BusinessMagazin

Tag: incercare

  • Călin Fusu (CEO BestJobs): „Marea este mereu în schimbare – fii pregătit şi încearcă mereu să rămâi la suprafaţă”

    Călin Fusu este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români şi unul dintre primii investitori din zona de servicii şi aplicaţii online pe plan local. Originar din Republica Moldova, omul de afaceri avea doar 16 ani când a şi-a început studiile universitare la Academia de Studii Economice Bucureşti, absolvind Facultatea de Relaţii Internaţionale în 1995. Cinci ani mai târziu, a fondat grupul Neogen, care deţine în prezent platforma de recrutare online BestJobs; platforma de comerţ online cu produse home & deco Vivre; platforma de E-fulfillment Frisbo; şi site-ul de informaţii financiare pentru consumatori Conso. 


    Care sunt hobby-urile dvs.?

    Am făcut multe lucruri de-a lungul timpului care mi-au plăcut şi m-au pasionat. Sailingul este un hobby pe care l-am descoperit recent şi de atunci privesc marea cu alţi ochi. Nimic nu se compară cu senzaţia pe care o ai atunci când opreşti motorul şi tot ce auzi este vântul în velele pline şi zgomotul valurilor care se sparg de barcă. A devenit rapid muzica mea preferată.
    Ce corespondenţe există între hobby-urile dvs. şi afaceri?

    Sunt multe similarităţi între sailing şi lumea afacerilor. Poate cea mai importantă dintre ele o rezumă foarte bine Roosevelt în „A smooth sea never made a skilled sailor”. Apoi, sailingul te învaţă să lucrezi în echipă şi să prioritizezi, pentru că deciziile pe care le iei în condiţii de stres au impact imediat şi foarte evident. Este şi un exerciţiu bun de leadership, pe o barcă este foarte important ca fiecare membru al echipajului să-şi cunoască foarte bine rolul şi impactul pe care îl are în cadrul întregii echipe. Şi ca să forţez puţin şi o metaforă aici, în cazul BestJobs, ne place să credem că oferim oamenilor busola pentru a naviga pe oceanul de oportunităţi profesionale.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri/pentru afacere?

    În cazul meu nu aş vedea o corelaţie decât în măsura în care un hobby, oricare ar fi el, îţi oferă şansa de a întâlni oameni şi locuri noi, de a crea relaţii interumane pornind de la o pasiune comună. Mai departe, fireşte, se pot lega inclusiv relaţii de business. Sunt multe poveşti de business care au pornit de la o pasiune comună a fondatorilor, sau businessuri care s-au dezvoltat prin prisma unor relaţii construite într-un cadru mai puţin formal. Nu cred că există vreo regulă şi nici vreo reţetă miraculoasă. Nu aş sfătui pe nimeni să se apuce să joace golf doar pentru că este un sport practicat de mulţi milionari (cel puţin aşa am auzit :)) şi astfel ideea/businessul lor va avea acces direct la finanţare.

    Care sunt regulile din hobby-urile dvs. folositoare în afaceri? Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în hobby-urile dvs. şi afaceri?

    Blue ocean strategy – creează un model de business în care concurenţa este irelevantă. În borcan cu concurenţa sau în oceanul albastru al unei noi pieţe, în care eşti unic? Pentru asta trebuie să produci valoare incontestabilă, să gândeşti înaintea trendurilor şi să priveşti orice lucru din perspectiva clientului.
    Marea este mereu în schimbare – fii pregătit şi încearcă să rămâi la suprafaţă.

    Ce tip de sport/hobby nu aţi practica niciodată?

    Curling.

  • Se pregăteşte stilistul robot

    Acestea pot veni sub forma unor recomandări de la persoane specializate, aşa cum se întâmplă la magazinele de lux, de la consilieri online ori chiar de la roboţi.
    Retailerul Stitch Fix, de exemplu, are angajate 3.700 de persoane pe post de stilişti care să le facă recomandări clienţilor care plătesc un abonament pentru aceasta, persoane alese din rândul celor cu studii sau carieră în industria modei ori experienţă de retail şi care ştiu să scrie frumos şi corect. Clienţii trebuie să spună ce doresc, dacă vor ceva pentru serviciu sau vreo ocazie, iar stilistul care le oferă asistenţă alege ce să le trimită pe baza istoricului de achiziţii al respectivului client, a postărilor acestuia de pe reţelele de socializare online unde clientul şi-a încărcat poze în diverse ţinute şi a datelor despre măsurile şi preferinţele acestuia extrase cu ajutorul unor algoritmi software, recomandările devenind, cu timpul, din ce în ce mai precise.
    Compania japoneză Uniqlo a implementat un robot de chat care ţine seama de preferinţele exprimate de clienţi în conversaţii, istoricul cumpărăturilor acestora, precum şi horoscopul celor care-i cer sfatul.
    Şi Amazon are stiliştii săi, a căror menire este să-i înveţe pe roboţii software cum să facă recomandări de articole vestimentare în funcţie de siluetă, tendinţe, măsuri şi eventual de stil. Consultanţii umani răspund, printre altele, unor întrebări de la clienţi cu privire la ce să aleagă dintre două piese, o opţiune oferită de aplicaţia pentru dispozitive mobile a retailerului.

  • China a sacrificat 40.000 de porci în prima lună de la primul focar de pestă porcină africană

    Boala a fost depistată în data de 3 august, când la o mică fermă din Liaoning, oraş aflat în provincia îndepărtată de Nord-Est a ţării, 47 din 383 de porci au murit. De acolo, virusul s-a răspândit în alte cinci provincii: Anhui, Henan, Heilongjiang, Jiangsu şi Zhejiang. Autorităţile au intensificat inspecţiile, au închis câteva pieţe de animale vii, au oprit transportul de porci din zonele afectate şi au sacrificat aproape 40.000 de porci până în prezent.

    La data de 5 septembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a organizat o întâlnire de urgenţă a experţilor regionali în domeniul sănătăţii animale în Bangkok. Debutul rapid al bolii în China şi răspândirea în locuri la o distanţă de 1.000 de kilometri ridică semne de îngrijorare pentru specialiştii FAO, care spun că, în acest ritm, s-ar putea trece cu uşurinţă peste frontierele Chinei.

    De asemenea, efectele pestei porcine africane nu sunt doar în materie de pierderi de animale, ci şi economice. Preţul cărnii de porc are efecte asupra indicelui preţurilor de consum – mai direct, inflaţie. Cu o cincime din populaţia lumii, China consumă jumătate din carnea de porc produsă la nivel global, astfel încât Guvernul chinez a creat o rezervă strategică de carne de porc pentru a menţine preţul stabil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patagonia, cea mai nouă încercare pentru românii care au stabilit un nou record mondial de traversare a Oceanului Atlantic

    Cei patru concurenţi din echipa Climbing the World – Dr. Vasile Osean, Ionut Olteanu, Monica Manicuta, Alex Diaconu – vor traversa peste câmpii, munţi, gheţari, păduri indigene, mlaştini, râuri, lacuri şi canale, ghidaţi doar de minte şi spirit, dar conduşi de rezistenţă şi experienţă fizică. 

    Ajunsă la cea de-a 13-a ediţie, cursa urmează un format de expediţie, în care echipele, formate din patru concurenţi, trebuie să interpreteze o hartă a cursei. Harta este prezentată cu 24 de ore înainte de concurs, iar cu ajutorul ei, concurenţii vor găsi un traseu care să ghideze echipa în mod autonom între activităţi – caiac, trekking, mountain bike şi altele, pentru a ajunge la linia de sosire în limita maximă de 10 zile. Factorii-cheie pentru finalizarea cursei sunt strategia, munca în echipă şi abilităţile de orientare. Cursa va avea loc în perioada 17-30 noiembrie 2018.

    Susţinută de AQUA Carpatica, echipa românească Atlantic4 a stabilit, la începutul acestui an, un nou record mondial de traversare a Oceanului Atlantic pentru cea mai rapidă ambarcaţiune de tip Pure din categoria de 4 membri. Prima echipă din România şi totodată din Europa de Est participantă la cea mai grea cursă de canotaj din lume, Talisker Whisky Atlantic Challenge, a plecat din La Gomera (Spania) la data de 14 decembrie 2017 şi a ajuns în Antigua (Caraibe) la 22 ianuarie 2018, în jurul orei 4-5 dimineaţa, ora României.

    Componenţii echipajului Atlantic4 au traversat Oceanul Atlantic cu scopul strângerii de fonduri pentru construirea, la Adunaţii Copăceni, a unui centru HOSPICE socio-medical, destinat copiilor diagnosticaţi cu boli rare sau limitatoare de viaţă.
     

  • Clever Taxi critică noua încercare a Primăriei Capitalei de a interzice aplicaţiile de taxi: Am iniţiat o plângere formală la Comisia Europeană

    Decizia Primăriei Capitalei de a supune la vot regulamentul cadru de organizare şi executare a activităţii de taxi în Bucureşti expune România unui risc major de a intra în procedura de infringement, în condiţiile în care Comisia Europeană investighează regulamentul care contravine flagrant practicilor europene, precum şi modalitatea lipsită de transparenţă în care a fost adoptat, au declarat reprezentanţii Clever Taxi.

    ”Regulamentul pe care Primăria Capitalei îl propune nu este susţinut de niciuna din părţile direct afectate şi contravine legilor naţionale şi directivelor europene. Clever Taxi va continua să facă toate demersurile legale necesare la nivel naţional şi european pentru a apăra un serviciu care realmente a modernizat, revoluţionat şi aliniat la standardele europene piaţa de taximetrie din România”.

    Compania a sesizat încă din decembrie 2017 Comisia Europeană cu privire la iniţiativa Primăriei de a interzice accesul liber la aplicaţiile de tip agregator şi în prezent regulamentul propus de autorităţile din Bucureşti este în analiză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În cel mai bogat judeţ al României, oamenii mor săpând fântâni, pentru că nu au canalizare şi apă curentă

    Judeţul Timiş este cel mai bogat judeţ din ţară, cu un PIB per capita de 12.897 de euro în 2017, conform Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNP), peste media naţională de aproape 10.000 de euro. Timişul, unul dintre cele mai dezvoltate judeţe, a avut cel mai înalt nivel de trai, după Capitală. Pe următorul loc, anul trecut, a fost Constanţa, cu un PIB per capita de 12.699 de euro, potrivit sursei citate.
     
    Totuşi, în judeţul din vestul ţării, 32 de localităţi din cele 186 nu au nici apă curentă, nici canalizare, conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean Timiş (CJ Timiş), obţinute de la Aquatim SA, operatorul regional al serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare. Aquatim administrează 57 de unităţi administrativ-teri­to­riale (U.A.T), care cu­prind 186 de localităţi. Datele au fost centralizate în luna august a acestui an. În judeţ mai sunt încă 41 de U.A.T-uri, dar Con­siliul Judeţean nu are în acest moment datele centralizate despre situaţia apei curente şi a canalizării din acestea.
     

  • Gabriela Firea: Nu sunt în tabăra celor care critică PSD. Sunt printre cei care nu mai acceptă manipulări

     Primarul a adăugat că nu s-a poziţionat în tabăra celor care critică PSD, ci este unul dintre membrii care nu acceptă la nesfârşit distorsionarea adevărului şi manipulările din ultima perioadă.

    “A fost vorba despre elemente care sunt în responsabilitatea primarului general şi în special cele privind autorizarea mitingului, solicitările, dacă acestea au fost sau nu aprobate, dacă a existat un organizator care şi-a asumat responsabilitatea pentru organizarea mitingului de pe 10 august. Primarul trebuie să respecte legea 215 privind administraţia publică locală, noi nu avem atribuţii militare, de intervenţie, să participăm sau să cunoaştem secrete de serviciu ale structurilor abilitate de lege să restabilească ordinea şi nu putem coordona astfel de evenimente, de aceea nu puteam fi întrebată de acestea decât tangenţial, cu privire la modul în care a fost promovat acest miting. Eu eram în delegaţie oficială la Tallinn”, a declarat Gabriela Firea.

    Edilul a precizat că i s-au adus la cunoştinţă unele informaţii ulterior desfăşurării acestora.

    “S-a încercat ca prefectul să fie scos ţap ispăşitor, dar ancheta va releva, desigur, sunt subiectivă, faptul că nu are nicio vinovăţie. Nu avea cum să aibă acces prefectul la secrete de serviciu şi ordine militare. Nu avea certificat ORNISS şi acces la astfel de informaţii. Nu a făcut altceva decât, la solicitarea reprezentantului Jandarmeriei, să contrasemneze acel ordin, care fusese deja scris întocmai de catre reprezentantul Jandarmeriei”, a completat Firea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei ar încerca să interzică din nou aplicaţiile de taxi în Bucureşti prin noul Regulament privind circulaţia în regim de taxi în Bucureşti.

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti va dezbate pe ordinea de zi din 6 septembrie noul regulament.
     
    Potrivit informaţiilor din piaţă, acesta ar cere, la fel ca şi cel propus în urmă cu şase luni, interzicerea folosirii aplicaţiilor integratoare pentru taxi, precum Star Taxi sau Clever Taxi.
     

  • DGPI, despre conversaţiile prezentate de Carmen Dan în CEx: Interceptările nu au fost efectuate de noi

    „Presupusele interceptări ale unor conversaţii prezentate în spaţiul public nu au fost efectuate de DGPI şi nu au nicio legătură cu activitatea unităţii noastre – structură specializată, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ale cărei atribuţii şi competenţe legale, în domeniul securităţii naţionale, sunt strict şi transparent stabilite prin OUG nr. 76/2016. În acest context, DGPI respinge ferm orice încercare de a implica instituţia în dispute politice şi reafirmă atât determinarea de a acţiona cu echidistanţă şi profesionalism în misiunile încredinţate prin lege, cât şi deschiderea pentru o corectă informare, în limitele competenţelor şi potrivit prevederilor legale în vigoare”, se arată într-un răspuns al Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI), pentru MEDIAFAX.

    Precizările vin după ce primarul general Gabriela Firea a spus duminică faptul că ministrul de Interne Carmen Dan a venit pregătită în şedinţa CEx PSD cu hârtii care reprezentau discuţii private pe WhatsApp, după ce în urmă cu un an a recunoscut că are discuţii, de pe aceeaşi aplicaţie, ale unui senator şi că sunt uşor de interceptat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde sunt antreprenorii români, că nu-i văd în piaţă? Unde îşi investesc banii, pentru că mai au bani?

    Discuţie cu un dezvoltator imobiliar român: Am încercat să fac un fond imobiliar mai mare, am discutat cu mai mulţi antreprenori români să vină să participe, fond cu care să cumpărăm active, să dezvoltăm proiecte în ţară sau să mergem în afară, pentru că şi acolo mai sunt oportunităţi. Nu conduceam eu acest fond, ci le-am propus să angajăm o echipă de profesionişti. Nu s-a legat nimic, numai discuţii care nu duc nicăieri.
    În timp ce ai noştri stau la discuţii (fraţii Pavel de la Dedeman fiind o mare excepţie), cel mai bogat om din Lituania, Nerijus Numavicius, alături de alţi investitori lituanieni, pune pe masă 90 de milioane de euro pentru a face patru hoteluri în Bucureşti. Grupul lui, Apex Alliance, care deţine hotelul Europa Royal de la intrarea în Centrul Vechi, a cumpărat celebra clădire interbelică din Centrul Vechi Marmorosch Bank, de lângă BNR, unde vrea să facă un hotel aristocrat.
    De ce nu a făcut un antreprenor român acest proiect, pentru că tot ne plângem că vin străinii să ne ia ţara?
    Grupul ceh Penta, care deţine casele de pariuri Fortuna, a cumpărat numărul 1 de pe piaţa farma, grupul A&D Pharma, într-o tranzacţie de peste 350 de milioane de euro.
    De ce niciun antreprenor român nu a cumpărat el acest business, care era la vânzare de mai mulţi ani, şi au venit cehii?
    Săptămâna trecută, Daniel Kretinsky, regele energiei din Cehia şi Slovacia, cu active cumpărate în Italia sau Germania, a preluat un pachet de acţiuni în grupul de retail german Metro, cu opţiunea de a deveni acţionarul majoritar. Deci investitorul ceh nu s-a limitat să cumpere operaţiunile dintr-o ţară, ci a intrat în tot grupul german, care are şi peste 30 de magazine în România, cu afaceri de 1 miliard de euro.
    În acest moment, tot grupul german Metro valorează între 4 şi 5 miliarde de euro, iar dacă Daniel Kretinsky vrea să devină acţionarul principal, trebuie să pună la bătaie un miliard de euro. Peter Keller, cel mai bogat om din Cehia, a cumpărat acum doi ani prin fondul de investiţii PPF clădirea Metropolis din Bucureşti, iar acum se uită la o altă clădire care se află lângă sediul guvernului. Aceste clădiri erau la vânzare şi putea să le cumpere orice investitor român, dar poate randamentul din acest sector – de 6-8% pe an în euro – este considerat prea mic.
    Fondul de investiţii NEPI, cu investitori sud-africani, a devenit în 10 ani cel mai mare proprietar de malluri din România atât prin achiziţii (Promenada), cât şi prin noi dezvoltări (Mega Mall). Sud-africanii au reuşit ca în 10 ani să cumpere tot ce se putea cumpăra şi era la vânzare în România. Creierul din spatele NEPI a fost Martin Slabbert, dar NEPI este condus acum de un român, Alex Morar. Preşedintele consiliului de administraţie este Dan Pascariu, preşedintele boardului UniCredit Bank România.
    Cel mai mare proprietar de birouri din România este fondul de investiţii Globalworth, creat şi condus de Ioannis Papalekas, un investitor grec care şi-a început aventura în România la începutul anilor 2000 cumpărând şi închiriind apartamente pe Bulevardul Unirii. Papalekas a ajuns cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România în ultimii 10 ani, exact când era criză, prin achiziţii şi dezvoltări. Papalekas cumpără acum clădiri în Polonia, în încercarea de a replica modelul şi strategia din România.
    Ideea este că pe piaţă există foarte multe oportunităţi, dar care nu prea sunt cumpărate de antreprenorii sau investitorii români.
    Fraţii Pavel de la Dedeman sunt o excepţie prin faptul că au pus pe masă 200 de milioane de euro pentru a cumpăra cele patru clădiri de birouri The Bridge din zona căminelor studenţeşti Regie, din Bucureşti. Strategia lor este de a-şi diversifica businessul de familie. Decât să ţină banii la bancă cu 0 şi ceva la sută în euro, mai bine câştigă 7% din chirii.
    Ion Ţiriac, cel mai bogat român şi care a luat 700 de milioane de euro prin vânzarea acţiunilor pe care le deţinea la UniCredit Bank, încă îşi ţine banii la bancă, în aşteptarea unor oportunităţi care apar când vine criza şi când discounturile sunt foarte mari.
    De cealaltă parte, investitorii străini, mai ales cehi, slovaci, polonezi, nu mizează pe apariţia crizei, ci pe faptul că România va continua să crească într-un ritm accelerat.
    Sunt prea puţine exemple de tipul Dedeman. De ce?
    Antreprenorii români, cel puţin cei din imobiliare, nu gândesc în numere mari, nu pot să treacă dincolo de gardul unde au construit ceva, privesc cu reticenţă orice propunere de business şi, mai mult decât atât, nu prea vor să se asocieze cu alţi antreprenori români.
    Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, spune că piaţa are nevoie şi de antreprenori români pentru a echilibra grupurile internaţionale care câştigă teren.
    Dar unde sunt aceşti antreprenori, investitori români, unde-şi ţin banii, ce fac cu ei?