BusinessMagazin

Tag: incepere

  • Norii unei furtuni de 500 de miliarde de dolari a falimentelor corporative încep să se adune şi să ameninţe întreaga economie globală

    Telefonul lui Richard Cooper este un fel de semnal de alarmă timpurie pentru economia globală. În ultima vreme, a sunat foarte des, scrie Bloomberg.

    Partener la Cleary Gottlieb, o firmă de avocatură de top în domeniul falimentelor corporative, el consiliază de zeci de ani întreprinderi din întreaga lume cu privire la ce trebuie să facă atunci când se îneacă în datorii.

     A făcut acest lucru în timpul crizei financiare mondiale, a crizei petroliere din 2016 şi a Covid-19. Şi o face din nou acum, într-un an în care falimentele marilor corporaţii se adună în al doilea cel mai rapid ritm din 2008, eclipsat doar de primele zile ale pandemiei.

    „Este diferit faţă de ciclurile anterioare. Vom asista la un val de defaulturi”, a declarat Cooper.

    Poziţia sa i-a oferit o avanpremieră a furtunii de peste 500 de miliarde de dolari a datoriilor corporative care a început deja să lovească în întreaga lume, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Este aproape sigur că numărul acestora va creşte. Iar acest lucru adânceşte îngrijorările de pe Wall Street, ameninţând să încetinească creşterea economică şi să tensioneze pieţele de credit care tocmai ies din cele mai mari pierderi din ultimele decenii.

    La suprafaţă, o mare parte din această situaţie pare a fi agitaţia obişnuită a capitalismului, a companiilor subminate de forţe precum schimbările tehnologice sau ascensiunea muncii la distanţă, care a golit clădirile de birouri din Hong Kong, Londra şi San Francisco.

    Cu toate acestea, în profunzime, există adesea o linie mai profundă şi mai îngrijorătoare: Datoriile care au crescut în timpul unei perioade în care banii erau neobişnuit de ieftini. Acum, acestea devin o povară mai grea, deoarece băncile centrale măresc ratele dobânzilor şi par să le menţină la acest nivel mai mult decât se aşteptau aproape toţi cei de pe Wall Street.

    Valul  în creştere de presiuni şi tensiuni, desigur, într-o anumită măsură, intenţionat. Luaţi prin surprindere de creşterea inflaţiei, factorii de decizie monetară au drenat în mod agresiv numerar din sistemul financiar mondial, încercând în mod intenţionat să încetinească economiile lor prin limitarea fluxului de credite către întreprinderi. În mod inevitabil, acest lucru înseamnă că unele vor da faliment.

    Dar buzunarele de credite corporative par a fi deosebit de vulnerabile după ce s-au umflat în anii în care ratele dobânzilor au fost foarte scăzute, când chiar şi companiile care se clatină puteau împrumuta cu uşurinţă pentru a întârzia situaţia.

    În SUA, valoarea obligaţiunilor cu randament ridicat şi a împrumuturilor cu efect de levier (împrumuturi pentru intreprinderile deja îndatorate şi care au un scor de credit mic –n.r) – care sunt datorate de întreprinderi mai riscante şi mai puţin solvabile – a crescut de peste două ori din 2008 până la 3.000 de miliarde de dolari în 2021, înainte ca Rezerva Federală să înceapă cele mai abrupte creşteri de rate din ultima generaţie, potrivit datelor S&P Global.

     În aceeaşi perioadă, datoriile companiilor chineze nefinanciare au crescut vertiginos în raport cu dimensiunea economiei acestei naţiuni. Iar în Europa, vânzările de obligaţiuni de tip junk au crescut cu peste 40% numai în 2021. Multe dintre aceste titluri vor trebui să fie rambursate în următorii ani, contribuind la apariţia unui munte de datorii de 785 de miliarde de dolari care se apropie de scadenţă.

    „Este ca o bandă elastică. Poţi pune multă tensiune pe ea, dar la un moment dat se va rupe”, a declarat Carla Matthews, care conduce departamentul de insolvenţă litigioasă şi recuperare de active la firma de consultanţă PwC din Marea Britanie.

    Acest lucru începe să se întâmple deja, cu peste 120 de falimente mari numai în SUA deja în acest an. Chiar şi aşa, mai puţin de 15% din cele aproape 600 de miliarde de dolari de datorii care se tranzacţionează la nivel global s-au transformat în datorii neperformante, arată datele. Aceasta înseamnă că societăţile care datorează mai mult de jumătate de trilion de dolari ar putea fi în imposibilitatea de a le rambursa – sau, cel puţin, ar putea avea dificultăţi în a face acest lucru.

    Săptămâna aceasta, Moody’s Investors Service a declarat că rata de neplată pentru fondurile speculative din întreaga lume ar trebui să atingă 5,1% anul viitor, în creştere de la 3,8% în cele 12 luni încheiate în iunie. În cel mai pesimist scenariu, aceasta ar putea urca până la 13,7% – depăşind nivelul atins în timpul prăbuşirii creditelor din 2008-2009.

    Desigur, multe lucruri rămân incerte. Economia americană, de exemplu, a rămas surprinzător de rezistentă în faţa unor costuri de împrumut mai mari, iar încetinirea constantă a inflaţiei generează speculaţii conform cărora Fed ar putea conduce economia spre o aterizare uşoară. Marjele de randament pe piaţa americană a obligaţiunilor de tip junk – o măsură cheie a riscului perceput – s-au redus, de asemenea, din martie, când prăbuşirea Silicon Valley Bank a semănat pentru scurt timp temeri legate de o criză a creditelor care nu s-a materializat niciodată.

    Cu toate acestea, chiar şi o creştere relativ modestă a creditelor neperformante ar adăuga o altă provocare pentru economie. Cu cât mai multe neplăţi cresc, cu atât mai mulţi investitori şi bănci s-ar putea retrage din creditare, împingând la rândul lor mai multe companii în dificultate pe măsură ce dispar opţiunile de finanţare. Falimentele rezultate ar pune, de asemenea, presiune pe piaţa forţei de muncă, deoarece angajaţii ar fi concediaţi, ceea ce ar avea un efect negativ asupra cheltuielilor de consum.

    „Este foarte foarte posibil să vedem în anumite sectoare afaceri care nu vor mai avea sens, iar oricât de bine v-a arăta la final bilanţul, el nu va putea remedia problema datoriilor pe termen lung”, a mai declarat Cooper.

  • Imperiul unuia dintre cei mai bogaţi oameni din lume se clatină. Care este motivul pentru care zeci de miliarde s-au evaporat

    Averea fondatorului Alibaba şi a celui ce a fost cel mai bogat om din China a scăzut cu 4,1 miliarde de dolari după o răscumpărare planificată de acţiuni. Din 2020, era cunoscut ca cel mai bogat om chinez, averea lui Jack Ma a scăzut semnificativ către 30 de miliarde de dolari, aproape peste 50% faţă de perioada lui de glorie, scrie Bloomberg.

    Magnatul în vârstă de 58 de ani deţine o participaţie de 9,9%, a cărei valoare este acum estimată la 4,1 miliarde de dolari mai puţin decât în urmă cu aproape un an, pe baza răscumpărării de acţiuni, a estimărilor medii ale analiştilor şi a evaluării realizate de Fidelity Investments, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Autorităţile chineze au anunţat vineri că vor încheia o anchetă asupra Ant, compania de plăţi a lui Jack Ma, care a fost amendată cu aproape 1 miliard de dolari.

    Gigantul de fintech a fost nevoit să îşi revizuiască modelul de afaceri, retrăgându-se din sectoarele sensibile şi relaxându-se în ceea ce priveşte concurenţa cu băncile susţinute de stat. Evaluarea sa, estimată la aproximativ 315 miliarde de dolari după IPO, a scăzut la aproximativ 78,5 miliarde de dolari, odată cu propunerea de răscumpărare de acţiuni de către Ant.

    Ma, care este, de asemenea, cofondator al Alibaba Group Holding Ltd., a renunţat în ianuarie la drepturile de control asupra Ant, în timp ce se retrage şi mai mult din imperiul său online, ca urmare a represiunii fără precedent din China în domeniul tehnologiei. În raportul său anual pe 2022, Alibaba a reiterat că interesul economic direct şi indirect al lui Ma în Ant Group „va fi redus în timp” la un procent care nu depăşeşte 8,8%.

  • Care sunt resursele fără de care lumea nu mai poate trăi şi care, din cauza cererii tot mai mari, au început să se termine

    Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, cererea de minerale esenţiale pentru un viitor axat pe tehnologii cu emisii reduse şi zero este în creştere, iar nevoile tot mai mari ale industriei energetice sunt considerate un factor cheie, scrie Bloomberg.

    Într-un nou raport publicat marţi, organizaţia cu sediul la Paris a afirmat că în perioada 2017-2022 s-a înregistrat o „triplare a cererii globale de litiu, un salt de 70% în ceea ce priveşte cererea de cobalt şi o creştere de 40% a cererii de nichel”.

    În decembrie 2022, AIE a declarat că energiile regenerabile sunt pe cale să depăşească cărbunele şi să devină cea mai mare sursă de generare a energiei electrice de pe planetă până la mijlocul acestui deceniu.

    Analiza pieţei de minerale critice a AIE a declarat că principalul factor care a stat la baza acestei creşteri a fost „cererea din sectorul energetic”.

    Investiţiile în dezvoltarea mineralelor critice au crescut cu 30% în 2022, pe baza unei creşteri de 20% în 2021, a precizat AIE.

    „Companiile specializate în dezvoltarea litiului au înregistrat o creştere de 50% a cheltuielilor, urmate de cele care se concentrează pe cupru şi nichel”, a adăugat aceasta, menţionând că firmele din China aproape că şi-au dublat cheltuielile de investiţii anul trecut.

    Având în vedere rolul pe care îl joacă mineralele critice în funcţionarea tehnologiilor, inclusiv a turbinelor eoliene şi a vehiculelor electrice, miza este mare.

    În cazul în care toate proiectele planificate pentru sectorul mineralelor critice se vor realiza, ar putea exista o ofertă suficientă pentru a îndeplini angajamentele climatice anunţate de guverne, a declarat AIE.

    Cu toate acestea, există provocări în continuare, riscul de întârzieri ale proiectelor, precum şi „deficienţele specifice fiecărei tehnologii” oferind „puţin spaţiu pentru a fi mulţumiţi de suficienţa aprovizionării”.

    Ca un semn al sarcinii uriaşe cu care se confruntă planeta, AIE a declarat că vor fi necesare şi mai multe proiecte până la sfârşitul acestui deceniu pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, un obiectiv-cheie al Acordului de la Paris.

    Dimensiunea pieţei pentru mineralele cruciale pentru tranziţia energetică a ajuns la 320 de miliarde de dolari în 2022, o dublare în ultimii cinci ani. Start-up-urile din sectorul mineralelor critice au strâns 1,6 miliarde de dolari anul trecut, un record.

    Implementarea record a unor tehnologii precum bateriile şi energia solară fotovoltaică a fost, potrivit AIE, motorul unei „creşteri fără precedent pe pieţele de minerale critice”.

    Având în vedere importanţa uriaşă a acestora pentru tehnologiile cu emisii reduse şi zero – litiul, de exemplu, este parte integrantă a bateriilor care alimentează vehiculele electrice – dezvoltarea de situri

    care pot extrage şi prelucra minerale critice are un aspect geopolitic semnificativ.

    China, de exemplu, este lider în extracţia de grafit şi de pământuri rare şi în prelucrarea litiului, potrivit analizei AIE.

    În ciuda acestui fapt, a doua cea mai mare economie a lumii este încă extrem de dependentă de o altă ţară, Republica Democrată Congo, pentru cobaltul extras.

    În general, raportul AIE a afirmat că în ultimii ani s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte diversificarea surselor de aprovizionare, adăugând că “situaţia chiar s-a înrăutăţit în unele cazuri”.

     

    Citându-şi analiza proiectelor energetice, AIE a afirmat că există semne de „o imagine oarecum îmbunătăţită” în ceea ce priveşte mineritul, dar a adăugat că operaţiunile de rafinare sunt o altă poveste.

    „Majoritatea proiectelor planificate sunt dezvoltate în regiunile cu tradiţie, China deţinând jumătate din uzinele chimice de litiu planificate, iar Indonezia reprezentând aproape 90% din instalaţiile planificate de rafinare a nichelului.”

    De asemenea, trebuie să se lucreze la acreditările de durabilitate ale întregii industrii de minerale critice. AIE a declarat că extracţiile de apă aproape s-au dublat între 2018 şi 2021, în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră au rămas încă la un nivel ridicat.

    „Într-un moment crucial pentru tranziţiile energetice curate la nivel mondial, suntem încurajaţi de creşterea rapidă a pieţei mineralelor critice, care sunt esenţiale pentru ca lumea să îşi atingă obiectivele energetice şi climatice. Chiar şi aşa, rămân provocări majore. Mai sunt multe de făcut pentru a asigura că lanţurile de aprovizionare cu minerale critice sunt sigure şi durabile.”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE.

     

     

  • Resursele esenţiale care ţin lumea în priză încep să devină o problemă majoră pe măsură ce tot mai multe miliarde se adună în joc, iar rezervele sunt din ce în ce mai limitate

    Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, cererea de minerale esenţiale pentru un viitor axat pe tehnologii cu emisii reduse şi zero este în creştere, iar nevoile tot mai mari ale industriei energetice sunt considerate un factor cheie, scrie Bloomberg.

    Într-un nou raport publicat marţi, organizaţia cu sediul la Paris a afirmat că în perioada 2017-2022 s-a înregistrat o „triplare a cererii globale de litiu, un salt de 70% în ceea ce priveşte cererea de cobalt şi o creştere de 40% a cererii de nichel”.

    În decembrie 2022, AIE a declarat că energiile regenerabile sunt pe cale să depăşească cărbunele şi să devină cea mai mare sursă de generare a energiei electrice de pe planetă până la mijlocul acestui deceniu.

    Analiza pieţei de minerale critice a AIE a declarat că principalul factor care a stat la baza acestei creşteri a fost „cererea din sectorul energetic”.

    Investiţiile în dezvoltarea mineralelor critice au crescut cu 30% în 2022, pe baza unei creşteri de 20% în 2021, a precizat AIE.

    „Companiile specializate în dezvoltarea litiului au înregistrat o creştere de 50% a cheltuielilor, urmate de cele care se concentrează pe cupru şi nichel”, a adăugat aceasta, menţionând că firmele din China aproape că şi-au dublat cheltuielile de investiţii anul trecut.

    Având în vedere rolul pe care îl joacă mineralele critice în funcţionarea tehnologiilor, inclusiv a turbinelor eoliene şi a vehiculelor electrice, miza este mare.

    În cazul în care toate proiectele planificate pentru sectorul mineralelor critice se vor realiza, ar putea exista o ofertă suficientă pentru a îndeplini angajamentele climatice anunţate de guverne, a declarat AIE.

    Cu toate acestea, există provocări în continuare, riscul de întârzieri ale proiectelor, precum şi „deficienţele specifice fiecărei tehnologii” oferind „puţin spaţiu pentru a fi mulţumiţi de suficienţa aprovizionării”.

    Ca un semn al sarcinii uriaşe cu care se confruntă planeta, AIE a declarat că vor fi necesare şi mai multe proiecte până la sfârşitul acestui deceniu pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, un obiectiv-cheie al Acordului de la Paris.

    Dimensiunea pieţei pentru mineralele cruciale pentru tranziţia energetică a ajuns la 320 de miliarde de dolari în 2022, o dublare în ultimii cinci ani. Start-up-urile din sectorul mineralelor critice au strâns 1,6 miliarde de dolari anul trecut, un record.

    Implementarea record a unor tehnologii precum bateriile şi energia solară fotovoltaică a fost, potrivit AIE, motorul unei „creşteri fără precedent pe pieţele de minerale critice”.

    Având în vedere importanţa uriaşă a acestora pentru tehnologiile cu emisii reduse şi zero – litiul, de exemplu, este parte integrantă a bateriilor care alimentează vehiculele electrice – dezvoltarea de situri

    care pot extrage şi prelucra minerale critice are un aspect geopolitic semnificativ.

    China, de exemplu, este lider în extracţia de grafit şi de pământuri rare şi în prelucrarea litiului, potrivit analizei AIE.

    În ciuda acestui fapt, a doua cea mai mare economie a lumii este încă extrem de dependentă de o altă ţară, Republica Democrată Congo, pentru cobaltul extras.

    În general, raportul AIE a afirmat că în ultimii ani s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte diversificarea surselor de aprovizionare, adăugând că “situaţia chiar s-a înrăutăţit în unele cazuri”.

     

    Citându-şi analiza proiectelor energetice, AIE a afirmat că există semne de „o imagine oarecum îmbunătăţită” în ceea ce priveşte mineritul, dar a adăugat că operaţiunile de rafinare sunt o altă poveste.

    „Majoritatea proiectelor planificate sunt dezvoltate în regiunile cu tradiţie, China deţinând jumătate din uzinele chimice de litiu planificate, iar Indonezia reprezentând aproape 90% din instalaţiile planificate de rafinare a nichelului.”

    De asemenea, trebuie să se lucreze la acreditările de durabilitate ale întregii industrii de minerale critice. AIE a declarat că extracţiile de apă aproape s-au dublat între 2018 şi 2021, în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră au rămas încă la un nivel ridicat.

    „Într-un moment crucial pentru tranziţiile energetice curate la nivel mondial, suntem încurajaţi de creşterea rapidă a pieţei mineralelor critice, care sunt esenţiale pentru ca lumea să îşi atingă obiectivele energetice şi climatice. Chiar şi aşa, rămân provocări majore. Mai sunt multe de făcut pentru a asigura că lanţurile de aprovizionare cu minerale critice sunt sigure şi durabile.”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE.

     

     

  • Averea mogulului chinez Jack Ma a scăzut serios după o mişcare neinspirată pe bursă. Imperiul său începe dea semne de slăbiciune după ce zeci de miliarde s-au evaporat

    Averea fondatorului Alibaba şi a celui ce a fost cel mai bogat om din China a scăzut cu 4,1 miliarde de dolari după o răscumpărare planificată de acţiuni. Din 2020, era cunoscut ca cel mai bogat om chinez, averea lui Jack Ma a scăzut semnificativ către 30 de miliarde de dolari, aproape peste 50% faţă de perioada lui de glorie, scrie Bloomberg.

    Magnatul în vârstă de 58 de ani deţine o participaţie de 9,9%, a cărei valoare este acum estimată la 4,1 miliarde de dolari mai puţin decât în urmă cu aproape un an, pe baza răscumpărării de acţiuni, a estimărilor medii ale analiştilor şi a evaluării realizate de Fidelity Investments, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Autorităţile chineze au anunţat vineri că vor încheia o anchetă asupra Ant, compania de plăţi a lui Jack Ma, care a fost amendată cu aproape 1 miliard de dolari.

    Gigantul de fintech a fost nevoit să îşi revizuiască modelul de afaceri, retrăgându-se din sectoarele sensibile şi relaxându-se în ceea ce priveşte concurenţa cu băncile susţinute de stat. Evaluarea sa, estimată la aproximativ 315 miliarde de dolari după IPO, a scăzut la aproximativ 78,5 miliarde de dolari, odată cu propunerea de răscumpărare de acţiuni de către Ant.

    Ma, care este, de asemenea, cofondator al Alibaba Group Holding Ltd., a renunţat în ianuarie la drepturile de control asupra Ant, în timp ce se retrage şi mai mult din imperiul său online, ca urmare a represiunii fără precedent din China în domeniul tehnologiei. În raportul său anual pe 2022, Alibaba a reiterat că interesul economic direct şi indirect al lui Ma în Ant Group „va fi redus în timp” la un procent care nu depăşeşte 8,8%.

  • Veşti bune pentru milioane de români: Angajaţii ar putea primi tichete de masă de 35 de lei din august şi de 40 de lei de anul viitor

    Executivul a anunţat, la începutul acestei săptămâni, majorarea valorii tichetelor de masă la 35 de lei începând cu luna august şi de 40 de lei de anul viitor. Propunerea a venit în cadrul reuniunii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social de luni.

    „Reprezentanţii Guvernului, ai sindicatelor şi patronatelor au agreat majorarea valorii tichetelor de masă începând cu 1 august 2023 la 35 de lei, iar începând cu 1 ianuarie 2024, la 40 de lei. În perioada imediat următoare vor fi aprobate, la nivelul Guvernului, actele normative pentru aplicarea acestei decizii”, a declarat, ieri, Marcel Ciolacu.

    “Îmi doresc să începem de astăzi un dialog deschis cu sindicatele şi patronatele asupra deciziilor importante pe care le vom lua în perioada următoare. Guvernarea noastră este despre economie şi reforme în beneficiul oamenilor. Este evident faptul că trebuie să ne încadrăm în deficitul bugetar asumat de statul român pentru ca România să beneficieze de fondurile europene care îi vor asigura stabilitatea economică.

    Vom menţine liniile stabilite prin bugetul de stat şi vom îndeplini angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, important instrument de reforme şi investiţii pentru ţara noastră.

    În acelaşi timp, aşa cum ne-am angajat, vom veni în continuare cu măsuri pentru reducerea inflaţiei astfel încât să închidem acest an cu o rată a inflaţiei cu o singură cifră, iar pentru anul viitor avem o viziune sustenabilă şi predictibilă de susţinere a economiei şi de creştere a nivelului de trai. Sunt teme extrem de importante asupra cărora ne vom consulta permanent cu partenerii sociali”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

     

     

  • Mari probleme pentru cel mai mare jucător din industria cripto în Europa: Tot mai multe ţări îi închid uşile, tranzacţiile au început să scadă, iar autorităţile deschid anchetă după anchetă

    Binance, cel mai mare jucător din industria cripto a deschis anul trecut un sediu regional la Paris, în speranţa de a-şi extinde afacerile în Europa. Lucrurile nu au mers conform planurilor companiei, scrie The Wall Street Journal.

    Ţările de Jos şi Belgia şi-au închis porţile pentru bursa cripto. Germania, cea mai mare economie din Europa, nu i-a acordat încă o licenţă de funcţionare. Iar procurorii francezi au percheziţionat recent biroul bursei ca parte a unei anchete privind controalele de spălare a banilor.

    Ponderea Binance în tranzacţiile cu cripto-monede denominate în euro a scăzut la aproximativ 15%, de la peste 30% în ianuarie, potrivit firmei de cercetare Kaiko.

    Autorităţile de reglementare au schimbat strategia în acest an, fiind mai atente la operaţiunile burselor de criptomonede după prăbuşirea FTX.

    Poziţia mai dură a autorităţilor de reglementare europene ameninţă să reducă şi mai mult amprenta Binance şi să o forţeze să se bazeze din ce în ce mai mult pe pieţele din Asia, Africa şi America Latină. Ţări precum Vietnam, Turcia, India şi Argentina atrag deja cel mai mare trafic de utilizatori la Binance, deşi Franţa, Germania şi Ţările de Jos se află în top 25, potrivit datelor din luna mai ale firmei de analiză SimilarWeb.

    Aceste eşecuri se adaugă la problemele pe care Binance le are în SUA, unde se luptă cu un proces intentat de Comisia pentru valori mobiliare şi burse şi cu o anchetă penală în curs de desfăşurare din partea Departamentului de Justiţie.

    Un purtător de cuvânt al Binance a declarat că societatea se concentrează pe îndeplinirea cerinţelor unei noi legislaţii a Uniunii Europene care va guverna companiile de active digitale din cele 27 de state membre şi care ar trebui să intre în vigoare anul viitor. Între timp, a spus el, „continuăm să lucrăm pentru a respecta în mod proactiv cerinţele”.

    Firmele cripto sunt încântate de noua legislaţie a UE, denumită MiCA, deoarece va permite companiilor autorizate într-un stat membru să ofere servicii în toate statele membre. Dar există prevederi pentru ca ţările să interzică firmele cripto dacă autorităţile lor de reglementare consideră că există un risc pentru utilizatorii lor, a declarat Trenton Kennedy, purtător de cuvânt al Chainalysis.

    În timp ce Binance rămâne de departe cea mai mare platformă cripto din lume, problemele sale încep să producă efecte. Cota de piaţă globală a Binance pentru tranzacţionarea spot a scăzut la 42% în iunie – a patra lună consecutivă de scăderi de la vârful de 57% din februarie, potrivit furnizorului de date CCData.

    Bursa a declarat că sfârşitul tranzacţionării bitcoin cu comision zero a contribuit la această pierdere.

    Fondată de Changpeng Zhao în 2017, Binance a crescut cu o viteză fulminantă, în timp ce majoritatea autorităţilor de reglementare din întreaga lume au rămas pe margine şi au urmărit evoluţia.

    Când multe ţări au început să emită avertismente împotriva Binance, Zhao a promis că va obţine licenţe şi va îmbrăţişa reglementarea. În mai 2022, Binance a declarat Parisul drept primul său sediu regional, după ce a petrecut mai mult de un an şi jumătate pentru a obţine aprobarea de înregistrare în Franţa.

    Cu toate acestea, trecutul tumultos al Binance continuă să  bântuie compania

    Procurorii francezi investighează bursa pentru lipsa controalelor privind spălarea banilor şi pentru oferirea ilegală de servicii înainte ca Binance să primească înregistrarea, potrivit unei declaraţii a procuraturii din Paris. Anchetatorii au confiscate inlcusiv documente şi aparatură electronică în timpul percheziţiei.

    Luna trecută, Autoritatea belgiană pentru servicii şi pieţe financiare a ordonat Binance să înceteze să mai ofere servicii în această ţară, afirmând că bursa a făcut acest lucru folosind companii din afara spaţiului economic european, ceea ce este interzis.

     Cu câteva zile înainte, Binance a declarat că părăseşte piaţa olandeză după ce nu a reuşit să obţină o înregistrare.

  • Cel mai mare jucător din industria cripto se împiedică în Europa: Tot mai multe ţări închid uşile pentru Binance, tranzacţiile au început să scadă, iar autorităţile deschid anchetă după anchetă

    Binance, cel mai mare jucător din industria cripto a deschis anul trecut un sediu regional la Paris, în speranţa de a-şi extinde afacerile în Europa. Lucrurile nu au mers conform planurilor companiei, scrie The Wall Street Journal.

    Ţările de Jos şi Belgia şi-au închis porţile pentru bursa cripto. Germania, cea mai mare economie din Europa, nu i-a acordat încă o licenţă de funcţionare. Iar procurorii francezi au percheziţionat recent biroul bursei ca parte a unei anchete privind controalele de spălare a banilor.

    Ponderea Binance în tranzacţiile cu cripto-monede denominate în euro a scăzut la aproximativ 15%, de la peste 30% în ianuarie, potrivit firmei de cercetare Kaiko.

    Autorităţile de reglementare au schimbat strategia în acest an, fiind mai atente la operaţiunile burselor de criptomonede după prăbuşirea FTX.

    Poziţia mai dură a autorităţilor de reglementare europene ameninţă să reducă şi mai mult amprenta Binance şi să o forţeze să se bazeze din ce în ce mai mult pe pieţele din Asia, Africa şi America Latină. Ţări precum Vietnam, Turcia, India şi Argentina atrag deja cel mai mare trafic de utilizatori la Binance, deşi Franţa, Germania şi Ţările de Jos se află în top 25, potrivit datelor din luna mai ale firmei de analiză SimilarWeb.

    Aceste eşecuri se adaugă la problemele pe care Binance le are în SUA, unde se luptă cu un proces intentat de Comisia pentru valori mobiliare şi burse şi cu o anchetă penală în curs de desfăşurare din partea Departamentului de Justiţie.

    Un purtător de cuvânt al Binance a declarat că societatea se concentrează pe îndeplinirea cerinţelor unei noi legislaţii a Uniunii Europene care va guverna companiile de active digitale din cele 27 de state membre şi care ar trebui să intre în vigoare anul viitor. Între timp, a spus el, „continuăm să lucrăm pentru a respecta în mod proactiv cerinţele”.

    Firmele cripto sunt încântate de noua legislaţie a UE, denumită MiCA, deoarece va permite companiilor autorizate într-un stat membru să ofere servicii în toate statele membre. Dar există prevederi pentru ca ţările să interzică firmele cripto dacă autorităţile lor de reglementare consideră că există un risc pentru utilizatorii lor, a declarat Trenton Kennedy, purtător de cuvânt al Chainalysis.

    În timp ce Binance rămâne de departe cea mai mare platformă cripto din lume, problemele sale încep să producă efecte. Cota de piaţă globală a Binance pentru tranzacţionarea spot a scăzut la 42% în iunie – a patra lună consecutivă de scăderi de la vârful de 57% din februarie, potrivit furnizorului de date CCData.

    Bursa a declarat că sfârşitul tranzacţionării bitcoin cu comision zero a contribuit la această pierdere.

    Fondată de Changpeng Zhao în 2017, Binance a crescut cu o viteză fulminantă, în timp ce majoritatea autorităţilor de reglementare din întreaga lume au rămas pe margine şi au urmărit evoluţia.

    Când multe ţări au început să emită avertismente împotriva Binance, Zhao a promis că va obţine licenţe şi va îmbrăţişa reglementarea. În mai 2022, Binance a declarat Parisul drept primul său sediu regional, după ce a petrecut mai mult de un an şi jumătate pentru a obţine aprobarea de înregistrare în Franţa.

    Cu toate acestea, trecutul tumultos al Binance continuă să  bântuie compania

    Procurorii francezi investighează bursa pentru lipsa controalelor privind spălarea banilor şi pentru oferirea ilegală de servicii înainte ca Binance să primească înregistrarea, potrivit unei declaraţii a procuraturii din Paris. Anchetatorii au confiscate inlcusiv documente şi aparatură electronică în timpul percheziţiei.

    Luna trecută, Autoritatea belgiană pentru servicii şi pieţe financiare a ordonat Binance să înceteze să mai ofere servicii în această ţară, afirmând că bursa a făcut acest lucru folosind companii din afara spaţiului economic european, ceea ce este interzis.

     Cu câteva zile înainte, Binance a declarat că părăseşte piaţa olandeză după ce nu a reuşit să obţină o înregistrare.

  • Revoltele din Franţa încep să se atenueze pe măsură ce costurile economice cresc

    A cincea noapte de proteste din Franţa a fost mai moderată, după ce autorităţile au ţinut sub control consecinţele uciderii unui adolescent, scrie Bloomberg.

    Revoltele şi jafurile, care au fost similare cu reacţia Americii la asasinarea lui George Floyd în 2020, au devenit un moment de cumpănă pentru această ţară care a cunoscut proteste repetate în ultimii ani din cauza unor probleme precum reforma pensiilor şi creşterea costului vieţii.

    Pe fondul prezenţei intense a poliţiei în oraşele şi localităţile din întreaga ţară, aproximativ 719 persoane au fost arestate în cursul nopţii, faţă de peste 1.300 în noaptea precedentă, potrivit guvernului. Autorităţile au desfăşurat 45.000 de poliţişti, inclusiv în Lyon şi Marsilia, după ce anterior străzile au fost invadate de tineri care au dat foc şi au atacat ofiţeri, clădiri publice şi magazine.

    În timp ce ministrul de interne Gerald Darmanin a scris pe Twitter despre o “noapte mai liniştită”, rapoartele care descriu ciocniri în Marsilia, precum şi incendierea unei maşini şi a locuinţei primarului unei suburbii din afara capitalei franceze indică faptul că criza nu s-a încheiat. Autorităţile investighează atacul, numindu-l “tentativă de crimă”.

    Protestele reprezintă un risc politic pentru preşedintele Emmanuel Macron, care a anulat o vizită de stat în Germania care trebuia să înceapă duminică pentru a putea face faţă situaţiei interne. Macron şi ministrul justiţiei, Eric Dupond-Moretti, au făcut apel la părinţi şi la reţelele de socializare pentru a ajuta la încetarea violenţelor.

    Costurile economice ale protestelor sunt din ce în ce mai mari. Sâmbătă, ministrul de finanţe, Bruno Le Maire, a declarat că aproximativ 10 centre comerciale, peste 200 de supermarketuri, 250 de magazine de tutun şi 250 de unităţi bancare au fost atacate sau jefuite în noaptea precedentă.

     

  • Revoluţie la ANAF: Ce trebuie să ştie toţi contribuabilii din România. Vedeţi aici anunţul Fiscului pentru această lună

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune la dispoziţia contribuabililor o serie de webinarii.

    Webinariile oferite de ANAF au o durată de două ore şi înscrierile se pot efectua până la data şi ora începerii seminariilor, în limita locurilor disponibile. De asemenea, seminariile sunt înregistrate şi vor fi publicate pe canalul de Youtube al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    Regulamentul pentru buna desfăşurare a seminarilor este următorul, conform informaţiilor oficiale:

    1. Accesaţi link-ul de participare cu cel puţin 5 minute înainte de începerea seminarului;

    2. În timpul seminarului microfoanele participanţilor vor fi închise de moderator.

    3. Întrebările vor fi adresate doar în timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri.

    4. În timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri vă puteţi înscrie pentru adresarea întrebărilor prin ridicarea măinii (raise hand), moment în care, în funcţie de numărul de întrebări, moderatorul vă va porni microfonul.

    5. La întrebările din cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri se va răspunde în plen, în funcţie de numărul şi de complexitatea acestora.

    Seminariile aferente lunii iulie 2023 sunt:

     

    Programul webinariilor ANAF din această lună poate fi consultat şi AICI