BusinessMagazin

Tag: infractiuni

  • Percheziţii în Constanţa, în dosarul în care primarul Radu Mazăre este cercetat pentru corupţie

     “Ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează percheziţii domiciliare în trei locaţii situate în municipiul Constanţa, niciuna dintre locaţii nefiind sediul vreunei instituţii publice”, informează DNA, într-un comunicat de presă.

    Percheziţiile au fost efectuate în dosarul în care primarul Constanţei, Radu Mazăre, fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie, a precizat DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţia face curăţenie de Paşti. Rezultatul: amenzi de 3,5 mil. lei

    În cursul zilei de vineri, 4 aprilie, peste 7.200 de poliţişti din cadrul structurilor de investigare a fraudelor, ordine publică, poliţie rutieră şi poliţie transporturi au acţionat, suplimentar faţă de dispozitivul curent, pentru prevenirea infracţiunilor de natură economică, a celor cu violenţă şi a furturilor, precum şi pentru prevenirea infracţionalităţii stradale.

    Astfel, în cea de-a patra zi a acţiunilor dispuse de Şeful Poliţiei Române pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale premergător sărbătorilor de Paşti, au fost verificaţi 3.235 de agenţi economici şi 12.312 mijloace de transport, în filtrele instituite pe rutele de transport.

    În urma controalelor efectuate, poliţiştii au constatat 398 de infracţiuni, fapte pentru care sunt cercetate 467 de persoane. Din totalul infracţiunilor constatate, 99 sunt infracţiuni de evaziune fiscală.

    De asemenea, poliţiştii au aplicat 13.531 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de peste 3.500.000 de lei.

    Din totalul sancţiunilor aplicate, 1.214 au fost aplicate pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea nr. 61/1991, iar 1.033 dintre sancţiunile aplicate sunt prevăzute de Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

    Pentru abateri de la normele rutiere au fost aplicate 10.697 de sancţiuni contravenţionale prevăzute de O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, iar 587 dintre sancţiunile aplicate sunt prevăzute de alte acte normative.

    Totodată, ca măsură complementară în cadrul dosarelor penale întocmite şi a sancţiunilor contravenţionale aplicate, au fost confiscate sau indisponibilizate bunuri în valoare totală de peste 1.730.000 de lei.

  • Hoţi, evazionişti şi zmei pe şosele: ce s-a întâmplat în România în ultimele patru zile

    93 de percheziţii, 1.660 de controale, 396 de filtre şi 13 razii au fost efectuate de poliţişti, în perioada 17-20 martie, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică, pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică.

    În cele patru zile, au fost constatate 398 infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 188 în flagrant delict. Poliţiştii au prins 287 de persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 34 au fost reţinute şi 19 arestate. Poliţiştii au depistat 4 autoturisme semnalate ca fiind furate şi au confiscat 18 arme (5 letală şi 13 neletale).

    De asemenea, au fost aplicate 12.174 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.284.515 de lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de 182.772 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.167 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 387 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 76 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice – 10.040, dintre care 152 pentru consum de alcool şi 2.806 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 416 de permise de conducere şi au retras 275 de certificate de înmatriculare.

  • Peste 140 de infracţiuni comise de elevi în şcoli, în primul semestru

     Puteţi dezbate prevederile Codului etic din educaţie aici.

    Potrivit surselor citate, în urma unei analize a Serviciului Prevenirea Criminalităţii, poliţiştii au constatat că cele mai multe conflicte între elevi apar în timpul pauzelor, de cele mai multe ori în urma unor discuţii contradictorii.

    Poliţiştii au stabilit că elevii se bat şi în timpul orelor de sport, în curtea şcolii şi la sfârşitul orelor de curs.

    Din numărul total de fapte penale comise în şcoli, aproximativ 70 au fost loviri şi alte violenţe.

    O altă infracţiune des întâlnită în rândul elevilor este furtul. Poliţiştii Serviciului Prevenirea Criminalităţii susţin că cele mai multe furturi vizează telefoanele mobile. Acestea sunt furate, în principal, din vestiarele sălilor de sport, dar şi în timpul recreaţiilor, când mulţi elevi îşi lasă telefoanele în clasă, nesupravegheate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PERCHEZIŢII la sediul CJ Constanţa şi la locuinţa lui Nicuşor Constantinescu

     Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii DNA – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, în perioada 2011-2013, a unor infracţiuni asimilate celor de corupţie de către funcţionari publici cu funcţii de conducere în plan local.

    Astfel, miercuri dimineaţă, ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, au loc percheziţii în trei locaţii din municipiul Constanţa, între care şi două sedii ale unor instituţii publice.

    “În acest moment, în cauză se efectuează urmărirea penală prin raportare strict la fapte, nefiind începută urmărirea penală faţă de vreo persoană”, arată DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amenzi de aproape 3 milioane de lei, în patru zile, în domeniul comerţului cu flori

     Peste 100 de infracţiuni şi aproape 2.000 de abateri contravenţionale au fost constatate de poliţişti în urma controalelor, efectuate sub coordonarea de specialitate a Direcţiei de Investigare a Fraudelor, cu sprijinul Direcţiei Poliţiei Transporturi, pentru verificarea achiziţiilor intracomunitare/importurilor de flori şi plante decorative. De asemenea, au fost monitorizate transporturile tip cargo, acţionându-se în sistem integrat pentru verificarea destinaţiei acestora.

    Au fost verificate 2.359 de societăţi comerciale, fiind constatate, în faza preliminară a cercetărilor, 105 infracţiuni, dintre care 95 de evaziune fiscală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profilul robot al celui care fură din companii: angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară, care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată

    Mai mult de o treime (37%) dintre respondenţii ediţiei 2014 a sondajului PwC “Global Economic Crime Survey”, în creştere cu 3% faţă de 2011, spun că au fost victime ale criminalităţii economice, iar 25% declară că au fost vizaţi de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul  pentru comiterea infracţiunilor. “Infracţionalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizaţie, indiferent de mărime, în orice colţ al lumii, nu este imună la impactul fraudei şi al altor infracţiuni economice”, spune Cornelia Bumbăcea, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracţionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievaţi. Este urmat de frauda în procedurile de achiziţii (29%), corupţie (27%), criminalitate informatică (24%) şi frauda contabilă (22%). Alte infracţiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară şi cea  fiscală. Pierderile asociate infracţiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalităţii economice asupra organizaţiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizaţii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.

    Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară şi frauda în procedurile de achiziţii, raportată de aproape 30% dintre respondenţi. Aceştia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracţionalităţii economice: scăderea moralului angajaţilor (31%), prejudicii aduse reputaţiei companiei şi efecte negative aduse relaţiilor de afaceri (17%). în ciuda consecinţelor financiare ale infracţiunilor, doar 3% dintre respondenţi au spus că frauda a afectat preţul acţiunilor. “Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalităţii economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.

    Cine comite fraudă?

    Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanţi: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infracţiune şi justificări personale pentru a comite o infracţiune. La nivel global, 24% din infracţionalitatea economică este comisă de angajaţii din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără funcţii de conducere. Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajaţii cu 6 sau mai mulţi ani de experienţă, iar o treime de către angajaţii cu experienţă între 3-5 ani.

  • Cadoul Poliţiei de Mărţişor: amenzi de 1,3 mil. lei pentru florarii evazionişti

    În perioada 27-28 februarie, Direcţia de Investigare a Fraudelor, cu sprijinul Direcţiei de Poliţie Transporturi din cadrul I.G.P.R., a coordonat o acţiune, la nivel naţional, pentru combaterea evaziunii fiscale în domeniul comerţului cu flori, aranjamente florale şi plante decorative.

    Acţiunea a vizat identificarea şi tragerea la răspundere a persoanelor care se sustrag de la plata taxelor aferente bugetului de stat, prin desfăşurarea de operaţiuni de achiziţie intracomunitară/import, fără evidenţierea activităţilor comerciale.

    De asemenea, au fost monitorizate transporturile acestor mărfuri, pentru verificarea destinaţiei acestora.

    În cadrul acţiunii, au fost verificate 1.238 de societăţi comerciale, fiind constatate 34 de infracţiuni, dintre care 29 de evaziune fiscală.

    Pentru neregulile constatate, poliţiştii au aplicat 973 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 1.333.000 de lei, iar ca măsură complementară, au fost ridicate în vederea confiscării mărfuri în valoare de 164.797 de lei.

    De asemenea, au fost indisponibilizate, în vederea confiscării, mărfuri în valoare de 7.448 de lei, a căror provenienţă legală nu a putut fi justificată, nefiind înregistrate în evidenţele contabile ale societăţilor verificate.

    Cercetările sunt continuate de poliţişti în cadrul dosarelor penale, pentru stabilirea legalităţii operaţiilor comerciale desfăşurate.
     

  • Atenţie la înşelăciunile prin metoda “Accidentul”. Cum vă puteţi feri de astfel de hoţi

    Metoda “Accidentul” reprezintă schema prin care un necunoscut care de obicei se dă drept avocat sau amic contactează telefonic rudele unei persoane despre care povestesc că a fost implicată într-un accident rutier grav sau o altă ilegalitate şi că rudele respective trebuie să plătească urgent victimelor accidentului o anumită sumă de bani pentru a elibera din arest sau a scăpa de la închisoare persoana (de obicei fiul celor apelaţi telefonic).

    Poliţia Română adresează următoarele recomandări tuturor cetăţenilor contactaţi de astfel de falşi avocaţi sau “binevoitori”:

    În cazul unui accident, nu există noţiunea de plată a unor despăgubiri, decât în urma unei hotărâri judecătoreşti în acest sens sau dacă este făcută prin intermediul unor societăţi de asigurări.

    Orice accident/eveniment de circulaţie are două variante de soluţionare: 1) depunerea unei plângeri la unitatea de poliţie care se va ocupa mai departe de cazul respectiv; 2) înţelegerea amiabilă a părţilor, ceea ce presupune repararea daunelor folosind poliţa de asigurare auto obligatorie. Orice alte variante sunt excluse, iar dacă sunt puse în practică ele nu sunt legale.

    Oricine poate fi victima unui accident, dar, într-un moment critic ca acesta, singura urgenţă este cea medicală, nicidecum aspectul financiar. Atât victima, cât şi autorul unui accident nu au nevoie de bani ca să primească îngrijiri medicale.

    De asemenea, trebuie să cunoaşteţi faptul că, în conformitate cu reglementările în vigoare, un accident de orice fel, mai ales unul rutier grav, este de obicei anunţat de persoane oficiale, abilitate să facă acest lucru.

    Chiar dacă ar putea exista alte surse, care să transmită informaţia înainte ca aceasta să vă parvină în mod oficial, datele trebuie verificate înainte de a întreprinde vreo acţiune.

    În niciun caz nu daţi crezare imediat unor “poveşti” anunţate telefonic de persoane care pretind că au calitate oficială, ci verificaţi informaţia printr-un apel la 112 sau sesizaţi cea mai apropiată unitate de poliţie.

    Cum puteţi evita să fiţi înşelaţi:

    – verificaţi dacă ruda în cauză a fost implicată într-un eveniment rutier (cereţi date despre unitatea medicală, de poliţie sau parchet unde s-ar afla aceasta şi sunaţi pentru confirmare). În astfel de situaţii, reprezentanţii Poliţiei sau ai Parchetului nu reţin telefoanele mobile.

    – dacă sunteţi contactat de un “binevoitor”, care vă apelează în numele unei rude apropiate, şi nu aţi putut verifica veridicitatea informaţiilor, solicitaţi-i acestuia o întâlnire directă şi anunţaţi Poliţia la numărul de urgenţă 112 pentru a vă acorda sprijin.

    – fiţi atenţi la persoanele cu care intraţi în contact, pe stradă, în jurul blocului, aparent întâmplător. Este posibil ca acestea să vă urmărească, să încerce să se împrietenească cu dumneavoastră şi să afle detalii despre familie sau vecini.

    – nu primiţi în locuinţă persoane care pretind că sunt de la diverse societăţi comerciale (de furnizare a unor servicii, firme de curierat, comis-voiajori etc.), decât după ce aţi verificat actul de identitate şi legitimaţia de serviciu. Nu le furnizaţi acestora informaţii despre membrii familiei dumneavoastră sau despre vecini.

    – verificaţi orice informaţie prin care vi se solicită telefonic să trimiteţi bani prin terţi unor rude, despre care vi spune o poveste, de obicei impresionantă.

    – nu oferiţi nici un fel de date cu caracter personal prin intermediul convorbirilor telefonice, indiferent de calitatea invocată de interlocutor.

    – nu trimiteţi coduri de reîncărcare electronică a cartelelor telefonice, în nici un caz unor persoane străine, indiferent de calitatea pe care acestea susţin că o au.

    – nu daţi crezare veştilor prin care sunteţi anunţaţi că sunteţi fericiţii câştigători ai unor concursuri, la care nu aţi participat.

    – nu achitaţi niciodată în avans sume de bani pentru ridicarea unor premii; plata impozitelor sau a altor taxe se realizează ulterior încasării acestora!

    – nu ezitaţi să cereţi sprijinul poliţiştilor sau al rudelor apropiate înainte de a da curs unor astfel de solicitări.
     

  • Tobă: Sistemul folosit de IGPR nu putea în niciun caz să localizeze semnalul transmis de aeronavă

     “Vreau să reiterez, încă o dată, faptul că sistemul nu este prevăzut pentru situaţii de urgenţă şi nu putea în niciun caz să localizeze semnalul transmis de acea aeronavă”, a declarat, joi, şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), Petre Tobă.

    Întrebat de ce nu s-a comunicat până acum acest lucru, Petre Tobă a spus că prima dată, la solicitarea transmisă către IGPR, de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne, s-a decis să se dea un comunicat în care să se explice care sunt prevederile legale de folosire a acestui sistem.

    “Noi am prezentat – pentru că aşa au fost şi solicitările – care este cadrul legal de folosire uzuală a acestui sistem. De altfel, sistemul a fost achiziţionat special, pe un fond european, pentru identificarea principalilor suspecţi care au comis infracţiuni grave, iar aceasta este destinaţia pentru care a fost achiziţionat. Acum v-am explicat că, inclusiv din punct de vedere tehnic, sistemul nu ar fi putut să facă această localizare”, a precizat Petre Tobă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro