BusinessMagazin

Tag: imobiliare

  • Cine este austriacul pentru care România a devenit cea mai bună afacere

    Încă de la prima vizită pe meleaguri româneşti, în anii ’90, austriacul Clemens Petschnikar a sesizat potenţialul pieţei locale de a se transforma într-un hub de business care să atragă jucători din toate colţurile Europei şi nu numai, aşa că a decis să se stabilească aici, pentru a fi el însuşi parte DIN această metamorfoză. După o experienţă variată în top managementul corporatist, România a devenit nu numai ţara sa de adopţie, ci şi pariul lui ca antreprenor, odată cu fondarea grupului Square 7 Properties, unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de parcuri de retail de pe plan local. Cum s-au desfăşurat primii 20 de ani de activitate ai jucătorului şi ce obiective are pentru viitor?

    „Am venit în România la finalul anilor ’90, când am fost recrutat pentru rolul de CEO al Billa. Au fost nişte ani cu multe provocări, dar am realizat şi potenţialul fantastic al acestei pieţe aflate atunci la început de drum. Mi-a plăcut ţara foarte mult şi am decis să rămân aici, dând curs şi altor propuneri, precum cea de a conduce Unirea Shopping Center sau de a prelua rolul de CEO al Artima. Am intuit creşeterea cererii de spaţii moderne comerciale precum şi nevoia unui jucător profesionist care să ofere servicii integrate: dezvoltare, administrare şi mentenanţă imobiliară. Aşa a apărut grupul Square 7”, povesteşte Clemens Petschnikar, fondator şi CEO al Square 7 Properties, care a închis anul 2022, la nivel de grup, cu o cifră de afaceri de 5,1 milioane de euro.

    Cu un istoric de 20 de ani pe piaţa românească, grupul are 35 de angajaţi şi este alcătuit din trei companii: Square 7 Properties, Squarebox şi Switchboard.

    Square 7 Properties este compania specializată în dezvoltare imobiliară. Gestionează întregul proces de dezvoltare a proiectului, începând cu studiul şi analiza pieţei şi continuând cu procesul de selecţie şi achiziţia de terenuri, proiectarea şi autorizarea centrului, managementul construcţiei, definirea mixului de chiriaşi şi coordonarea procesului de închiriere, până la livrarea proprietăţii finalizate către investitor şi chiriaşii acestuia. Jucătorul este, totodată, partenerul de ţară pentru România al fondului de investiţii de origine belgiană Mitiska REIM. Parteneriatul dintre cele două entităţi a pus bazele unuia dintre cei mai dinamici jucatori pe piaţa de retail din Romania, cu un portofoliu  de 25 de parcuri de retail, în suprafaţă totală de 142.000 de metri pătraţi. „Modelul de business al parcurilor de retail are ca atuuri ancorele de food, locurile de parcare în aer liber şi accesul direct în magazine. Modelul este mult mai eficient decât cel al mallurilor, implicând costuri semnificativ mai mici de dezvoltare. Acest model şi-a dovedit rezilienţa pe durata pandemiei, fiind mai puţin afectat de restricţii”, susţin rerprezentanţii Square 7. Square 7 Properties oferă şi servicii de project management (autorizare şi managementul construcţiei) pentru parteneri cu renume, cu care derulează colaborări pe termen lung. Printre aceştia se numără Immofinanz/CPI (cu proiectele Vivo Baia Mare, Victoria Park, IRIDE) şi Supernova (pentru tot portofoliul din România, respectiv Jupiter Piteşti şi galeriile Cora). De asemenea, compania oferă servicii de dezvoltare pentru partenerii tradiţionali din domeniul FMCG: Kaufland şi Lidl, alături de care au dezvoltat zone comerciale foarte atractive în fiecare dintre oraşele unde este prezent (Kaufland – 22 magazine şi Lidl – 9 magazine).

    Squarebox este compania care se ocupă de administrarea activelor imobiliare (property management), oferind servicii precum: contabilitate şi administrare SPV (special purpose vechicle), reprezentarea proprietarului în faţa autorităţilor, planificare, raportare şi control, trezorerie şi operaţiuni bancare, structurarea finanţării proiectului imobiliar, managementul relaţiilor cu chiriaşii.

    Switchboard este compania specializată în servicii de mentenanţă a activelor imobiliare (facility management): întreţinere, reparaţii şi curăţenie.

    Compania este prezentă cu parcuri de retail, ce sunt ancorate de Lidl sau Kaufland, în 24 de localităţi: Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Brăila, Bucureşti (cu două parcuri – Mihai Bravu & Pipera Plaza), Buzău, Câmpina, Caransebeş, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Iaşi, Medgidia, Mediaş, Mioveni, Odorheiu Secuiesc, Paşcani, Ploieşti, Reşiţa, Sighetu Marmaţiei, Slatina, Slobozia, Târgu Mureş şi Tulcea.

    Despre clienţii din portofoliu, antreprenorul spune că aceştia sunt investitori cu experienţă îndelungată pe piaţa imobiliară şi cu cerinţe extrem de clare în privinţa aşteptărilor legate de randamente, calitatea produselor care le sunt livrate şi coordonarea eficientă a bugetelor de investiţii şi administrarea produselor imobiliare gestionate de grup.

    Lista de chiriaşi include brandurile Fressnapf, DM, Sinsay, Kik, Sportisimo, Jysk, Pepco, Xpress, C&A, Numero Uno, TEDI, Hervis, New Yorker, Dr Max, Takko, CCC, Noriel, KFC, C&A, Deichmann, Flanco, House, Altex, LEMS, Techno, MaxiPet, Medimfarm, Merkur, Optica Otipfarm, Superbet, Attitude, Starbucks, Casa Berarilor, BT, Barber Shop, 5 a sec, PetMag, Porto Gallo, Real Food, HOT Woks, Catena, Lensa, Dinner Food, Pizza Bonita, Maria Pharmamed, El Pescador, Alioli El Pescador, Alioli, Sensiblu, Beijing Garden, Pasta Bar, Tabac Xpress, Tip Top, World Class, Auchan, Casa cu flori, Dovani, Atlantis Gold, H&M, Lc Waikiki, Klarmann, Plafar, Mon Jardin Patisserie, Exchange Office, Moonlight Club, Orange, Pepco, Animax, Metropolis, SMYK, Humana şi Jazz Serv.

    În ceea ce îi priveşte pe cei care trec pragul parcurilor de retail gestionate de companie, numărul acestora depăşeşte 150.000 de persoane, incluzând de la liceeni la familii cu venituri mici şi medii (25-45 de ani), pensionari şi persoane şi familii cu venituri peste medie şi chiar mari
    (35-55 de ani).

     

    Pipera Plaza. Ca timp, durata dezvoltării unui parc de retail poate varia de la doi la patru ani, luând în considerare ca primă etapă selecţia şi identificarea terenului pretabil pentru o astfel de dezvoltare.

    Baia Mare Shopping Park. Munca pentru dezvoltarea unui nou parc de retail începe de la procesul de selecţie a oraşelor şi identificarea terenurilor pretabile unei astfel de dezvoltări.

    Capitalismul sălbatic, educat pe parcurs

    Vorbind despre evoluţia pieţei de la venirea sa aici şi până în prezent, antreprenorul observă că, „având în vedere că lucrez pe piaţa locală încă de la finalul anilor ’90, schimbarea este una majoră în bine”. Astfel, dacă e să ne uităm la inflaţie, adaugă el, anul 1997 a avut un record negativ de 154,8%, în timp ce nivelul inflaţiei pentru 2022 a fost la 13,8%. „Chiar dacă anii postpandemici au fost extrem de dificili din această perspectivă, lucrurile nu se pot compara cu anii ’90, sau cum au fost denumiţi «anii capitalismului sălbatic?». Integrarea în Uniunea Europeană, precum şi în NATO a adus noi oportunităţi de dezvoltare economică, România şi-a construit o infrastructură nouă, salariile au crescut exponenţial, oraşele s-au dezvoltat. Pe lângă Bucureşti şi marile centre regionale – Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa şi Craiova – mai multe oraşe au cunoscut şi ele o dezvoltare substanţială, oamenii au devenit activi din punct de vedere comercial, iar nevoia de spaţii comerciale moderne a apărut firesc.”

    Potrivit lui Petshnikar, ceea ce s-a întâmplat în alte ţări din zona CEE, mai bine dezvoltate decât România, ne arată că este nevoie de parcuri de retail în suprafaţă de aproximativ 5.000-10.000 de metri pătraţi pentru oraşe sau comunităţi de 15.000-20.000 de locuitori. „Din acest punct de vedere, mai este încă loc de expansiune şi creştere pe piaţa locală.”

    Cât despre principala provocare întâmpinată în dezvoltarea businessului, antreprenorul spune că aceasta, şi cea care, „din păcate, rămâne în vigoare şi acum în România”, este lipsa unui cadru legislativ şi fiscal predictibil. „Schimbarea regulilor în timpul jocului, fără o perioadă tampon de pregătire, nu aduce avantaje României din perspectiva atragerii a noi jucători cu capital extern. Noi suntem investitori pe termen lung şi gândim planurile de afaceri pentru 5-10 ani. Operăm 25 de parcuri de retail şi lucrăm la autorizarea a alte cinci astfel de centre. Modificările recent discutate în coaliţie ne afectează serios business planurile anterior stabilite.” La aceasta aminteşte că se adaugă şi provocările ultimilor ani, cu care piaţa nu se confruntase anterior: pandemia de COVID, restricţiile îndelungate care au afectat direct industria de retail, războiul şi explozia costurilor. „Cred că adaptabilitatea a reprezentat cheia în depăşirea acestor situaţii, dublată de răbdare şi empatie pentru nevoile chiriaşilor noştri.”

    La capitolul „competiţie”, pe lângă investitorii specializaţi în parcuri de retail cum ar fi Prime Kapital sau Scallier, executivul aminteşte şi de jucătorii cu portofolii de malluri, precum AFI Europe sau Iulius, care au început să fie atraşi de parcurile de retail şi dezvoltă astfel de produse. Vede însă concurenţa drept un aspect benefic, ce duce la ridicarea per total a nivelului de calitate pentru produsele finale livrate către consumatori. „Noi avem un portofoliu unic de parcuri de retail prin dimensiune şi diversitate. Investim constant în clădiri noi, sustenabile, în concepte moderne de retail, adaptate la cerinţele din ce în ce mai exigente ale consumatorilor şi investitorilor.”

     

    De la concept la inaugurare

    În ceea ce priveşte tedinţele remarcate în piaţă, executivul notează că, în contextul postpandemic şi al inflaţiei galopante, oamenii şi-au modificat obiceiurile de consum, devenind mai prudenţi. „Cu toate acestea, este notabilă performanţa retailerilor de tip discount şi de tip pet shop în toată această perioadă, la care se adaugă magazinele de tip home & deco, pe fondul menţinerii sistemului de muncă hibrid. Pe fondul menţinerii tendinţei inflaţioniste, anul 2023 a accentuat preferinţa românilor către parcurile de retail, unde se regăsesc cu precădere chiriaşi tip discounter. Totodată, se remarcă faptul că în 2023 retailerii au continuat să susţină puternic investiţiile în modernizarea conceptelor de retail, ceea ce demonstrează încrederea în acest format de business.”

    Din rândul proiectelor şi obiectivelor viitoare, reprezentanţii companiei lucrează, printre altele, la definirea conceptelor şi autorizarea a încă cinci parcuri de retail atât în oraşe unde grupul este prezent, cât şi în oraşe noi, termenele de finalizare avute în vedere fiind 2024 – 2026. „Vom demara în scurt timp un nou proiect în Piteşti şi avem securizate mai multe locaţii în oraşe precum Arad, Galaţi, Constanţa sau Ploieşti.”

    Munca pentru dezvoltarea unui nou parc de retail începe de la procesul de selecţie a oraşelor şi identificarea terenurilor pretabile unei astfel de dezvoltări. „Continuă cu negocierea şi semnarea contractului de achiziţie a terenului, iar apoi toate etapele de dezvoltare: definirea conceptului şi a mixului de chiriaşi, proiectare, autorizare, negocierea şi semnarea contractului cu antreprenorul general, supervizarea procesului de construcţie şi respectarea termenilor agreaţi în contract, identificarea şi semnarea contractelor cu retailerii, finalizarea, predarea şi inaugurarea centrului.”

    Fiecare din această etapă este la fel de importantă, spune Clemens Petschnikar. „Dacă pot face o comparaţie mai plastică se aseamănă construcţiei unui set Lego. Dacă ai greşit o piesă trebuie sa te reîntorci să corectezi pentru a avea produsul final dorit.”

    Ca timp, durata dezvoltării unui parc de retail poate varia de la doi la patru ani, luând în considerare ca primă etapă selecţia şi identificarea terenului pretabil pentru o astfel de dezvoltare. „Etapele de negociere şi autorizare sunt cele mai îndelungate, construcţia durează în medie 9 luni. De cele mai multe ori când demarăm şantierul parcul are deja un grad mare de închiriere.”

    Executivul mai spune că şi „sustenabilitatea face parte din ADN-ul  a grupului de companii, pentru că gândim pe termen lung”. În acest sens compania investeşte în construcţii sustenabile, prietenoase cu mediul, ce aduc o valoare adăugată pe termen mediu şi lung. În prezent, 100% din totalul portofoliului este certificat BREEAM (scor Very Good) – un sistem „cu o reputaţie excelentă”, care certifică clădirile sustenabile. „Un pas în plus pentru componenta de mediu din strategia noastră ESG, am semnat de curând un parteneriat cu Eldrive Romania prin care vom monta staţii de încărcare electrice în tot portofoliul până la finalul anului viitor. Primele staţii sunt deja funcţionale în Giurgiu Shopping Park: patru staţii, marca ABB, de 50 kW Ă 22 kW, unde pot fi încărcate opt maşini electrice simultan.”

     

    Brick & mortar vs. online

    Despre viitorul industiei de retail tradiţional versus digital, antreprenorul este de părere că experinţa online este complementară celei de tip brick & mortar, iar cele două mai degrabă se completează, nu se concurează. „Avem deja mai multe exemple pe piaţa locală de retaileri e-commerce care au făcut pasul către magazine fizice, tocmai pentru că acest tip de comerţ oferă o interacţiune cu clientul pe care nu o poţi regăsi în cumpărăturile online.” În ceea ce priveşte parcurile de retail, spune că acestea încep să vină cu o ofertă din ce în ce mai diversificată atât de produse, cât şi de servicii, captând o gamă largă de cosumatori începând cu tineri liceeni sau studenţi până la pensionari. „Nu vedem în acest moment pentru piaţa românească o categorie care să fie 100% dedicată unui anume tip de comerţ. Aşa cum menţionam anterior, cele două tipuri de retail, offline şi online, sunt complementare. Pentru români mersul la shopping este o metodă de relaxare. Pe lângă cumpărăturile propriu-zise, se pot relaxa la o cafenea sau pot lua masa în familie sau alături de prieteni.”

    În viziunea sa, parcul de retail al viitorului va evolua spre conceptul de „convenience center”, care oferă clientului toate serviciile necesare zi de zi, într-un mediu modern, plăcut, confortabil şi care se diferenţiază de parcurile de retail obişnuite, prin ofertele suplimentare de servicii, gastronomie şi entertainment.   

     

    Carte de vizită

    Clemens Petschnikar, fondator şi CEO, Square 7 Properties

    • Născut în Austria, el deţine un master de la Universitatea de Economie din Viena;

    • Înainte de a-şi începe propria afacere a lucrat ca director executiv pentru Aldi şi REWE; în activitatea sa, a gestionat dezvoltarea şi inaugurarea a peste 500.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale;

    • În 2003 s-a lansat în antreprenoriat cu un prim business, Square 7 Properties.

  • Cum renaşte un bulevard din Bucureşti, căzut în dizgraţie: „Ne aşteptăm ca în următorii cinci-zece ani zona să redevină un punct important de întâlnire în oraş“

    Bulevardul Regina Elisabeta, una dintre cele mai mari artere centrale ale Capitalei, lăsată în paragină în ultimii ani, renaşte de câteva luni cu ajutorul micilor antreprenori care au ales să se ancoreze acolo cu magazine sau localuri specializate în vin, în produse culinare sau cafea.

    ♦ În zonă, chiriile variază în funcţie de dimensiunea spaţiului, o unitate prime, de pildă, cu o suprafaţă de 100-150 de metri pătraţi, putând fi ocupată cu un preţ de 45-50 de euro pe metru pătrat pe lună plus TVA.

    Bulevardul Regina Elisabeta, una dintre cele mai mari artere centrale ale Capitalei, lăsată în paragină în ultimii ani, renaşte de câteva luni cu ajutorul micilor antreprenori care au ales să se ancoreze acolo cu magazine sau localuri specializate în vin, în produse culinare sau cafea.

    Din punct de vedere comercial, spun consultanţii imobiliari, bule­vardul Regina Elisabeta se bucură de un potenţial mare, încă neconsumat.

    „Bulevardul are un grad de ocupare ridicat comparativ cu alte zone centrale ale oraşului, în special datorită proximităţii faţă de Calea Victoriei şi de Piaţa Universităţii. Deşi în lunile imediat următoare perioadei de lockdown, când turismul a scăzut drastic, am observat anumite businessuri care au decis să închidă unităţile din zonă, spaţiile vacante s-au închiriat rapid, iar nou-veniţii sunt mulţumiţi de performanţele obţinute“, spune Mădălina Sava, retail occupiers consultant în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.

    Artera a atras cu precădere concepte de food & beverage, unele cu specific de take-away sau fast food, însă în ultima perioadă se remarcă tot mai frecvent conceptele de tip bistrou-restaurant, cu zone generoase de stat la masă sau chiar mici terase. Un număr limitat de magazine de haine, pantofi sau accesorii completează peisajul, stând mărturie pentru potenţialul de evoluţie din punct de vedere comercial.

    În zonă, chiriile variază în funcţie de dimensiunea spaţiului, o unitate prime, de pildă, cu o suprafaţă de 100-150 de metri pătraţi, putând fi ocupată cu un preţ de 45-50 de euro pe metru pătrat pe lună plus TVA.

    „Ne aşteptăm ca în următorii cinci-zece ani zona să redevină un punct important de întâlnire în oraş, având în vedere planurile de reabilitare şi convertire a unora dintre clădirile simbolice din zonă în hoteluri de cinci stele“, adaugă Mădălina Sava.

    Unul dintre proiectele majore de renovare este cel al Corinthia Grand Hôtel du Boulevard, din portofoliul Niro Investment Group, finalizarea şi redeschiderea sa fiind anunţată pentru anul 2024. Inaugurarea sa ar putea creşte fluxul de turişti în zonă.

    „Este o zonă de interes pentru turişti, mai ales că sunt multe apartamente în regim hotelier în zonă, însă nu doar străinii ne calcă pragul. Suntem plăcut surprinşi că din ce în ce mai mulţi bucureşteni vor să descopere lumea vinului. Pentru ei organizăm şi evenimente tematice“, spun Liviu Enache şi Aurelia Nica, fondatorii winebarului WineDrops, deschis chiar la doi paşi de intersecţia dintre bulevardul Regina Elisabeta şi Calea Victoriei.

    Vizavi de WineDrops, cu o deschidere primitoare la bulevard, se află ALTRNTV, un magazin cu obiecte de design create majoritar în România, având în comun principiul sustenabilităţii.

    „Spaţiul pe care îl ocupăm a fost pe vremuri intrarea şi casa de bilete de la Cinema Bucureşti, cel mai vechi din Capitală. Amenajându-le şi dându-le o nouă destinaţie – o practică ce ţine de economia circulară şi se numeşte „adaptive reuse“, le-am redat publi­cu­lui. Chiria spaţiului este una care re­flectă suprafaţa de 170 de metri pă­traţi, amplasarea centrală şi des­chi­derea la stradă“, spune Daniela Staicu, una dintre fondatoarele ALTRNTV.

    Magazinul, care a fost deschis în mai 2022, vinde produse sustenabile – de la piese vestimentare la obiecte de decor – şi a reunit pe rafturile sale aproximativ 100 de designeri care lucrează cu materiale şi tehnici menite să nu dăuneze mediului înconjurător.

    Iar când vine vorba de mâncare cu specific local, la doar doi paşi de ALTRNTV există o astfel de opţiune care atrage atât de mulţi pofticioşi încât cu greu poţi găsi un loc la masă, mai ales într-o zi de weekend. În spatele localului cu numele Balls, specializat în chiftele, se află Ala Dumitrache.

    „Când am închiriat, în ianuarie 2022, cam 90% din feedbackul prietenilor şi al clienţilor care ştiau înainte să fie oficial că ne mutăm aici a fost dramatic: faliment iminent. Oricât de mare încredere aveam eu în zonă, faptul că era un spaţiu găsit pe OLX şi că săream la o chirie ceva mai mare decât cea cu care eram obişnuită în Dorobanţi nu a ajutat la starea de spirit“, povesteşte Ala Dumitrache.

    A continuat să aibă încredere însă, iar sentimentele ei pentru „bulevardul mic-parizian şi clădirea romantic-degradată“ i-au dat curaj, deşi nu au fost argumentul suprem în alegerea locaţiei. Ce a contat au fost cele circa trei-şapte minute distanţă la picior de marea majoritate a punctelor de interes ale „bulei“ căreia i se adresează, de la institute culturale la cluburi.

    De altfel, de cafenele nu duce lipsă Bulevardul Regina Elisabeta, cele mici, de specialitate, fiind completate de cele care fac parte din lanţuri mai mari şi care au identificat din timp potenţialul zonei.

    Foarte aproape de Universitate, lângă iconica librărie Mihai Eminescu, se află o cafenea din lanţul Ted’s Coffee, fondat de Vasi Andreica, o reţea cu aproximativ cincizeci de spaţii, dintre care una chiar în această zonă de interes. Ceva mai departe, spre Cişmigiu, la parterul unei clădiri cu elemente arhitecturale speciale, se află de mai mulţi ani Meron, un business pornit în Cluj-Napoca ce constă într-o reţea de cafenele şi o prăjitorie proprie. Tocmai pentru a fi în ton cu noua înfăţişare a Bulevardului Regina Elisabeta, cafeneaua Meron a intrat într-un proces de renovare care se va încheia pe 22 septembrie, potrivit unui afiş de pe uşa localului. Undeva şi mai departe, către Facultatea de Drept, funcţionează Contego – The Coffee Factory.

    În continuare multe clădiri de pe Bulevardul Regina Elisabeta arată ca după război, cu straturi de afişe decolorate, arse de soare, rupte, cu uşi ruginite şi faţade care devin de-a dreptul periculoase. Dar cum orice proiect major se începe cu paşi mici, rămâne doar speranţa că afacerile locale care au îndrăznit să se ancoreze pe această arteră-emblemă a Capitalei vor resuscita zona şi îi vor readuce strălucirea.

  • Mai există în România muncitori sau firme serioase care să asigure servicii de calitate fără să mai fie nevoie să suni de 10 ori sau toată lumea este ocupată ?

    „But here’s my number. So call me, maybe!” Sunt versurile unui hit pe care îl ascultam prin adolescenţă. Şi cam tot de pe atunci n-am mai aşteptat cu atâta nerăbdare un telefon. Dar nu de la vreun băiat de care aş fi îndrăgostită. Ci…de la agenţii imobiliari. După meseriaşi/echipele de muncitori din construcţii şi zilieri/firmele de amenajări grădini pe care i-am contactat pentru diverse nevoi şi nu au arătat nici cel mai mic interes pentru o lucrare, fie ea mică sau de mari dimensiuni, agenţii imobiliari par să completeze topul celor mai neserioşi angajaţi cu care am avut de-a face. Diferenţa e că, spre deosebire de primele categorii, mulţi dintre cei din urmă lucrează nu pe cont propriu, ci pentru diverse firme şi chiar pentru dezvoltatorii unor proiecte de amploare în Bucureşti. Deci ne-am putea imagina că asta atrage după sine mai multă seriozitate, căci în general orice angajator aşteaptă rezultate pentru a-ţi vira salariul lunar. Şi totuşi niciodată nu mi-a fost dat să văd mai mult dezinteres ca în rândul lor, începând cu anunţuri expirate şi/sau eronate până la telefoane neînapoiate, vizionări amânate în ultima clipă ş.a.m.d.

    Salariul unui agent imobiliar ajunge, în medie, la 800 de euro net pe lună, potrivit datelor oferite de platforma de recrutare online BestJobs, citate de ZF într-un articol scris anul trecut, la rubrica „Un salariu pe zi”. Nu e prea mare, dacă ne raportăm la preţurile din prezent. Însă această sumă exclude comisioanele/procentele din vânzările făcute. Şi totuşi, într-o meserie în care o comunicare eficientă cu clientul pare a fi punctul de pornire spre o tranzacţie reuşită, din care te alegi cu bonusuri, şi – conform unor comisioane practicate de unii agenţi – aş putea spune că sunt unele consistente, comunicarea lipseşte, în multe cazuri, cu desăvârşire. Iar pentru un răspuns, să nu mai zic pentru o vizionare, ai de aşteptat zile/săptămâni.

    Cât despre anunţurile de promovare, unele sunt de-a dreptul hilare, căci la beneficii clientul are trecuţi, în loc de facilităţi reale ca boilere, parcare, AC sau centrală, factori care ar ţine de bun simţ şi care nici nu ar mai fi necesar să fie menţionaţi – uşi, ferestre sau lavabila de pe pereţi. Asta de multe ori într-un text kilometric care, cu vorbe multe, nu spune de fapt nimic, şi mai e şi presărat cu greşeli gramaticale sau cu vorbe pompoase (de pildă, vecinătatea unor „restaurante delicioase” şi „centre comerciale tentante”, ca să dau doar un exemplu), fără a se menţiona de multe ori probleme reale – lipsa mijloacelor de transport în comun, şantiere în lucru şi multe altele. Să nu mai zic de pozele din descriere, în care apar diverse obiecte personale, rufe puse la uscat, feliile de salam din farfurie şi câte şi mai câte.

    Luând în considerare experienţele avute, recomand cu căldură agenţiilor de profil să încropească măcar un curs de pregătire de câteva zile, atât pentru agenţii noi cât şi pentru cei cu experienţă, în care să li se explice acestora diferenţa dintre finisajele lux/premium şi cele de duzină, stilurile de design şi lipsa lor, câteva noţiuni de bază din construcţii/arhitectură, cum ar trebui scris un anunţ/cum să gestioneze comunicarea cu clientul, cum să se prezinte la o vizionare, de la ton şi ţinută la deţinerea informaţiilor despre proprietatea prezentată şi nu numai. Şi poate chiar să faceţi nişte sesiuni de „mistery shopper” (concept folosit mai ales în retail, şi care presupune ca un fals client să meargă într-o locaţie şi să se comporte ca un client real pentru a testa calitatea serviciilor/modul în care este acordată asistenţă clienţilor unităţii – n. red.) pentru a vedea cât de bine se descurcă angajaţii dvs. pe teren.

    Iar dacă sunteţi sau ştiţi vreun agent imobiliar bun, vă invităm să ne scrieţi pentru a inspira şi alţi tineri, printr-un articol scris pentru rubrica „I love my job”, în care povestim cu oameni din diverse industrii dedesubturile fiecărei meserii, cu bune şi cu rele, să aleagă această meserie bănoasă, cu program flexibil şi muncă puţină. Sau să ne spuneţi cum este de fapt agenda unui agent imobiliar pus pe treabă, cum ar trebui să colaboreze cu clienţii, fie ei dezvoltatori/vânzători/cumpărători astfel încât „vândutul viselor” să nu fie doar un clişeu al meseriei, ci o realitate.  

    Andra Stroe, jurnalist, BUSINESS Magazin

     

  • Glonţul a trecut pe lângă urechea celui mai mare dezvoltator imobiliar din China: City Garden a reuşit să-şi plătească investitorii şi a evitat la limită falimentul şi odată cu el declanşarea unui dezastru imobiliar de proporţii în cea de a doua economie a lumii

    Dezvoltatorul imobiliar chinez Country Garden a efectuat marţi plăţile pentru două obligaţiuni în dolari în perioada de graţie, punând astfel capăt unei saga de o lună care a devenit punctul central al preocupărilor investitorilor globali cu privire la sectorul imobiliar chinez măcinat de turbulenţe, scrie Financial Times.

    Acţiunile companiei listate la Hong Kong s-au redresat uşor de la o scădere de aproape 5% la 3% în tranzacţiile de la sfârşitul dimineţii, după ce presa locală a relatat că dezvoltator a efectuat plăţile cupoanelor în valoare totală de 22,5 milioane de dolari pentru două obligaţiuni internaţionale de 500 milioane de dolari.

    O persoană apropiată companiei şi un deţinător de obligaţiuni a declarat pentru Financial Times că Country Garden a efectuat plăţile, pentru care nu a respectat un termen iniţial la începutul lunii august. Country Garden a refuzat să comenteze.

    Plăţile înseamnă că dezvoltatorul imobiliar, care se confruntă cu probleme de lichidităţi, a evitat la limită o incapacitate tehnică de plată, dar comercianţii au declarat că acest lucru nu va schimba povestea unei tensiuni financiare extinse şi înrăutăţite în sectorul imobiliar vast şi important din punct de vedere economic din China.

    Plăţile neefectuate luna trecută de către Country Garden au alimentat îngrijorările cu privire la o companie care a fost considerată cândva ca fiind unul dintre cei mai siguri şi mai sănătoşi din punct de vedere financiar dezvoltatori din China. În ciuda unei recentele reveniri, acţiunile sale au scăzut cu peste 60% de la începutul anului până în prezent.

    Dezvoltatorul a făcut eforturi în ultimele săptămâni pentru a evita intrarea în incapacitate de plată atât a obligaţiunilor în dolari, cât şi a obligaţiilor faţă de creditorii interni.

    Vineri, acesta a obţinut aprobarea creditorilor de a prelungi termenul de plată pentru o obligaţiune de aproape 550 de milioane de dolari care urma să ajungă la scadenţă sâmbătă, permiţând dezvoltatorului să ramburseze datoria într-o serie de rate pe parcursul a trei ani. Acesta ar putea începe negocierile cu deţinătorii de obligaţiuni tranzacţionate public pentru o prelungire similară, a declarat un deţinător al unei obligaţiuni publice Country Garden.

    Această decizie la limită în ceea ce priveşte plata cupoanelor pentru Country Garden vine în contextul în care Beijingul încearcă să gestioneze declinul industriei imobiliare din China, care reprezintă de obicei aproximativ un sfert din activitatea economică anuală.

    Ritmul de relaxare a regulilor privind creditele ipotecare de către autorităţile chineze s-a accelerat în această lună, după ani de zile în care au luat măsuri drastice împotriva efectului de levier excesiv din acest sector. Marile oraşe, inclusiv Beijing şi Shanghai, au redus săptămâna trecută ratele minime ale dobânzilor ipotecare pentru cei care cumpără pentru prima dată o locuinţă.


    Cu toate acestea, există puţine semne că criza de lichidităţi din sectorul imobiliar din China se ameliorează semnificativ. Iar până în prezent, factorii de decizie politică de la Beijing au rămas reticenţi în a se angaja într-o relaxare pe scară largă, pe care mulţi analişti o consideră necesară pentru a ajuta sectorul imobiliar.

     

  • Furtuna nu a trecut: Cel mai important organism de supraveghere financiară din lume avertizează că era provocărilor şi şocurilor economice nu s-a terminat. Ratele în creştere şi prăbuşirea sectorului imobiliar sunt printre principalele dezastre care ar putea să-şi facă simţită prezenţa

    Cel mai puternic organism de supraveghere financiară din lume a avertizat asupra unor „provocări şi şocuri suplimentare” în lunile următoare, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor subminează redresarea economică şi ameninţă sectoare cheie, inclusiv cel imobiliar, scrie Financial Times.

    În informarea periodică adresată liderilor G20 înainte de summitul de săptămâna aceasta de la New Delhi, Klaas Knot, preşedintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară, cu sediul la Basel, a declarat:

    „Redresarea economică mondială îşi pierde din avânt, iar efectele creşterii ratelor dobânzilor în marile economii se fac simţite din ce în ce mai mult. Cu siguranţă că vor apărea şi alte şocuri cu care se va confrunta sistemul financiar global, atât în lunile următoarea cât şi în anii următori”.

    Pieţele financiare au fost relativ stabile în ultimele luni, un răgaz binevenit după o serie de crize din acest an, care au avut drept victime creditori americani de talie medie, precum Silicon Valley Bank şi Signature, şi au dus la dispariţia Credit Suisse din Europa, care a fost absorbită de rivalul său elveţian UBS.

    Dar Knot a declarat că riscurile din sistemul financiar sunt încă evidente, chiar dacă contagiunea provocată de evenimentele din februarie şi martie a fost limitată.

    El a subliniat că sectorul imobiliar este un domeniu pe care autorităţile ar trebui să îl „monitorizeze îndeaproape” pentru a vedea dacă există semne de stres, având în vedere vulnerabilitatea acestuia la creşterile de rate, şi a îndemnat „furnizorii de servicii financiare din aceste sectoare să îşi gestioneze riscurile în mod corespunzător”.

    Ratele mai mari ale dobânzilor au nevoie de timp pentru a se transmite pe deplin în economia reală, deoarece unii debitori au credite cu rată fixă stabilite înainte ca băncile centrale, precum Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei, să înceapă să înăsprească politica monetară pentru a combate inflaţia în creştere.

    Knot a declarat că potenţialul de a se produce noi tensiuni pe piaţă a subliniat necesitatea de a pune în aplicare „pe deplin şi în mod consecvent” normele globale privind capitalul bancar convenite de autorităţile de reglementare în 2017 şi care urmează să intre în vigoare până în 2023.

    De asemenea, el a subliniat necesitatea unei reglementări mai stricte a instituţiilor financiare nebancare – care cuprind totul, de la credite private la fonduri speculative şi asiguratori – şi a afirmat că este „esenţială” punerea în aplicare a reformelor convenite pentru a aborda riscurile de pe aceste pieţe.

    Regiunile au acţionat cu viteze diferite în ceea ce priveşte măsurile de reglementare a IFNB, inclusiv dispoziţiile referitoare la fondurile de piaţă monetară, fondurile deschise, marjele, efectul de levier şi lichiditatea pieţei de obligaţiuni.

    SUA au anunţat în iulie că nu vor pune în aplicare regimul de capital bancar până la jumătatea anului 2025, cu aproximativ şase luni mai târziu decât UE şi Regatul Unit, care la rândul lor anunţaseră deja întârzieri, pentru a acorda băncilor mai mult timp pentru a se adapta la noul regim.

    Chiar dacă pachetul a fost descris pe scară largă ca fiind „finalul jocului” pentru reglementarea postcriză financiară mondială, factorii de decizie iau deja în considerare un alt set de îmbunătăţiri pentru a aborda unele dintre vulnerabilităţile care au fost expuse în acest an.

    FT a relatat că aceste măsuri includ înăsprirea regulilor privind capitalul şi lichiditatea şi obligarea SUA să aplice măsuri convenite la nivel mondial pentru o gamă mai largă de bănci.

     

  • Casa din parc

    Locuitul într-un parc de distracţii nu e pentru oricine, iar cei care-şi doresc o casă într-un asemenea loc trebuie să treacă printr-un proces de selecţie. Cei care-l vor câştiga se vor putea muta într-o căsuţă pe plajă, în care vor putea locui doar sub forma unor versiuni miniaturale ale lor, deoarece căsuţa va fi una din cărămizi Lego, scrie LA Times. Instalată în parcul Miniland San Diego, unde se găsesc versiuni miniaturale ale unor oraşe americane, căsuţa a fost realizată din 50.000 de cărămizi, decorată în interior de designeri specializaţi şi prezentată de un agent imobiliar în toată regula, doritorii trebuind să participe la o licitaţie în scop caritabil recent încheiată. Câştigătorul poate alege alţi membri ai familiei, până la zece persoane care să fie recreate în variantă miniaturală şi instalate în noua locuinţă unde vor rămâne câtă vreme aceasta va fi expusă în parc. Casa de la Miniland va fi decorată în ton cu sărbători ca Halloweenul sau Crăciunul, ca o locuinţă în toată regula, iar noii locatari ar trebui să fie gata de mutare până la jumătatea lunii septembrie.

     

  • ASF a autorizat prima platformă digitalizată de finanţare participativă prin intermediul împrumuturilor, prin care dezvoltatorii imobiliari pot obtine finantări pe perioade de până la 60 de luni

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a autorizat prima platformă digitalizată de finanţare participativă prin intermediul împrumuturilor (crowdlending) din România, prin care dezvoltatorii imobiliari pot obtine finantări de la o serie de investitori, pe perioade de până la 60 de luni.

    Platforma Stock.estate (https://www.stock.estate/ro), administrată de societatea Stockestate Crowdfunding, facilitează acordarea de împrumuturi, prin punerea în legătură a investitorilor interesaţi să acorde finanţare cu dezvoltatorii de proiecte imobiliare.

    ,,Misiunea noastră este de a facilita obţinerea de capital rapid şi uşor pentru dezvoltatorii imobiliari şi de a oferi oportunităţi investiţionale imobiliare verificate, şi cu randamente atrăgătoare pentru investitori. Pe scurt, ne propunem să democratizăm investiţiile imobiliare, punând cele două părţi în legătură directă într-un mediu digital sigur şi reglementat. Cu aportul echipei şi al partenerilor de încredere cu experienţă în domeniul imobiliar şi nu numai, reducem barierele de acces la oportunităţi imobiliare. Credem că este momentul potrivit pentru o astfel de platformă, în condiţiile în care dezvoltatorii imobiliari încep să se lovească de reticenţa băncilor de a acorda finanţări, iar România este un loc în care investitorii au un apetit mai ridicat pentru investiţii imobiliare faţă de alte ţări din regiune.’’, a declarat Vicenţiu Vlad, CEO Stock.estate.

    Stock.estate analizează proiectele imobiliare care prezintă potenţial, le sprijină în pregătirea campaniei de crowdfunding, iar apoi le prezintă investitorilor. Investitorii pot fi persoane fizice sau juridice.

    Investitorii acordă împrumuturile pentru perioade pornind de la 6 până la 60 de luni.

    La rândul lor, dezvoltatorii imobiliari pot obţine finanţare de la investitori prin intermediul platformei pentru finalizarea sau dezvoltarea proiectelor lor imobiliare.

    Prin intermediul platformei, investitorii au posibilitatea de a efectua investiţii începând de la 10 Euro în diverse proiecte imobiliare. Scopul platformei este să ofere investitorilor oportunităţi de a participa la proiecte imobiliare cu potenţial de randament situat între 10% şi 15%, sub forma unor dobânzi acordate pentru sumele investite.

  • „But here’s my number so call me, maybe”

    Sunt versurile unui hit pe care îl ascultam prin adolescenţă. Şi cam tot de pe atunci n-am mai aşteptat cu atâta nerăbdare un telefon. Dar nu de la vreun băiat de care aş fi îndrăgostită. Ci…de la agenţii imobiliari. După meseriaşi/echipele de muncitori din construcţii şi zilieri/firmele de amenajări grădini pe care i-am contactat pentru diverse nevoi şi nu au arătat nici cel mai mic interes pentru o lucrare, fie ea mică sau de mari dimensiuni, agenţii imobiliari par să completeze topul celor mai neserioşi angajaţi cu care am avut de-a face. Diferenţa e că, spre deosebire de primele categorii, mulţi dintre cei din urmă lucrează nu pe cont propriu, ci pentru diverse firme şi chiar pentru dezvoltatorii unor proiecte de amploare în Bucureşti. Deci ne-am putea imagina că asta atrage după sine mai multă seriozitate, căci în general orice angajator aşteaptă rezultate pentru a-ţi vira salariul lunar. Şi totuşi niciodată nu mi-a fost dat să văd mai mult dezinteres ca în rândul lor, începând cu anunţuri expirate şi/sau eronate până la telefoane neînapoiate, vizionări amânate în ultima clipă ş.a.m.d.

    Salariul unui agent imobiliar ajunge, în medie, la 800 de euro net pe lună, potrivit datelor oferite de platforma de recrutare online BestJobs, citate de ZF într-un articol scris anul trecut, la rubrica „Un salariu pe zi”. Nu e prea mare, dacă ne raportăm la preţurile din prezent. Însă această sumă exclude comisioanele/procentele din vânzările făcute. Şi totuşi, într-o meserie în care o comunicare eficientă cu clientul pare a fi punctul de pornire spre o tranzacţie reuşită, din care te alegi cu bonusuri, şi – conform unor comisioane practicate de unii agenţi – aş putea spune că sunt unele consistente, comunicarea lipseşte, în multe cazuri, cu desăvârşire. Iar pentru un răspuns, să nu mai zic pentru o vizionare, ai de aşteptat zile/săptămâni.

    Cât despre anunţurile de promovare, unele sunt de-a dreptul hilare, căci la beneficii clientul are trecuţi, în loc de facilităţi reale ca boilere, parcare, AC sau centrală, factori care ar ţine de bun simţ şi care nici nu ar mai fi necesar să fie menţionaţi – uşi, ferestre sau lavabila de pe pereţi. Asta de multe ori într-un text kilometric care, cu vorbe multe, nu spune de fapt nimic, şi mai e şi presărat cu greşeli gramaticale sau cu vorbe pompoase (de pildă, vecinătatea unor „restaurante delicioase” şi „centre comerciale tentante”, ca să dau doar un exemplu), fără a se menţiona de multe ori probleme reale – lipsa mijloacelor de transport în comun, şantiere în lucru şi multe altele. Să nu mai zic de pozele din descriere, în care apar diverse obiecte personale, rufe puse la uscat, feliile de salam din farfurie şi câte şi mai câte.

    Luând în considerare experienţele avute, recomand cu căldură agenţiilor de profil să încropească măcar un curs de pregătire de câteva zile, atât pentru agenţii noi cât şi pentru cei cu experienţă, în care să li se explice acestora diferenţa dintre finisajele lux/premium şi cele de duzină, stilurile de design şi lipsa lor, câteva noţiuni de bază din construcţii/arhitectură, cum ar trebui scris un anunţ/cum să gestioneze comunicarea cu clientul, cum să se prezinte la o vizionare, de la ton şi ţinută la deţinerea informaţiilor despre proprietatea prezentată şi nu numai. Şi poate chiar să faceţi nişte sesiuni de „mistery shopper” (concept folosit mai ales în retail, şi care presupune ca un fals client să meargă într-o locaţie şi să se comporte ca un client real pentru a testa calitatea serviciilor/modul în care este acordată asistenţă clienţilor unităţii – n. red.) pentru a vedea cât de bine se descurcă angajaţii dvs. pe teren.

    Iar dacă sunteţi sau ştiţi vreun agent imobiliar bun, vă invităm să ne scrieţi pentru a inspira şi alţi tineri, printr-un articol scris pentru rubrica „I love my job”, în care povestim cu oameni din diverse industrii dedesubturile fiecărei meserii, cu bune şi cu rele, să aleagă această meserie bănoasă, cu program flexibil şi muncă puţină. Sau să ne spuneţi cum este de fapt agenda unui agent imobiliar pus pe treabă, cum ar trebui să colaboreze cu clienţii, fie ei dezvoltatori/vânzători/cumpărători astfel încât „vândutul viselor” să nu fie doar un clişeu al meseriei, ci o realitate.  

    Andra Stroe este jurnalist, BUSINESS Magazin

  • Pariul pe Nord: cum arată unul dintre cele mai noi proiecte ce se va contura în nordul Capitalei şi cât va costa acesta

    127 de apartamente, 147 de locuri de parcare şi o zonă de retail au fost finalizate în a doua fază a proiectului The Level Apartments, dezvoltat în Străuleşti, în partea nordică a Capitalei. Ce urmează? Planurile vizează un total de 600 de spaţii de locuit, livrate până la finalul lui 2026.

     

    A face din casă ACASĂ este visul oricăruia dintre noi, mai cu seamă într-o ţară în care apetitul proprietăţii este la cote maxime – peste 95% dintre români au în posesie o locuinţă, conform datelor Eurostat. Nu e de mirare, în aceste condiţii, că apartamente sau case de varii dimensiuni îşi găsesc muşterii, chiar dacă preţurile cresc, iar creditarea este mai anevoioasă decât (să zicem) acum un an sau doi.

    Ce contează este ca oferta şi cererea să se întâlnească. Faza întâi a proiectului The Level Apartments, însumând 45 de apartamente, a fost vândută integral şi livrată în 2020 în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro, iar a doua fază a proiectului s-a finalizat anul acesta, având loc deja şi predarea către proprietari a 127 de apartmente, urmare a unor investiţii de 12,5 milioane de euro. „Prin fazele trei şi patru se vor livra un număr de 400 unităţi locative până în 2026, cu o investiţie totală de 40 milioane euro”, declară Cosmin Savu-Cristescu, managing director al Redport Capital, dezvoltatorul proiectului. Tot el spune că finanţarea este realizată printr-o combinaţie de surse proprii, finanţare bancară şi participarea unor investitori.

    Începerea lucrărilor la etapele următoare este programată pentru toamna acestui an. „Consumatorii doresc locuinţe moderne iar standardele s-au schimbat semnificativ, chiar şi comparativ cu acum 5-10 ani. Oamenii îşi doresc să aibă un standard calitativ din ce în ce mai înalt plătind preţul corespunzător segmentului pe care îl reprezintă”, afirmă Cosmin Savu-Cristescu, care şi-a început cariera în urmă cu peste 20 ani, ca avocat de business, specializat pe real estate şi construcţii, dezvoltare şi finanţare de proiecte, fuziuni & achiziţii. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 2001, are o diplomă în drept la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbona (2000) şi un master în studii juridice la Institutul Franco-Român de Drept al Afacerilor din Bucureşti (2003); în 2006 a fost admis în Baroul Bucureşti.

    Cât priveşte profilul clientului The Level Apartments, Savu-Cristescu detaliază că este vorba despre persoane cu studii şi venituri peste medii, stil de viaţă activ şi care vor să aibă mai multe posibilităţi dintre care să aleagă cel mai bun viitor pentru ei şi familiile lor. „În general, cei care optează pentru un apartament în zona de nord au ca principal criteriu proximitatea dintre locul de muncă şi casă, dar mai ales să fie o zonă cu acces la facilităţile de care au nevoie. Este vorba de persoane cu joburi solicitante”, adaugă reprezentantul Redport Capital.

    „Preţul nu are de ce să scadă, pentru că preţurile actuale nu sunt decât o reflecţie a pieţei construcţiilor, atât a materialelor, cât şi a lucrărilor în general. (…) Este foarte probabil ca şi preţurile locuinţelor să mai crească, cel puţin pe segmentul nostru.”

    Cosmin Savu-Cristescu, managing director, Redport Capital

    A doua fază a proiectului a fost dezvoltată pe un teren de 4.275 mp, cu o suprafaţă construită de 12.386 mp şi o zonă de retail de 900 mp. Compartimentarea celor 127 de apartamente variază  de la studiouri până la locuinţe cu două, trei sau patru camere şi penthouse-uri. Cu titlu de exemplu, preţul unui studio de 30.27 mp este de 69.653 de euro plus TVA, iar un apartament cu două dormitoare, suprafaţă de cca 106 mp, este de 177.022 euro plus TVA.

    „În ce priveşte previziunile în privinţa următoarelor faze, consider că preţul nu are de ce să scadă pentru că preţurile actuale nu sunt decât o reflecţie a pieţei construcţiilor, atât a materialelor cât şi a lucrărilor în general. Prin urmare, atâta vreme cât preţul de edificare nu ne permite să coborâm preţul de vânzare, nici nu putem să facem acest lucru. Aşteptarea este ca preţurile nu doar să nu coboare, dar pe măsură ce piaţa materialelor de construcţii şi piaţa manoperei vor continua să crească într-un ritm al lor propriu, este foarte probabil ca şi preţurile locuinţelor să mai crească, cel puţin pe segmentul nostru (imobiliare tip premium)”, punctează Savu-Cristescu. Cum se traduce premium în acest caz? Soluţii eficiente din punct de vedere energetic, dar şi elemente smart, de pildă: faţadă ventilată, ferestre eficiente energetic, iluminarea faţadei exterioare, iluminatul exterior controlat prin senzori crepusculari şi iluminat LED pentru zonele comune din interior, termostate inteligente interconectate, sistem smart home pentru iluminat, temperatură, securitate şi electrocasnice, sistem de colectare a apelor pluviale pentru a fi reutilizate în scopuri de irigaţie. El povesteşte că incertitudinea şi instabilitatea generată de conflictul socio-politic, respectiv războiul din Ucraina, au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării proiectului. Această stare de incertitudine a afectat fluxurile de la furnizori, au apărut întârzieri în aprovizionarea cu materiale şi resurse necesare proiectului. De asemenea, conflictele şi instabilitatea au dus la fluctuaţii semnificative ale preţurilor pe piaţă, fiind astfel necesară o reevaluare a bugetului şi ajustări suplimentare pentru a face faţă noilor condiţii de piaţă. „Pe lângă aceste aspecte, contextul socio-politic a influenţat întregul ecosistem al proiectului. Infrastructura, transportul, serviciile publice şi alţi factori cheie necesari pentru dezvoltarea proiectului au fost afectaţi şi, prin urmare, a trebuie să ne adaptăm şi să găsim abordări alternative pentru a face faţă situaţiei imprevizibile şi instabile.”

    În portofoliul Redport Capital se mai regăseşte şi Infinity Nord, care se întinde pe un teren de 44.000 mp, având o suprafaţă totală construibilă de 125.000 mp, cu o investiţie totală de 150 milioane de euro. Proiectul se va desfăşura în patru faze, prima cu începere anul acesta, şi va avea un număr total de 1.250 de apartamente, spaţii de retail, facilităţi medicale şi de educaţie, precum şi 1.500 de locuri de parcare, cu dată de finalizare 2030.   

    DIFERENŢIERE. Dezvoltatorul proiectului a ales soluţii eficiente din punct de vedere energetic şi elemente smart, între care se numără faţada ventilată, ferestrele eficiente energetic şi sistemele smart home pentru iluminat, temperatură, securitate şi electrocasnice.

  • Acţionarii Oil Terminal au dat undă verde la proiectul imobiliar pe care omul de afaceri Iulian Dascălu vrea să-l dezvolte pe 38 de hectare ale operatorului portuar

    Oil Termina (simbol bursier OIL), operator portuar controlat de statul român, a anunţat vineri la Bursa de Valori Bucureşti că acţionarii au aprobat constituirea unui parteneriat cu dezvoltatorul Iulius Real Estate în scopul realizării unui proiect de regenerare şi dezvoltare urbană pe 38 de hectare.

    ZF a scris în primăvară că Oil Terminal a primit aprobarea Ministerului Energiei pentru a începe negocierile cu omul clujean de afaceri Iulian Dascălu în vederea unui proiect mamut de 815 mil. euro de regenerare urbană în Constanţa. Aceasta urmează să fie una dintre cele mai mari investiţii în Constanţa în ultimii ani şi cea mai mare asociere dintre o companie de stat şi un antreprenor.

    https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/breaking-oil-terminal-incepe-negocierile-omul-afaceri-iulian-dascalu-21658084 

    Potrivit hotărârilor acţionarilor, structura existentă pe teren va fi dezafectată pentru realizarea proiectului pe costul dezvoltatorului în temeiul contractului de superficie. Obiectul contractului sunt două terenuri de 254.261 mp şi de 129.335 mp, taxa de superficie este de 2 mil. euro pe an, iar durata contractului este de 99 de ani.

    Proiectul va avea următoarele funcţiuni: retail, office, rezidenţial, entertainment, parc, grădină botanică, fresh market, parcări. Vor putea fi dezvoltate de asemenea: universitate/campus universitar, acvariu, hotel, parcări afrente sau SPA. Dezvoltarea funcţiunilor pe terenul situat în Secţia Platforma Nord, corp A şi corp B, va fi decisă după aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ).

    „O măsură esenţială o reprezintă relocarea depozitului Nord, care în prezent a rămas situate în interiorul oraşului, făcând dificilă operarea sa în condiţii de siguranţă, creând în acelaşi timp probleme din punct de vedere a protecţiei mediului. Ecologizarea Depozitului Nord este un deziderat prioritar dar, neavând surse financiare propria suficiente, apreciem că acest obiectiv poate fi realizat prin constituirea unui parteneriat”, scrie Oil Terminal într-o notă de informare.

    O potenţială sursă de venituri pentru finanţarea investiţiilor o prezintă valorificarea activelor care nu mai sunt adecvate obiectului de activitate al Oil Terminal. Unul dintre activele care ar putea genera surse semnificative de finanţare proprie este terenul aferent Depozitului 2 Nord, spune compania.

    „Societatea şi-a declarant public şi transparent intenţia de a identifica posibili investitori interesaţi de a forma, pe cheltuiala lor, partenerate cu societatea pentru a dezvolta proiecte care să pună în valoare terenul Oil Terminal şi să creeze plusvaloare pentru partenerii săi (acţionari, comunitate etc.)”, mai transmite Oil Terminal.

    Dezvolatorul imobiliar Iulius Real Estate este controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar de malluri din România. Terenul de 38 de hectare pe care Oil Terminal vrea să-l transforme în proiect imobiliar va fi cel mai mare pe care grupul condus de Iulian Dascălu a dezvoltat până acum. După ce a transformat radical centrul Iaşiului şi va construi un nou proiect la Cluj de peste 500 mil. euro, ar putea paria 815 mil. euro pe Constanţa.

    Oil Terminal are 350,7 mil. lei capitalizare şi este controlat de statul român prin Ministerul Energiei (87,76%). Acţiunile OIL înregistrează o scădere de 27,3% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 10 mil. lei, arată datele BVB.

    Oil Terminal a înregistrat un profit net de 25,4 milioane de lei în primele şase luni ale anului, în creştere cu 43% faţă de rezultatul net de 17,8 milioane de lei din S1/2022. Veniturile au însumat 172,5 milioane de lei, cu 28% peste nivelul aceleiaşi perioade de anul trecut, în vreme ce afacerile nete au urcat cu 29% la 169,7 milioane de lei.