate translata pentru management de oraşe, pentru coordonarea circulaţiei, „cu AI este ca şi cum ai fi omniprezent. Într-un fel, AI-ul ne ne dă putere de zeitate, fiindcă vedem tot, înţelegem tot”.

    În acest moment în proiect este implicată „o trupă enormă” (râde Haber) de vreo zece oameni, dintre care doi medici. Dar fără AI ar fi fost nevoie de 1.000 de oameni. „Asta înseamnă să foloseşti inteligenţa pentru a face lucruri inteligente.”

    Planurile pentru ZenAIos se referă la implementarea sa în două spitale în viitorul imediat, după care în toată ţara, următorii paşi fiind Europa şi apoi America. Este o aplicaţie web based, care poată fi accesată de pe telefon, poate fi instalată în spital, de exemplu, pot să folosească modulul de pacient pentru rezervări pe website-ul lor, sau în aplicaţie. Haber dă detalii că acest sistem de operare poate fi aplicat în orice arie a unui spital, poate fi folosit de pe orice terminal cu acces la internet, fiind necesar doar accesul la date conforme GDPR. ZenAIos poate face cam orice în această sferă, de la înregistrarea unei programări până la rezervarea unei săli de operaţii pentru o urgenţă.

    Medicii care doresc să folosească ZenAIos trebuie să pornească aplicaţia, la intrarea în spital, cu autentificare. Mai departe, tehnologia se ocupă de partea birocratică, se poate ocupa de programări, poate oferi recomandări. Pe o tabletă poate interveni şi ilustraţia, în cazul în care este solicitată. „În viitor o să arătăm cum o să opereze dacă cumva medicul nu este de specialitate, dar vrea să salveze o viaţă. ZenAIos îi poate arăta care sunt paşii.”

    Antreprenorul vede România ca pe un pionier în acest domeniu, pentru că poate să atragă faimă mondială implementând acest sistem, care poate fi folosit şi la o clinică particulară cu un singur medic care vrea să-şi automatizeze accesul, rezervările şi partea birocratică. Întrebat despre rolul asistentei, Haber spune că acesta nu dispare, dar ea se poate ocupa de alte lucruri – să stea de vorbă cu pacientul, de pildă. „Asistenta poate să fie mai creativă, să pună întrebări, să ajute când vine pacientul, să ştie dacă acestuia îi place ceaiul sau cafeaua. Revoluţiile industriale nu au eliminat oamenii, au schimbat jobul pe care îl făceau aceştia. În agricultură când a apărut tractorul unii oameni a trebuit să se recalifice.”

    Care sunt costurile? „Trebuie să fim o companie profitabilă. Costurile, cred eu, sunt o zecime din cele pe care le are acum orice spital, cu diferite software-uri care ar putea să ajungă în zece ani să facă ceva similar. Marele câştig imediat ar fi salvarea de timp şi de consum, ca atât pacienţii cât şi doctorii să fie mulţumiţi. Există un cost pentru a ne integra în sistemul spitalul, avem un cost pentru a ţine datele local, nu vreau să intru prea mult în detalii, că sunt sunt anumite informaţii care nu pot să iasă din spital sau din ţară. Acestea trebuie stocate, cu toate regulile.” Proiectul, care va fi marketat ca un SaS, are aşadar costuri cu oamenii, de development şi trebuie luat în considerare şi câştigul. „Cum stabilim rata noastră de profit? E foarte simplu. Dacă o facem prea scumpă, invităm competiţia, ne facem duşmani. Dar dacă o facem prea ieftină, murim de foame. O să găsim echilibrul. Din discuţiile cu diferite spitale, acestea ar face economii, reducând costurile cu 90%”, adaugă Haber.

    Rezultatele se pot vedea în câteva zile sau săptămâni. Povesteşte că a prezentat aplicaţia la unul din spitalele mari din Transilvania. „La început au fost rezervaţi, apoi într-o sală de conferinţe au fost prezenţi toţi doctorii, şefii de secţii, mai tineri, mai în vârstă, şi nu le-a venit să creadă. Aceasta este doar o nişă, folosind ceea ce noi numim de fapt un agent inteligent. Nu e GPT care face treaba aici. GPT e doar o mică parte din acest agent inteligent, care foloseşte inteligenţa la care are acces, plus învăţarea locală (ca să nu trebuiască să te duci tot timpul la unchiul Chat ca să-l întrebi), plus regulile locale (practicate în toate spitalele). Dar la orice lucru în viaţă, dacă fundaţia e bine gândită şi solidă, e uşor să faci modificări. Noi acolo am stat, la construirea acestei fundaţii, mai mult decât la implementare.”

    Formula pe care o crede câştigătoare în ce priveşte implicarea oamenilor în proiectul său, în care investiţia până acum a fost de câteva sute de mii de dolari, este de implicare cu pachet de acţiuni. „Lecţia mea de viaţă este că trebuie să le dai incentive tuturor oamenilor care participă la proiect. Toţi oamenii cheie au acţiuni în companie, care eu sper să valoreze miliarde de dolari. Acum sunt zece oameni cheie. Salariul este o chestie cu care te obişnuieşti foarte repede. S-a dublat salariul, ai luat o casă un pic mai mare, mai iei o maşină, te duci într-o vacanţă, iar nivelul de satisfacţie ajunge repede la acelaşi nivel. Când o companie este cumpărată sau este listată la bursă şi ai acţiuni, viaţa se schimbă radical. Filosofia mea a fost că retribuţia unei persoane este direct proporţională cu ce face persoana în companie.”

    Încă din perioada liceului a căutat să facă altfel lucrurile; povesteşte că a avut prima discotecă din Oradea, unde veneau colegii de clasă. „Iau decizii foarte necalculate, intuitiv şi impulsiv. Dar această investiţie în ZenAIos o simţeam deja de câţiva ani. Cred că este compania care o să ajungă pe bursă la o valoare de miliarde de dolari,” conchide George Haber.   

    BIO

    ►— Născut la Oradea, în 1954, George Haber a experimentat încă din vremea liceului antreprenoriatul, încropind prima discotecă din oraş, la care veneau colegi de-ai săi. Când era în clasa a XI-a, cânta într-o trupă rock, alături de actorul Adrian Pintea.

    —► După terminarea liceului a emigrat în Israel, unde a absolvit Facultatea de Electronică în cadrul Universităţii Techion din Haifa şi a plecat în Silicon Valley, unde a lucrat vreme de câţiva ani în companii americane.

    —► A început prima sa afacere CompCore Multimedia, care la sfârşitul anilor ’90 a fost cumpărată de Zoran, un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 186 milioane de dolari.

    —► A doua afacere înfiinţată a fost GigaPixel, pe care a început-o cu 6 milioane de dolari obţinuţi de partenerii de la Silicon Graphics (SGI). Şi această companie a vândut-o, pentru 180 milioane dolari, companiei 3DFx, preluată apoi de Nvidia.

    —► Şi următorul start-up, Mobilygen, l-a vândut, după numai cinci ani de activitate, în octombrie 2008, pentru 33 milioane dolari. În aprilie 2009 era implicat în CrestaTech, care a lansat în 2008 CrestaTV Universal Broadband Receiver – un tuner radio şi tv pentru laptopuri.

     

    ZenAIos este un produs IT destinat pacienţilor, medicilor şi managerilor de spitale; este disponibil de pe orice terminal conectat la internet şi foloseste inteligenţa artificială pentru a răspunde la întrebări legate de diagnostic, simptome, recomandări etc. Are trei module – pentru pacient (poate face şi programări la un medic), pentru medic şi pentru managerul de spital. Accesul pacienţilor este gratuit

  • Apple a cooptat zeci de experţi în inteligenţă artificială de la Google

    Apple a recrutat zeci de experţi în inteligenţă artificială de la Google şi a creat un laborator european secret la Zurich, în timp ce gigantul tehnologic îşi construieşte o echipă pentru a lupta cu rivalii în dezvoltarea de noi modele şi produse de inteligenţă artificială, scrie Ziarul Financiar.

    Potrivit unei analize a Financial Times a sute de profiluri de pe LinkedIn, precum şi a anunţurilor publice de angajare şi a lucrărilor de cercetare, compania de 2,7 miliarde de dolari a întreprins o serie de angajări în ultimii ani pentru a-şi extinde echipa globală de inteligenţă artificială şi învăţare automată.

    Producătorul iPhone a vizat în special lucrătorii de la Google, atrăgând cel puţin 36 de specialişti de la rivalul său de când l-a racolat pe John Giannandrea pentru a fi principalul său director de AI în 2018.

    În timp ce majoritatea echipei de AI a Apple lucrează în birourile din California şi Seattle, grupul tehnologic a extins, de asemenea, un avanpost semnificativ în Zurich.

    Profesorul Luc Van Gool, de la universitatea elveţiană ETH Zurich, a declarat că achiziţiile de către Apple a două start-up-uri locale de AI – grupul de realitate virtuală FaceShift şi compania de recunoaştere a imaginilor Fashwell – au determinat Apple să construiască un laborator de cercetare, cunoscut sub numele de „Vision Lab”, în oraş.

  • Acţiunile Intel se prăbuşesc pe bursă: Gigantul american pierde 10% din valoarea de piaţă, în timp ce rivalitatea cu Nvidia devine acerbă. „Compania este în mod clar afectată, o să dureze ani de zile până vom vedea rezultatele deciziilor luate azi”

    Acţiunile Intel au scăzut cu 10% vineri după ce a devenit evident că boom-ul AI a direcţionat cheltuielile companiilor departe de echipamentele clasice, precum data centere, în care Intel avea un cuvânt greu de spus, titrează FT.

    Intel a pierdut aproximativ 30% din valoarea de piaţă de la începutul anului întrucât Nvidia, principalul rival, produce procesoare pentru AI tot mai eficiente.

    „Compania este în mod clar afectată, o să dureze ani de zile până vom vedea rezultatele deciziilor luate azi”, au arătat analiştii Bernstein.

    Intel plănuieşte să cheltuiască 100 de miliarde de dolari în patru state americane pentru a construi şi a extinde fabrici în incercarea de a ţine pasul cu competiţia.

    Mariile companii au prioritizat investiţiile în cipuri AI avansate, scăzând abrupt cererea pentru tradiţionalele procesoare Intel, considerate mult timp singura alegere în centrele de date.

  • Cum vor fi afectate locurile de muncă de inteligenţa artificială? Un nou studiu arată că 40% dintre românii de la oraşe folosesc săptămânal AI-ul. Galerie FOTO

    Românii au în general o percepţie pozitivă asupra inteligenţei artificiale, aceasta fiind in principal asociată cu noţiunile de roboţi, tehnologie, viitor şi inovaţie; puţinele aspecte negative sunt legate de şomaj, percepţia că AI nu ar oferi informatii corecte, sau ar putea fi periculoasă.

    Mai mult decat atât, datorită ascensiunii lor rapide, tool-urile de AI creează entuziasm şi sunt considerate în general benefice asupra activităţii de la locul de muncă şi a societăţii.

    Rezultatele fac parte dintr-un studiu realizat de agenţia independentă United Media Services, efectuat între 19-22 martie 2024 şi având ca subiect impactul inteligenţei artificiale (AI) asupra populaţiei urbane din România.

  • Inteligenţa artificială, motorul transformării muncii

    ♦ „Impactul inteligenţei artificiale asupra modului în care lucrăm şi, implicit, asupra companiilor noastre nu poate fi ignorat” ♦ „Sistemele de AI pot optimiza procesele de recrutare prin filtrarea rapidă a candidaţilor şi identificarea celor mai potriviţi pentru un anumit rol, reducând astfel timpul şi costurile asociate cu angajarea” ♦ „Adoptarea inteligenţei artificiale cât mai de timpuriu poate avea o contribuţie extrem de valoroasă la optimizarea activităţii.”

     

    Tehnologia a transformat economiile de-a lungul istoriei, modificând fundamental procesele de producţie, modelele de consum şi tipurile de abilităţi pe care angajaţii trebuie să le aducă pe piaţa muncii. Piaţa muncii este prinsă şi ea în această horă, astfel că tehnologiile moderne, cum ar fi automatizarea si inteligenţa artificială, vor duce la o transformare şi acolo, una poate la o viteză şi o scară fără precedent, având ca motor imboldul puternic primit în pandemie.

     

    Raportul World of Work Trends 2024 realizat de Top Employers Institute pune transformarea muncii prin inteligenţa artificială pe primul loc în tendinţele majore de pe piaţa muncii în 2024. Multe organizaţii sunt încă în faza de explorare în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, iar anul acesta discuţia se va duce de la ce poţi să faci prin inteligenţă artificială la ceea ce ar trebui să faci prin AI.

    „Dintre cele cinci tendinţe de HR identificate la nivel global de Top Employers Institute în 2024, impactul inteligenţei artificiale asupra modului în care lucrăm şi, implicit, asupra companiilor noastre nu poate fi ignorat. Trecerea la soluţiile pe bază de generative AI transformă modul în care muncim, ne lasă la dispoziţie mult timp valoros pentru obiective strategice şi creative. Dacă ne uităm la ChatGPT, de exemplu, vedem că a stârnit atât interes, cât şi îngrijorări în ceea ce priveşte integrarea sa în piaţa muncii. Ţinta pentru 2024 a organizaţiilor este să fie fruntaşe la folosirea inteligenţei artificiale într-un mod etic, accentuând importanţa colaborării dintre oameni şi inteligenţa artificială, să implice activ angajaţii în acest proces”, susţine Massimo Begelle, regional manager în cadrul Top Employers Institute.

    Organizaţiile au în faţă acum nu doar ţinta de a explora potenţialul inteligenţei artificiale, dar şi să stăpânească implicaţiile sale etice, inclusiv în procesul de recrutare, crede el.

    „Acest proces vine la pachet cu stabilirea unui cadru legislativ pentru adoptarea tehnologiilor pe bază de inteligenţă artificială, cadru care va fi un factor extrem de important în construirea viitoarelor strategii de HR. De asemenea, el presupune folosirea tehnologiei pentru a îmbunătăţi experienţa angajaţilor, folosirea datelor pentru a monitoriza comportamente şi sentimente într-un mod responsabil şi facilitarea interacţiunilor umane ajutate de AI fără de cusur”, a concluzionat Massimo Begelle.

    Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Business Service Leaders în România (ABSL) – asociaţia reprezentativă a industriei locale de outsourcing, una care nu s-ar putea dezvolta fără tehnologie, susţine că, în industria serviciilor pentru afaceri unde resursa umană este esenţială 60% dintre necesităţile unui job se vor axa în jurul abilităţilor precum creativitatea, munca în echipă, proactivitatea, adaptabilitatea şi cunoştinţele digitale până în 2030. 

    „Combinând inteligenţa artificială generativă cu toate celelalte tehnologii, automatizarea muncii ar putea adăuga până la 3,5 puncte procentuale anual la creşterea productivităţii. Dacă reuşim să integrăm inteligenţa artificială în dezvoltarea produselor cu cea mai mare pondere în industria noastră, servicii financiare, IT şi HR oferite de peste 65% din companiile respondente, putem menţine România într-o poziţie competitivă în regiune, în pofida creşterilor salariale induse de inflaţie”, spunea el anterior pentru ZF.

    Bogdan Gabor, country manager al companiei de resurse umane Lugera, The People Republic, este şi el de părere că inteligenţa artificială are un potenţial enorm de a transforma şi îmbunătăţi activitatea angajaţilor în multe domenii, contribuind semnificativ la creşterea productivităţii.

    „Prin automatizarea sarcinilor repetitive şi consumatoare de timp, AI permite angajaţilor să se concentreze pe activităţi cu valoare adăugată mai mare, care necesită gândire critică, creativitate şi luare de decizii strategice. Aceasta nu doar că eficientizează fluxurile de lucru, dar poate creşte satisfacţia şi motivarea angajaţilor, oferindu-le oportunitatea de a-şi dezvolta competenţele şi de a avea contribuţii cu mai mult sens la dezvoltarea companiei.”

    Mai mult, AI poate îmbunătăţi procesele de luare a deciziilor prin analiza datelor complexe şi furnizarea de informaţii valoroase, ajutând astfel companiile să identifice tendinţe, să anticipeze nevoile pieţei şi să răspundă mai eficient la schimbări, susţine el.

    „De exemplu, în resurse umane, sistemele de AI pot optimiza procesele de recrutare prin filtrarea rapidă a candidaţilor şi identificarea celor mai potriviţi pentru un anumit rol, reducând astfel timpul şi costurile asociate cu angajarea. În plus, soluţiile de AI pot contribui la crearea unui mediu de lucru mai adaptabil şi personalizat, ajustând sarcinile şi încărcătura de muncă în funcţie de capacităţile şi preferinţele individuale ale angajaţilor. Astfel, se poate îmbunătăţi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală, un factor cheie în menţinerea unui nivel înalt de angajament şi productivitate pe termen lung”, adaugă reprezentantul Lugera.

    Pentru a maximiza beneficiile inteligenţei artificiale în îmbunătăţirea activităţii angajaţilor este crucială adoptarea unei abordări etice şi responsabile, care să includă formarea şi adaptarea forţei de muncă la noile tehnologii, protejând în acelaşi timp securitatea joburilor şi asigurând un mediu de lucru echitabil şi incluziv, concluzionează Bogdan Gabor.

    Gabriel Gătejoiu, HR operations & business development director în cadrul Professional HR Agency, spune că trăim într-o perioadă în care discutăm tot mai frecvent despre AI şi despre faptul că aceasta poate contribui la facilitarea muncii, dar şi despre ameninţarea pe care o reprezintă faţă de securitatea şi stabilitatea locurilor de muncă.

    „În realitate, aspectul asupra căruia ar trebui să ne concentrăm este cum putem beneficia de avantajele pe care AI le poate aduce în munca noastră şi cum putem utiliza această facilitate pentru a deveni mai productivi şi pentru a ne concentra pe dezvoltarea acelor aspecte şi competenţe care aduc plus valoare în munca noastră datorită faptului că avem acces la inteligenţa artificială”, susţine el.

    Privind la AI ca la un partener în activitatea noastră zilnică putem în mod cert să devenim mai productivi, prin simplul fapt că o serie de acţiuni care ne ocupă mult timp pot fi rezolvate mai rapid, putem obţine mai facil o serie de informaţii care ne sunt necesare şi astfel ne putem îndrepta atenţia către acele activităţi care implică utilizarea creativităţii, a gândirii critice şi a căror finalitate poate avea un aport crescut în business, este de părere Gabriel Gătejoiu.

    „Prin urmare, adoptarea inteligenţei artificiale cât mai de timpuriu poate avea o contribuţie extrem de valoroasă la optimizarea activităţii, întrucât în primul rând va permite oamenilor din companii să îşi exerseze şi să îşi îmbunătăţească acele competenţe care vor fi necesare pentru joburile viitorului şi, totodată, putem vedea chiar în prezent impactul acesteia asupra livrabilelor care pot fi superioare din perspectiva indicatorilor timp şi calitate”, a concluzionat el.

    Ionela Borsan, recruitment manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România crede că inteligenţa artificială este o inovaţie care suplineşte creativitatea acolo unde este necesar, calculează, măsoară, evaluează.

    „Munca de căutare, de analiză şi de sinteză poate fi  realizată acum de către AI, ceea ce în final duce la o eficientizare a activităţii  în materie de timp şi resurse. Contribuţia inteligenţei artificiale îşi are impactul în etapele pe care le parcurge angajatul pentru a-şi duce task-ul la bun sfârşit, însă decizia finală, evaluarea calităţii acesteia, precum şi zona de «human touch» sunt elemente esenţiale care ar trebui să rămână sub egida angajatului”, susţine ea.

    Riscul major în a utiliza exclusiv inteligenta artificială în activitatea de zi cu zi poate fi o lipsă a exersării capacităţii de analiză, sinteză, calcul, memorare, ce poate avea impact negativ pe termen lung în asumarea deciziilor, a concluzionat reprezentanta Prohuman.

  • Cu adevărat o revoluţie tehnologică: Guvernele şi companiile au probleme în a evalua corect performanţa modelelor de inteligenţă artificială. „Oamenii nu vor folosi o tehnologie în care nu au încredere”

    Creşterea influenţei inteligenţei artificiale pune la îndoială capacităţile tradiţionale de analiza performanţa acestora, scrie FT.

    Limitările criteriilor de evaluare tradiţională a performanţei, acurateţii şi singuranţei în utilizare devin tot mai vizibile pe măsură ce noi modele AI sunt lansate pe piaţă.

    Noua cursă din domeniul tehnologiei a luat startul odată cu lansarea ChatGPT în anul 2022 şi de finanţarea industriei cu miliarde de dolari din partea fondurilor de venture capital şi ai giganţilor tech.

    Google, Anthropic, Cohere şi Mistral şi-au lansat fiecare modele de inteligenţă artificială în ultimele două luni, toţi dorind să învingă compania OpenAI susţinută puternic de către Microsoft.

    „Oamenii nu vor folosi o tehnologie în care nu au încredere”, a declarat Shelley McKinley, chief legal officer la GitHub.

    Guvernele au, de asemenea, probleme în a înţelege cum trebuie reglementată inteligenţa artificială. Săptămâna trecută SUA şi Marea Britanie au semnat un acord bilateral privind siguranţa AI.

    Preşedintele Joe Biden a emis anul trecut un ordin executiv în care solicita insitutiţiilor guvernamentale să elaboreze standarde de siguranţă în ceea ce priveşte inteligenţa artificială.

  • Jamie Dimon, cel mai influent bancher din lume, spune că inteligenţa artificială va avea un efect transformator asupra societăţii. „Impactul va fi unul transformator precum al marilor invenţii din ultimele sute de ani”

    Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan şi unul dintre cei mai influenţi bancheri, este convins că inteligenţa artificială va avea un efect transformator asupra societăţii, scrie CNBC.

    „Deşi nu ştim exact în ce fel inteligenţa artificială ne va schimba businessul sau societatea, suntem convinşi că această tehnologie va avea efecte extraordinare. Impactul va fi unul transformator precum al marilor invenţii din ultimele sute de ani: tiparul, motorul cu abur, electricitatea, calculatorul şi internetul”, a declarat acesta.

    JPMorgan are în prezent peste 2.000 de angajaţi care lucrează în machine learning şi inteligenţa artificială, aceştia activând în 400 de proiecte precum detectarea fraudelor, marketing, respectiv managementul riscului.

    „Odată cu trecerea timpului inteligenţa artificială va fi prezentă în fiecare job, influenţând toti angajaţii noştri”, a arătat Jamie Dimon. „Va elimina unele locuri de muncă, însă va crea altele”, conchide CEO-ul JPMorgan.