BusinessMagazin

Tag: indice

  • Bursele europene, din nou în scădere pe fondul temerilor legate de vaccinul pentru Omicron. Indicele pan-european Stoxx, declin de 1,3%

    Marile burse din Europa au scăzut din nou marţi, 30 noiembrie, pe fondul temerilor privind noua variantă de Covid.

    Indicele pan-european Stoxx scădea la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi cu 1,3%, înregistrându-se declinuri de-a lungul tuturor sectoarelor incluse în indice. Cea mai mare scădere a fost resimţită în sectorul auto, minus 1,6%.

    La Londra, indicele FTSE 100 se deprecia la ora publicării ştirii cu 1,15%. Între timp, DAX 30 din Frankfurt şi CAC 40 din Paris sufereau declinuri de 0,9%, respectiv 1%, conform MarketWatch. FTSE MIB, indicele bursei milaneze, şi IBEX 35 din Madrid erau pe minus cu 1,45%, respectiv 1,4%.

    În Statele Unite, contractele futures pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq înregistrau scăderi cuprinse între 0,4% şi 1,3%, iar bursele din regiunea Asia-Pacific se tranzacţionau în mare parte în scădere pe măsură ce investitorii reanalizează riscurile asociate cu noua variantă.

    Evoluţiile vin după ce CEO-ul Moderna, Stephane Bancel, a declarat pentru Financial Times că se aşteaptă ca vaccinurile deja existente să fie mai puţin eficiente împotriva noii tulpini. Bancel estimează că dezvoltarea unui vaccin pentru Omicron ar putea dura câteva luni.

    De asemenea, CEO-ul şi-a exprimat temerile privind noua variantă de coronavirus, adăugând că va dura cel puţin două săptămâni pentru a determina gradul în care mutaţiile au afectat eficacitatea vaccinurilor existente pe piaţă, notează CNBC.

    Ieri, bursele globale şi-au revenit în urma şocului de vineri, 26 noiembrie, ca urmare a veştilor conform cărora tulpina Omicron ar prezenta simptome moderate. Totuşi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat luni că tulpina are şanse mari de răspândire şi reprezintă un „risc foarte ridicat” la nivel mondial.

     

  • „Indicele fricii” de pe Wall Street înregistrează cea mai mare creştere din ultimele zece luni

    Un indice privind volatilitatea burselor de pe Wall Street a ajuns la cel mai ridicat nivel din luna septembrie, conform MarketWatch.

    Vineri, zi de Black Friday în Statele Unite, indicii bursieri Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq au scăzut în prima oră de tranzacţionare cu aproximativ 2,7%, 2%, respectiv 1,8%, evoluţii influenţate de temerile privind noua variantă de coronavirus din Africa de Sud şi volumul mai mic de tranzacţionare de după Ziua Recunoştinţei (25 noiembrie).

    Noua tulpină a ajuns deja în Europa, fiind descoperită astăzi în Belgia, cât şi în Israel şi Hong Kong.

    Indicele CBOE Volatility (VIX) a crescut vineri la ora 17:30 cu aproximativ 45% şi a ajuns la 27,1 puncte, ceea ce marchează cel mai ridicat nivel din luna septembrie şi cea mai mare creştere zilnică de la sfârşitul lunii ianuarie.

    Creat la finalul anilor ‘90, indicele a devenit cunoscut pe Wall Street drept un „etalon al fricii”. Indicele, care foloseşte o serie de opţiuni pe S&P 500 pentru a măsura prognozele traderilor pentru volatilitate într-o perioadă viitoare de 30 de zile, tinde să crească pe măsură ce scad acţiunile.

    Recent, VIX se tranzacţiona sub media istorică de 19,5.

    Scăderi abrupte vineri dimineaţa pe bursele europene. Motivul principal: o nouă variantă mutantă de coronavirus, descoperită în Africa de Sud

     

  • Averea lui Elon Musk, creştere de 36 mld. dolari într-o singură zi. CEO-ul Tesla valorează acum 289 mld. dolari, mai mult decât capitalizarea unor companii ca Toyota, Pfizer şi Nike

    Averea personală a lui Elon Musk a crescut luni cu 36,2 miliarde de dolari după ce compania de închiriat maşini Hertz a comandat 100.000 de automobile Tesla, scrie Bloomberg.

    Evenimentul marchează cea mai mare creştere zilnică din istoria indicelui Bloomberg Billionaires, depăşind cei 32 de miliarde de dolari câştigaţi de magnatul chinez Zhong Shanshan când compania sa, Nongfu Spring, şi-a făcut debutul pe piaţa de capital.

    Cu o avere netă de 289 de miliarde de dolari, Musk valorează mai mult decât companii precum Nike, Exxon Mobil, L’Oreal, Pfizer şi Toyota.  

    Acţiunile Tesla s-au apreciat cu aproape 13% în urma veştilor oferite de Hertz, firma lui Musk devenind astfel primul producător auto din lume care atinge o valoare de piaţă de 1.000 de miliarde de dolari. Două treimi din averea lui Musk se datorează acţiunilor şi opţiunilor din cadrul companiei de maşini electrice.

    De la începutul anului, acţiunile Tesla au crescut cu 40,4%, înregistrându-se un plus de 144% de-a lungul ultimelor 12 luni.

    Musk continuă să se îndepărteze de ceilalţi mega-miliardari din punct de vedere al averii. În prezent, al doilea cel mai bogat om din lume, fondatorul Amazon Jeff Bezos, valorează 193 de miliarde de dolari, conform datelor agregate de publicaţia americană.

    Creşterile masive raportate de Musk vin într-o perioadă în care parlamentarii Partidului Democrat, având susţinerea preşedintelui Joe Biden, schiţează un plan prin care intenţionează să impună o serie suplimentară de taxe celor mai bogaţi cetăţeni din Statele Unite.

    Deţinerile lui Musk i-au permis să câştige miliarde de dolari pe hârtie şi să devină cea mai bogată persoană la nivel mondial, deşi CEO-ul are puţine active lichide. El nu încasează niciun salariu la Tesla şi un anumit procent al participaţiilor sale este rezervat creditelor personale.

    În 2019, Musk a declarat în faţa instanţelor federale de judecată că, în ciuda statului său de miliardar, deţine puţini bani cash. Anul trecut, şeful Tesla a anunţat pe Twitter că plănuieşte să îşi vândă toate casele şi „aproape toate” bunurile fizice.

     

  • Indicele ROBOR la 3 luni îşi continuă creşterea şi urcă la 2,33%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este cotat marţi la 2,33%, în creştere de la 2,30% cât a fost luni, arată datele BNR.

    De la începutul lunii octombrie indicele a crescut cu 30%, Robor la 3 luni fiind cotat la 1,79% pe 1 octombrie.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat la 2,45%, de la 2,42% ieri.  

     

    BNR a majorat la începutul lunii octombrie dobânda-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%, dobânda pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, şi dobânda la facilitatea de creditare (Lombard) la 2% pe an.

    În schimb, indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, a coborât la 1,08%

  • ROBOR la 3 luni nu se opreşte din creştere: Indicele a fost cotat miercuri la 2,13%, de la 2,11% marţi

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, continuă să crească şi este cotat astăzi la 2,13%, de la 2,11% marţi.

    Robor a început anul la 2,01%, coborând apoi constant până în septembrie. Faţă de 24 septembrie, când indicele a fost cotat la 1,65%, nivelul actual este cu aproape 30% mai mare.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni. Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC.

    Nivelul acestuia este mult inferior Robor, fiind cotat la 1,08% pentru creditele acordate în T2/2021.

    BNR a decis la ultima şedinţă de politică monetară ma­jorarea dobânzii-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%. Tot atunci, Banca Naţională a majorat rata dobânzii pentru faci­litatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, şi rata dobânzii afe­rente facilităţii de creditare (Lom­bard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an.

  • Indicele ROBOR la 3 luni trece de nivelul de la începutul anului, de 2,01%, şi ajunge miercuri la o cotaţie de 2,07%, peste dobânda de 2% la care băncile se pot îm­pru­muta de urgenţă de la BNR

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a continuat să crească fiind cotat la  miercuri la nivelul de 2,07%, peste nivelul de la începutul anului, când era cotat la 2,01%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni. Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC, care a înlocuit ROBOR.

    Creşterea inflaţiei mult peste intervalul ţintit de BNR, incertitu­di­ni­le politice care pot să în­târzie consoli­darea fis­cală preco­nizată, pre­siunile de creş­tere a cursului de schimb leu/eu­­ro, valul 4 al pan­demiei de COVID-19, dar şi acţiunile recente ale unor bănci centrale din regiune de majorare a dobânzilor au deter­minat BNR să crească marţi, 5 octombrie, dobânda-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%.

    Totodată, BNR a mai decis şi ma­jorarea ratei dobânzii pentru faci­litatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, şi a ratei dobânzii afe­rente facilităţii de creditare (Lom­bard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021

     

  • Bursa din Zürich înregistrează una dintre cele mai slabe performanţe la nivel mondial în luna septembrie, cu pierderi de 150 de miliarde de dolari

    Swiss Market Index, indicele principal al bursei din Zürich, a scăzut cu 6,3% (150 de miliarde de dolari) în luna septembrie, marcându-şi astfel cel mai grav declin pe timp de pandemie şi cea mai mare pierdere din rândul principalelor pieţele europene de capital din ultima lună, potrivit Bloomberg.

    Evoluţia, influenţată de riscurile reprezentate de creşterea randamentelor la obligaţiuni şi problemele gigantului imobiliar Evergrande, a continuat să îi îndepărteze pe investitori de cele mai valoroase acţiuni prezente pe bursă elveţiană.

    În consecinţă, indicele s-a ieftinit la 17 x profiturile estimate, de la un multiplu de 18,7 la jumătatea lunii august. Printre principalii perdanţi se găsesc producătorul de ciment Holcim, cu un declin de 13%, şi producătorul de accesorii pentru computer Logitech International, în scădere cu 11%.

    Selloff-ul înregistrat de SMI a fost generalizat, investitorii considerând că piaţa este prea scumpă într-o perioadă de creşteri slabe şi randamente mai ferme. De altfel, datele vin într-un moment marcat la nivel global de aversiune faţă de acţiunile scumpe, pe măsură ce traderii se poziţionează în vederea unei reduceri a măsurilor de stimulare lansate de băncile centrale.

    „Totul este legat de ratele dobânzilor. Acţiunile elveţiene s-au bucurat de raliuri, chiar şi în timpul verii”, spune Cedric Ozazman, director de investiţii al companiei de servicii financiare Reyl & Cie din Geneva.

    După un început de an frenetic, piaţa globală a IPO-urilor încetineşte în T3/2021: Peste 2.000 de oferte publice au atras în total 421 miliarde de dolari în primele nouă luni

    Creşterea ratelor dobânzilor prezintă un risc pentru veniturile viitoare şi justifică tot mai greu evaluările acţiunilor scumpe. Piaţa de capital din Elveţia, a treia cea mai mare din Europa, a devenit o victimă timpurie a acestei tranziţii, după ce indicele de referinţă a crescut cu 13% între lunile mai şi august.

    Performanţele obţinute de SMI în urma minimelor de la începutul pandemiei „constituie un spaţiu limitat de extindere şi au destul de multe şanse să dezamăgească în ceea ce priveşte marjele şi randamentele”, afirmă Tim Craighead, strateg al Bloomberg Intelligence.

    Pentru alţi actori ai pieţei de capital, scăderile acţiunilor elveţiene au putea crea o serie de oportunităţi de cumpărare.

    „Ar putea fi un fenomen pe termen scurt. Investitorilor instituţionali le-ar plăcea să profite de ocazie şi să înşface acţiuni la preţuri mici”, adaugă Ozazman.

     

  • Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele retail în lei acordate înainte de luna mai 2019, a crescut marţi la 1,69%, de la 1,67% luni şi 1,65% vineri

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele retail în lei acordate înainte de luna mai 2019, a crescut marţi la 1,69%, de la 1,67% luni şi 1,65% vineri.

    În ultima şedinţă de tranzacţionare de săptămâna trecută indicele ROBOR a revenit pe creştere, după 7 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Analiştii financiari membri CFA estimează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, cursul urmând să depăşească ragului de 5 lei/euro, majorarea Robor la 3 luni, dar şi a dobânzii de politică monetară de către BNR, de cel puţin două ori.

    Potrivit sondajului realizat recent, peste 95% din analişti prevăd majorarea ratelor de dobânda de piaţă monetară (ROBOR 3M), nefiind înregistrată nicio opinie de reducere a acestei rate, iar peste 79% dintre participanţi anticipează majorarea ratelor de dobânda pentru scadenţele de 5 şi 10 ani.

  • In judetul cu cele mai mari probleme cu covidul alte 6 localităţi depăşesc pragul de 3 la mie

    Conform datelor publicate, miercuri, pe site-ul Prefecturii Ilfov, cea mai mare incidenţă este în Afumaţi – 6.29.

    Celelalte localităţi care au depăşit pragul de 3 la mie sunt: Berceni – 4.07, Brăneşti – 4.34, Bragadiru – 5.17, Chiajna – 4.93, Ciolpani – 3.31, Corbeanca – 4.39, Dărăşti Ilfov – 3.68, Dobroeşti – 5.57, Domneşti – 3.02, Glina – 3.84, Gruiu – 3.40, Jilava – 3.09, Măgurele – 3.72, Mogoşoaia – 5.21, Otopeni – 4.34, Pantelimon – 3.02, Popeşti-Leordeni – 4.40, Ştefăneştii de Jos – 3.61, Tunari – 3.09 şi Voluntari – 4.13.

    În localităţile care au depăşit indicele de infectare de 3 la mie intră în vigoare măsuri pentru desfăşurarea activităţilor permise doar cu participarea persoanelor vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, a celor care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore sau a persoanelor care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

  • Rata inflaţiei din Marea Britanie ajunge la cea mai mare creştere din ultimii cel puţin 24 de ani. Rezultatul va cântări greu în retragerea măsurilor de stimulare din timpul crizei

    Indicele britanic al preţurilor de consum s-a majorat cu 3,2% între august 2020 şi august 2021, cea mai mare creştere de când au început să fie înregistrate datele, adică din 1997 încoace, notează CNBC.

    Un sondaj realizat de Reuters a oferit o creştere de 2,9% pentru luna august. Cu o lună înainte, indicele a crescut cu 2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.

    Biroul Naţional de Statistică (ONS), care a publicat datele, spune că rezultatele sunt – cel mai probabil – temporare, adăugând că programul guvernamental „Eat Out to Help Out” (EOHO) de anul trecut a accentuat creşterile.

    „În august 2020, multe preţuri din restaurante şi cafenele erau reduse în urma schemei guvernamentale EOHO, care le oferea clienţilor mâncăruri şi băuturi (de până în zece lire) la jumătate de preţ între zilele de luni şi miercuri”, reiese dintr-o declaraţie ONS.

    Rezultatul indicelui preţurilor de consum s-a situat din nou peste obiectivul de 2% al Băncii Angliei şi va cântări greu în ceea ce priveşte încheierea măsurilor de stimulare din timpul pandemiei de Covid-19.

    De asemenea, datele vin în timpul creşterilor fără precedent ale preţurilor la energie, în condiţiile în care ţara încearcă în prezent să îşi redeschidă economia afectată de coronavirus.

    Goldman Sachs: Preţurile record la electricitate şi gaze reprezintă doar o mostră din ceea ce aşteaptă piaţa globală a mărfurilor