BusinessMagazin

Tag: incaltaminte

  • Menajeria din picioare

    În sezonul de toamnă/iarnă 2015 se poartă încălţările pufoase, după cum o arată colecţiile caselor de modă, atât de pufoase încât seamănă mai degrabă  cu nişte mici animăluţe decât cu nişte încălţări obişnuite.

    Gucci a lansat nişte papuci care aduc a porcuşori de Guineea şi care trebuie, probabil, pieptănaţi pentru a le păstra aspectul. 

    Maison Margiela şi-a încălţat manechinele cu nişte pantofi cu tocuri îmbrăcaţi complet în blăniţă colorată, iar Miu, Miu, Sophia Webster sau Jimmy Choo şi-au decorat articole din gama de încălţăminte cu ciucuri miţoşi.

  • Cât pierde România în fiecare an din cauza falsurilor din comerţ. 20.000 de oameni şi-au pierdut joburile din cauza chinezăriilor

    România înregistrează pierderi de 143 de milioane de euro pe an din pricina falsurilor vândute pe piaţă, reunind aici îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii. Peste 20.000 de locuri de muncă sunt pierdute din cauza aceluiaşi fenomen. iar la nivelul întregii Europe, vânzările de falsuri reprezintă 9,7% din consum, adică 26,3 miliarde de euro.

    Chinezii bogaţi îşi comandă mâncarea în străinătate iar alimentele vin cu avionul, săptămânal. La prima vedere pare o „fiţă“, dar de fapt ei încearcă – pentru că îşi permit – să îşi protejeze sănătatea. Pentru că în China aproape orice este contrafăcut, de la alimente la automobile sau medicamente, piaţa fiind inundată cu astfel de produse; unele dintre ele seamănă atât de bine cu originalul încât e necesară o analiză detaliată. Iar riscurile asociate alimentelor contrafăcute sunt mai mari decât în cazul, să spunem, al unei perechi de încălţări care nu este întocmai ceea ce promite eticheta.

    Dar producătorii chinezi îşi găsesc căi de acces şi către pieţe de pe alte continente, iar pierderile sunt însemnate. Peste 362.000 de locuri de muncă sunt pierdute din pricina falsurilor vândute pe piaţa europeană, din care 227.200 de slujbe în retail, aproape 90.000 în fabrici şi 45.000 în distribuţie. Mai grav de atât, tendinţa este ca numărul celor angajaţi în retailul de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii să se reducă şi mai mult, conform estimărilor realizate de Office for Harmonization in the Internal Market, care a realizat un studiu referitor la impactul pe care îl au falsurile la nivelul pieţei europene.

    De exemplu, în 2012, institutul de cercetare al Naţiunilor Unite în privinţa criminalităţii la nivel interregional a făcut publică o cercetare referitoare la falsurile vândute pe piaţa de încălţăminte din Italia. Documentul arăta că producătorii chinezi de încălţăminte care lucrau în timpul zilei în sistem lohn pentru companii europene asamblau aceleaşi produse în timpul nopţii. Falsurile erau identice, asemănătoare în cel mai înalt grad cu produsele pe care le imitau, în funcţie de preţul cu care urma să fie vândute pe piaţă.

    O investigaţie a Europolului în colaborare cu poliţia spaniolă şi Autoritatea pentru Siguranţă Alimentară şi Economică din Portugalia a arătat că grupurile implicate în producţia şi distribuţia de bunuri contrafăcute sunt extrem de bine organizate, controlate în principal de cetăţeni marocani. Încălţăminte, accesorii şi o serie de articole de îmbrăcăminte ale unor mărci cunoscute la nivel mondial erau produse în nordul Portugaliei, cărate cu camioanele în Spania, iar banii erau spălaţi cu precădere prin donaţii către două moschei din Maroc. Iar apoi intrau din nou în circuit. Aşadar, sursa falsurilor vândute pe pieţele europene se află deopotrivă pe bătrânul continent, dar şi pe meleaguri mai îndepărtate, în China.

    Totuşi cea mai mare parte a falsurilor vândute la nivel european, circa două treimi, vin din China, arată un raport realizat anul acesta de Europol. Acest raport arată că „internetul este cel mai important canal de distribuţie pentru produsele contrafăcute. Consumatorii sunt atraşi de magazinele online datorită preţurilor de vânzare, pentru că sunt disponibile 24/7 şi livrărilor directe“.

    Pierderea vânzărilor legale dar şi a slujbelor are un impact mai larg la nivelul întregii economii. „Dacă vânzările unei industrii sunt afectate de piaţa neagră, atunci această industrie va cumpăra, la rândul său, mai puţine bunuri şi servicii de la furnizorii săi, ceea ce va duce la pierderi de vânzări şi locuri de muncă în domeniile conexe“, arată studiul realizat de Office for Harmonization in the Internal Market.

    Pentru protecţia pieţei europene, sunt necesare măsuri netarifare, pentru a nu fi permisă intrarea pe piaţă a produselor contrafăcute şi a celor care au preţuri de dumping, spune Maria Grapini, europarlamentar. Ea adaugă că a avut, chiar pe acest subiect, o intervenţie în Parlamentul European, dar că orizontul de timp în care ar putea fi luate măsuri concrete nu poate fi precizat. „Fenomentul contrafacerii este foarte amplu şi prezent în multe alte industrii în afară de cea textilă şi de încălţăminte, dar se pot lua măsuri care să limiteze acest fenomen, cu un control riguros la vamă“, afirmă Grapini.

    Contrafacerea, spune ea, are trei aspecte: pe de o parte este vorba de falsuri în ce priveşte mărcile, existând produse cu eticheta unui brand, fără să aibă acest drept, pe de altă parte sunt falsurile în ce priveşte compoziţia unui produs (or un produs care este etichetat ca fiind 100% din lână, dar de fapt, este din vâscoză, este mai ieftin). În plus, mai există falsuri în ce priveşte ţara de destinaţie a unui produs.

  • Serviciul de operare a comenzilor online Frisbo a rulat comenzi de peste 500.000 de euro în prima jumătate a anului şi estimează un rulaj de marfă de peste 2 milioane de euro până la finalul lui 2015

    Platforma de e-fulfillment Frisbo, aCtivă pe piaţă din februarie 2014, a rulat în primele şase luni ale acestui an comenzi online de peste 500.000 euro, în creştere cu peste 100% faţă de primul semestru al anului trecut, şi a ajuns la un portofoliu de circa 20 de clienţi, din industrii precum fashion, cosmetice, jucării, mobilier sau încălţăminte. Compania îşi propune să onoreze, până la finalul lui 2015, comenzi în valoare de peste 2 milioane euro, şi să ajungă la un portofoliu de peste 40 de clienţi, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii Frisbo.
     
    Frisbo a atras, în prima jumătate a anului, peste 8 clienţi noi, atât din ţară, cât şi de pe pieţe vecine, precum Moldova şi Bulgaria. Printre aceştia se numără branduri precum Allkids.ro (magazin online ce comercializeză cărucioare şi scaune pentru copii), Tucai (producător bulgar de racorduri flexibile), Benaza (noul brand al producătorului de încălţăminte Berkka.md din Republica Moldova) sau platforma pentru cinefili CinemaRX (pe zona de cadouri).
     
    ”Dacă în 2014 ne-am concentrat pe educarea pieţei şi explicarea conceptului de e-fulfillment, unul nou nu doar în România, ci şi în Europa, în 2015 am continuat să explicăm, dar şi să convingem mult mai mulţi clienţi să îşi externalizeze procesul logistic către un furnizor specializat. Majoritatea clienţilor cu care am discutat au avut încredere în calculele pe le-am prezentat: costuri de operare cu până la 50% mai mici, fără bătăi de cap cu furnizori terţi, şi răgazul necesar managementului magazinului pentru a realiza ce ştie mai bine: management eficient”, declară Bogdan Colceriu, CEO-ul Frisbo.
     
    Potrivit CEO-ului Frisbo, platforma şi-a bugetat, pentru anul 2016, un rulaj de cel puţin 3 milioane euro şi un portofoliu de aproximativ 100 de clienţi. ”Ne bazăm estimările pe ritmul accelerat în care am evoluat, creşterea exponenţială a e-commerce-ului, discuţiile cu potenţiali parteneri, dar şi feedback-ul pozitiv primit de de la întreaga piaţă”, adaugă Colceriu.
     
    Beneficiul utilizării unui serviciu de e-fulfillment de către comercianţii online este transformarea costurilor operaţionale indirecte, precum depozitarea, preluarea comenzilor, gestiunea mărfii, facturarea, împachetarea, livrarea sau chiar gestionarea site-ului într-un cost direct, legat de numărul de comenzi realizate şi de cantitatea de marfă aflată în stoc.
     
    Efectele transformării costului logistic în unul fix, predictibil, se văd şi la nivelul preţului de vânzare al produsului. Conform specialiştilor Frisbo, un control amănunţit al costurilor operaţionale este esenţial pentru competitivitatea comercianţilor online, acestea riscând să ajungă şi până la 15% din preţul final al produselor comercializate
     
    Frisbo este prima platformă de e-fulfillment de pe piaţa locală, lansată la începutul lui 2014 de Okian, unul dintre principalii comercianţi de carte din România, cu o investiţie de 500.000 de euro. Prin intermediul acestui serviciu, un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor. Cu sediul central în Braşov, Frisbo deţine o infrastructură de 1.400 de metri pătraţi din care îşi propune să deservească mai multe magazine online.
     
     
     

  • Maşina de cusut a Europei a devenit a doua industrie exportatoare a României

    Producători români sau străini, cu zeci, sute sau chiar mii de salariaţi fiecare, şi‑au împărţit strategic harta României. „Pantofarii” s-au înghesuit în vestul ţării, în judeţe precum Bihor, pariind pe apropierea de Occident şi pe salariile mici din zonă. La polul opus, producătorii de îmbrăcăminte s-au concentrat pe estul ţării şi pe zona de sud, atraşi de forţa de muncă experimentată, de salariile mici şi de lipsa de investiţii din zonă.

    Regiunea istorică a Moldovei este „cenuşăreasă“ în materie de investiţii străine atrase în ultimele două decenii şi jumătate, având în vedere că sumele totale aduse de investitorii străini la capitalul companiilor pe care le-au înfiinţat în România au fost de două-trei ori mai mici decât cele din Transilvania şi Muntenia şi de zece ori mai mici faţă de cele din regiunea Bucureşti-Ilfov.

    În acest context, în oraşe precum Focşani sau Botoşani producţia de îmbrăcăminte este cea mai importantă industrie, fabricile de aici fiind cele care au ţinut în viaţă atât centrele urbane, cât şi satele aflate pe o rază de până la 60-100 de kilomentri. Aici, angajaţii din industria textilă aleg fie să plece în străinătate să muncească, fie să croiască şi să coasă haine pe un salariu care de multe ori nu depăşeşte pragul de 1.000 de lei net.

    „În Focşani, industria textilă este cea mai importantă. Sunt producători mici care lucrează cu clienţi mass market (şi nu pot plăti salarii mai mari – n.red.), de aceea noi trebuie să fim atenţi cu politica salarială pentru a păstra în Focşani industria aceasta”, spunea recent Bernard Cheere, CEO al Artifex, unul dintre cei mai mari producători locali de textile. Producătorul de textile Artifex realizează în Focşani haine pentru unele dintre cele mai importante branduri de modă din lume precum Hugo Boss, Massimo Dutti, Lacoste Premium sau COS.

    Artifex are peste 1.300 de salariaţi, iar peste 50% dintre aceştia locuiesc în afara Focşaniului, unii venind de la 60 de kilometri distanţă. Oficialii companiei nu dau detalii despre salariile pe care le plătesc, afirmând doar că sunt în linie cu piaţa. Salariul mediu brut în industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a ajuns anul trecut la 1.610 lei, fiind în continuare cu circa 30% sub media pe economie. Joburile de croitor şi cusător sunt printre cele mai prost plătite în România, alături de cele de casier în magazine şi de menajeră în HoReCa.

    Dacă fabricile mari plătesc salarii ce pot ajunge la 2.000 de lei brut, există şi companii care plătesc salariaţii cu minimul pe economie. „Salariile din industria locală de textile şi încălţăminte vor creşte, ne aliniem treptat standardelor din Europa. Nu cred că această situaţie va afecta piaţa locală, România beneficiind de două avantaje majore – poziţia geografică şi experienţa forţei de muncă”, spune Raul Poruţiu, managing director al companiei YKK România, filială a grupului japonez cu acelaşi nume. Japonezii au vân-dut anul trecut 26 de milioane de fermoare către mai mult de 400 de producători locali de textile, pantofi şi accesorii auto. România este aşezată aproape de Occident, unde îşi au sediile şi centrele de distribuţie cele mai mari companii de modă din lume. Astfel, costurile de transport sunt reduse, la fel şi timpul necesar livrării. Contextul este favorabil dat fiind şi că Asia pierde teren. „Din Asia se întorc o serie de comenzi în România. Nici nordul Africii nu mai este mirajul de acum câţiva ani. Cred astfel că majorarea salariilor nu se va reflecta în numărul de comenzi, care nu vor scădea, dar nici nu vor creşte. Va avea loc o stabilizare a pieţei”, explică Poruţiu.

    De aceeaşi părere este şi şeful Artifex, al 12-lea cel mai mare producător local de haine şi încălţăminte. El afirmă că salariile din România vor creşte, însă Artifex va rămâne aici pentru că are planuri de investiţii pe termen lung în România. Economiile vestice îşi mută fabricile, iar nordul Africii este o destinaţie pentru producţia de haine pentru zi. Europa de Est, unde România şi Bulgaria sunt cele mai mari pieţe, primeşte comenzile mai complicate, potrivit lui. El explică faptul că Ungaria şi Cehia nu mai sunt competitive în ceea ce priveşte salariile, de aceea fabricile subcontractează producători din România şi din alte ţări. Pe termen lung însă, aceasta nu este o soluţie.

  • Compania care vrea să detroneze imperiul Nike. Afacerile cresc cu 15% pe an

    Compania trece momentan printr-o campanie de repoziţionare pe piaţă, odată cu expansiunea sa pe piaţa globală, acest lucru fiind cea mai importantă acţiune de marketing creată în secolul său de existenţă.

    Noua campanie New Balance, ce va fi lansată miercuri, având  o poziţionare oarecum tehnică, va avea ca slogan „Always in Beta” („Întotdeauna în Beta” – n.red.). De asemenea, firma se defineşte ca fiind o alegere de top a atleţilor de performanţă, una dintre primele reclame înfăţişând 17 dintre atleţii sponsorizaţi de companie.

    „Este un mare efort să ne poziţionăm ca adversari în faţa celui mai important brand pe segmentul de încălţăminte, haine şi accesorii sportive” spune CEO-ul  New Balance.

    Strategia campaniei este creată de agenţia de publicitate Arnold Worldwide, a cărei manager declară pentru Adweek: „New Balance a vrut să resetăm vechea sa imagine. Ei au fost dintotdeauna acel tip de brand care s-a ferit de parteneriate şi aprobări, dar acum că au crescut din ce în ce mai mult, s-au gândit să devină un jucător real al acestei categorii, în spaţiul actual.”

    Under Armour, care a avut în 2014 o cifră de afaceri de 3,08 milioane de dolari, a fost considerat cea mai mare ameninţare la adresa companiei Nike. Cu un venit de 3,3 milioane de dolari în anul precedent şi o estimare de 4 milioane în acest an, New Balance devine însă principalul concurent. Diferenţa dintre cele două este însă una foarte mare, Nike având în 2014 o cifră de afaceri de 27,8 milioane de dolari.

    New Balance se bazează totuşi pe ritmul său rapid de creştere, care în ultimii cinci ani a fost în medie de 15%, faţă de Nike, ce a avut doar 10% în aceeaşi perioadă.

  • Deichmann deschide un nou magazin în Bucureşti şi ajunge la 71 de magazine

    Retailerul german derulează o campanie promoţională între 14-17 mai.

    Deichmann este prezent în 24 de ţări din Europa, precum şi în Statele Unite, cu peste 3.600 de magazine. Compania a fost înfiinţată în 1913 şi este deţinută în totalitate de familia fondatoare. Compania este lider de piaţă în comerţul european de încălţăminte cu amănuntul, având peste 36.000 de angajaţi. Sub numele Deichmann, compania operează magazine în Germania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Danemarca, Marea Britanie, Italia, Croaţia, Lituania, Austria, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Suedia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Cehia, Turcia şi Ungaria. De asemenea, în Elveţia magazinele poartă numele Dosenbach/Ochsner/Ochsner Sport, în Olanda cu vanHaren, în Statele Unite ale Americii sub Rack Room Shoes/Off Broadway şi în Germania cu Roland şi MyShoes.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Cristina Bâtlan, locul al 14-lea

    Antreprenoarea a reuşit să îşi dubleze afacerea în criză, ajungând de la 22,9 milioane de lei în 2008 (6,23 milioane de euro) la 47,3 milioane de lei (10,6 milioane de euro) anul trecut.

    Cristina Bâtlan a fondat businessul cu pantofi şi genţi Musette în urmă cu circa două decenii, când avea doar 19 ani şi era studentă la Facultatea de Drept, studii pe care le-a abandonat după ce afacerea a prins amploare. A început iniţial o afacere cu ţesături, pe care a dezvoltat-o sub marca Musette timp de aproape zece ani, iar din 2000 familia Bâtlan a decis să deschidă o fabrică de pielărie şi astfel să treacă la o nouă etapă.

    Musette vinde produsele realizate în România în cele 19 magazine de pe piaţa locală şi în cele opt deschise în sistem de franciză în străinătate. Cea mai răsunătoare intrare pe o piaţă străină a fost la deschiderea primului magazin din New York, urmată de altele în Israel, Bulgaria, Mongolia, Liban, Franţa, Austria. Pe harta Musette urmează să intre şi Anglia (Londra) şi Germania (München şi Berlin).

    Cristina Bâtlan face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Peste 70% dintre cei care îşi iau haine minim o dată la 3 luni fac achiziţia la mall

    Imaginea diferă faţă de oraşele mari, unde mai puţin de 30% dintre cumpărători vizitează frecvent mall-urile pentru achiziţii de haine, dar şi faţă de oraşele sub 200.000 de locuitori, unde locurile dedicate unor astfel de cumpărături sunt fie magazinele de profil situate la stradă, fie pieţele/ tarabele cu îmbrăcăminte.

    Mall-urile excelează şi la capitolul frecvenţă de cumpărare. Peste 70% dintre cei care îşi iau haine minim o dată la 3 luni fac achiziţia la mall, în timp ce din magazinele stradale de profil doar 50% dintre respondenţi cumpără atât de des.

    “Cumpărători frecvenţi sunt şi cei care fac achiziţia obiectelor de vestimentaţie online, însă vânzările online de articole de îmbrăcăminte sunt mult mai bine reprezentate în Bucureşti faţă de restul ţării – 11% din bucureşteni afirmă că îşi cumpără des haine din online, faţă de doar 5% în restul ţării”, afirmă Iulia Pencea, group account manager la GfK România.

    Outlet-urile se numără şi ele printre canalele foarte des accesate de către bucureşteni – un sfert dintre ei spun că îşi cumpără frecvent haine de la outlet-urile care comercializează branduri faimoase.

    Promoţiile au mare succes: o treime dintre cei intervievaţi susţine că aşteaptă perioada promoţiilor pentru a-şi cumpăra articole vestimentare.

    Cât investesc românii în haine?

    Întrebaţi despre suma pe care au cheltuit-o pe îmbrăcăminte sau încălţăminte în ultima lună, peste 15% dintre românii din urban au declarat că au cheltuit peste 200 lei, media fiind ridicată de către bucureşteni – 22% dintre ei au facut achiziţii care depăşesc această valoare în luna precedentă.

    Pentru un sfert dintre români cumpărăturile de haine au loc o dată la 2-3 luni, grupele de vârstă care cumpără cel mai des, uneori chiar mai des de o dată pe lună, fiind cei între 18 şi 34 de ani.

    Mărcile cunoscute sunt prima opţiune cand este vorba de împrospătarea garderobei, atât pentru cei foarte tineri, dar şi pentru cei de vârstă medie, peste 50% spunând că preferă să îşi cumpere produse ale marilor lanţuri de branduri.

    H&M conduce în topul celor mai frecventate magazine de brand, la nivel naţional, dar şi în capitală. Celelalte magazine de profil care conduc în topul preferinţelor (cel mai frecvent vizitate) în oraşele mari şi în Bucureşti sunt: Kenvelo, Zara, C&A, Bershka, Pull&Bear, New Yorker, Stradivarius, Mango, Koton.

    Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă.

  • O antreprenoare din Suceava ţinteşte vânzări de un milion de euro cu un magazin online de pantofi

    Retailerul de încălţăminte şi accesorii Anna Cori & All Shoes deschide magazinul online lansează un magazin online în urma unei investiţii de câteva zeci de mii de euro. 

    ”Ne aşteptăm ca până la finalul primului an să vindem online 10.000 de perechi de pantofi, iar după primul an de existenţă să fi înregistrat vânzări de un milion de euro”, spune Ana Cornea. ”Estimăm că cele două branduri, All Shoes şi Why Denis vor vinde online zeci de mii de perechi de pantofi anual, iar vânzările vor fi de cel puţin 10%  din cifra de afaceri a companiei”, spune Ana Cornea, manager şi acţionar al Why Denis, deţinătorul brandului Anna Cori & All Shoes.  

    Se  estimează că peste 70% dintre încălţămintea comercializată online va fi cea de damă, respectiv accesoriile. De asemenea, se aşteaptă ca 30 % din vânzări să fie către oraşe în care Anna Cori & All Shoes nu are prezenţă offline.

    La finalul lunii trecute a fost deschis al 24 lea magazin Anna Cori & All Shoes, în Timişoara, în Iulius Mall. Unitatea comercializează atât încăţăminte şi accesorii pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Investiţia s-a ridicat la câteva sute de mii de euro, inclusiv stocul de marfă.

    Denis este o afacere formată dintr-o fabrică modernă de pantofi din Suceava şi o reţea de 35 de magazine, operate sub trei branduri – brandul mediu spre premium Anna Cori&All Shoes, brandul premium, Why Denis şi brandul luxury, Denis (2). Cu ele, Denis Shoes a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 9 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul anterior, iar în 2014  cei doi soţi estimează că vor depăşi 10 milioane de euro.În prezent, reţeaua de magazine numără 35 de unităţi, dintre care 3 sunt în Kiev (două magazine WhyDENIS şi unul DENIS). La fabrica  Denis şi în reţeaua de magazine Denis Shoes lucrează  420 de angajaţi.

     

  • Noul val al creatorilor de modă (GALERIE FOTO)

    Printre aceştia se numără, conform Financial Times, Marco de Vincenzo, care a lucrat timp de unsprezece ani ca designer de accesorii la casa Fendi, înainte să-şi întemeieze propria firmă, debutând cu o colecţie la Paris în 2009. Creaţiile sale se adresează, spune de Vincenzo, femeii care caută piese clasice, fără a fi obsedată de tendinţele momentului. Ele au reuşit să atragă atenţia gigantului din industria luxului LVMH, care  a devenit acţionar la compania lui Marco de Vincenzo.

    Un alt creator, Anthony Vaccarello, a ajuns în atenţia publicului larg odată cu selectarea sa de către casa Versace pentru a-i crea colecţia Versus. Remarcat pentru fustele şi rochiile sale asimetrice, Vaccarello are şi propria casă de modă, SS15.

    În domeniul accesoriilor se remarcă Tabitha Simmons, care a lucrat în trecut pentru Alexander McQueen, Dolce & Gabbana şi Rag & Bone şi colaborează la ediţia americană a revistei Vogue. Ea şi-a lansat prima colecţie de pantofi în 2009, modele sale fiind în general clasice, dar cu o notă aparte.

    Un alt brand de încălţăminte, Aquazarra, a apărut din dorinţa fondatorului, columbianul Edgardo Orsorio, de a realiza cel mai confortabil toc posibil, care să-i permită purtătoarei să danseze fără probleme. După ce şi-a făcut ucenicia pe la Salvatore Ferragamo, Sigerson Morrison şi Roberto Cavalli, Orsorio a ajuns să lanseze pantofi, sandale şi espadrile la producerea cărora apelează la meşteşugari tradiţionali din Columbia sau Italia.