Numită T-charge, taxa zilnică de zece lire se aplică maşinilor cu motor diesel şi pe benzină înregistrate înainte de 2006, care nu intră sub directiva europeană „Euro 4” 2005 care reglementează emisiile vehiculelor.
Nouă taxă se va aplica în timpul zilelor lucrătoare, în intervalul orar 7-18, precum taxa existentă de 11,5 lire pentru congestia traficului rutier. Astfel, şoferii vor plăti 21,5 lire pentru a conduce în zona centrală a Londrei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Numită T-charge, taxa zilnică de zece lire se aplică maşinilor cu motor diesel şi pe benzină înregistrate înainte de 2006, care nu intră sub directiva europeană „Euro 4” 2005 care reglementează emisiile vehiculelor.
Nouă taxă se va aplica în timpul zilelor lucrătoare, în intervalul orar 7-18, precum taxa existentă de 11,5 lire pentru congestia traficului rutier. Astfel, şoferii vor plăti 21,5 lire pentru a conduce în zona centrală a Londrei.
Măsura vine după ce Curtea de Justiţie din Marea Britanie a concluzionat că măsurile guvernului Marii Britanii pentru a combate poluarea aerului nu îndeplinesc regulile Uniunii Europene în ceea ce priveşte limitele de dioxid de azot.
Numită T-charge, taxa zilnică de zece lire se aplică maşinilor cu motor diesel şi pe benzină înregistrate înainte de 2006, care nu intră sub directiva europeană „Euro 4” 2005 care reglementează emisiile vehiculelor.
Nouă taxă se va aplica în timpul zilelor lucrătoare, în intervalul orar 7-18, precum taxa existentă de 11,5 lire pentru congestia traficului rutier. Astfel, şoferii vor plăti 21,5 lire pentru a conduce în zona centrală a Londrei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Alex Milcev, partener, Liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică, EY România
Adaptarea sistemelor IT şi a proceselor de încasări şi plăţi durează
Adaptarea la cerinţele sistemului de plată defalcată a TVA măreşte timpul de lucru al departamentului financiar, în funcţie de complexitatea operaţiunilor. Până la finalul perioadei de tranziţie, aplicarea sistemului necesită multă muncă suplimentară şi poate creşte riscul de eroare (acest risc e direct proporţional cu numărul de plăţi şi încasări). De exemplu, facturile primite de la furnizorii care aplică plata defalcată a TVA sunt extrase şi plătite manual, în prezent. Erorile sunt sancţionate aspru, astfel că e nevoie de multă atenţie.
Trezoreria nu e pregătită – E nevoie de îmbunătăţiri şi de online banking
Tranzacţiile prin contul de trezorerie necesită prezenţa fizică la sediul trezoreriilor, deoarece funcţionalităţile online promise nu sunt disponibile. Colegii noştri au fost martorii unor situaţii suprinzătoare, în timp ce aşteptau la coadă la sediile trezoreriei (în loc să rezolve totul online în 5 minute): nu puteau fi eliberate extrase de cont sau nu a putut fi acceptată depunerea de numerar de către un contribuabil. Motivul invocat a fost similar cu cel invocat şi de contribuabili: trezoreriile nu sunt pregătite.
Retragerea banilor din contul de TVA
Sumele disponibile în contul de TVA au o utilizare limitată. Mai mult, procedura pentru retragerea acestor sume în contul curent a fost adoptată săptămâna aceasta. Astfel, nu am reuşit să testăm respectarea termenului de 3 zile lucrătoare pentru aprobarea transferului de sume din contul de TVA în contul curent. În cazul contribuabililor care doresc să plătească datorii fără TVA (e.g. credite, facturi primite de la furnizori externi fără TVA), sumele din contul de TVA sunt indisponibile. Astfel, în cazul contribuabililor cu resurse financiare limitate, poate fi necesară accesarea unei linii de credit, atrăgând costuri suplimentare.
Este necesară o analiză temeinică a fluxurilor de numerar înainte de aplicarea plăţii defalcate a TVA. În urmaa acestei analize, pot fi anticipate costurile de finanţare suplimentare sau lipsa de lichidităţi.
Cel puţin o parte din bănci sunt pregătite
Am fost plăcut suprinşi de faptul că am primit o atenţionare de la bancă privind fondurile insuficiente din contul de TVA, însoţită de instrucţiuni privind alimentarea acestuia cu sumele disponibile în contul curent. Se pare că există şi categorii care s-au pregătit temeinic pentru aplicarea acestui sistem.
Sistemul de plată defalcată a TVA este departe de a fi perfect, dar în momentul de faţă este în vigoare. Există în prezent discuţii pentru modificarea lui, în sensul aplicării doar în cazul firmelor care intră în insolvenţă, în faliment sau cu “istoric fiscal incoerent”. EY România susţine eliminarea aplicării obligatorii a plăţii defalcate a TVA sau implementarea unor măsuri alternative: amânarea obligativităţii plăţii defalcate a TVA până la 1 ianuarie 2019 sau aplicarea opţională într-o formă simplificată. Totuşi, decizia îmbunătăţirii sistemului actual ar trebui luată cât mai repede, pentru a permite contribuabililor adaptarea la noile reguli.
În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3.200 de companii din 16 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul îşi propune să analizeze relaţiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată şi influenţa lichidităţilor asupra economiei europene.
Practici de plată
Unul dintre motivele care a contribuit la uşoara creştere a punctualităţii plăţilor efectuate de către români ar putea fi reducerea scadenţei medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. “Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenţi, am ajuns la concluzia că scadenţele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună, afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.
Cu toate acestea, în ciuda uşoarei îmbunătăţiri a numărului de plăţi efectuate la timp, România este una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria şi Slovacia.
Motive pentru comportamentul de plată neadecvat
În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.
De asemenea, media plăţilor întârziate în România anul acesta a rămas de 23% – la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (80%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (75%) şi neglijenţei (61%).
Consecinţe ale comportamentului de plată neadecvat
Chiar şi o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care, în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Aşa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăţilor, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) şi reduceri ale investiţiilor (27%).
Mai mult, companiile reacţionează la aceste întârzieri de plată şi neplăţi prin reducerea locurilor de muncă şi stoparea angajărilor (27%) şi prin creşterea preţurilor (22%), ceea ce afectează direct piaţa locală. „Cei mai mulţi oameni nu conştientizează consecinţele generate de neplăţi şi plăţile întârziate”, afirmă Georg Kovacs. „Colectarea de creanţe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deşi consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creaţe contribuie la evitarea creşterii preţurilor sau reducerii locurilor de muncă.”
Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăţilor întârziate şi neplăţilor s-au simţit vulnerabile.
Utilizarea eficientă a colectării de creanţe
În Europa de Est companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experţii în managementul creanţelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.
Cele mai multe companii din România folosesc lichidităţile recuperate de specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanţe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă. De asemenea, banii recuperaţi sunt investiţi în piaţa locală (29%) şi în cercetare şi dezvoltare (26%).
În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile din România chestionate îşi administrează creanţele intern şi o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanţelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016, în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanţelor.
“Creanţele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialişti în colectarea de creanţe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichidităţile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.
Tendinţe în comportamentul de plată
În ceea ce priveşte viitorul, companiile din România tind să fie mai puţin optimiste decât erau anul trecut şi printre cele mai sceptice ţări din Europa de Est legat de tendinţele în comportamentul de plată al clienţilor lor. “Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător şi este explicabil, având în vedere crizele politice din ţară care conduc la instabilitate economică”, este de părere Georg Kovacs.
Digitalizarea procesului de dunning
Digitalizarea procesului de dunning înseamnă înfiinţarea şi gestionarea unui proces de colectare care sa fie automatizat şi personalizat pentru fiecare client în parte, spre exemplu prin utilizarea analizelor de tip “big data”.
Deşi cele mai multe companii folosesc un software ca să sprijine procesul de dunning, oamenii din echipă intervin de multe ori ei înşişi în acest proces. În România jumătate dintre companiile chestionate se consideră a fi digitalizate, însă doar 14% au procese de facturare complet digitalizate. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce companiile româneşti au fost cele mai sceptice din Europa de Est când au fost întrebate dacă plăţile întârziate ar putea fi reduse printr-un proces de colectare de creanţe digitalizat.
Autoritatea de Concurenţă a analizat proiectul privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice corespunzătoare serviciilor de terminare a apelurilor la puncte fixe şi, respectiv, la puncte mobile şi a constatat că analiza situaţiei, realizată de ANCOM, este fundamentată pe principiile legislaţiei naţionale şi europene din domeniul concurenţei.
Datele şi informaţiile transmise autorităţii de concurenţă de către ANCOM, dar şi de către operatorii de telefonie, relevă o îmbunătăţire a mediului concurenţial pe pieţele serviciilor de comunicaţii electronice mobile, în particular în cazul serviciilor de telefonie mobilă, ca urmare a reducerii MTR (Mobile termination rate) operată la 1 aprilie 2014, se arată într-un comunicat al autorităţii de concurenţă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro