Există anumite cuvinte sau expresii pe care ar trebui să renunţi să le rosteşti pentru a obţine locul de muncă dorit sau pe care trebuie să le uiţi când te afli la locul tău de muncă.
Melody Wilding, un specialist în antrenarea spiritului antreprenorial şi o femeie ambiţioasă , recomandă tuturor angajaţilor şi celor care se află în căutarea unui loc de muncă să evite folosirea acestor cinci cuvinte şi termeni şi să-i elimine imediat din vocabularul lor.
Elveţienii au respins masiv, la referendumul de pe 5 iunie, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi, salariaţi sau şomeri, iniţiativă ce a stârnit dezbateri aprinse.
Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.
Un grup de parlamentari a propus iniţial garantarea unui venit minim de 2.500 de dolari pentru fiecare adult. Pe 5 iunie, în cantoane a avut loc un referendum pentru a decide dacă această propunere se va transforma în lege, iar majoritatea elveţienilor păreau a fi de acord.
Cei care nu lucrează ar fi primit astfel lunar suma de 2.500 de franci elveţieni (2.520 de dolari), iar cei care lucrează dar aveau venit mai mic ar fi urmat să primească doar diferenţa până la venitul minim.
O altă particularitate a legii este că suma de 2.500 de franci trebuia să rămână în urma impozitării şi nu era, în niciun fel, condiţionată; astfel, în cazul celor care nu muncesc, banii oferiţi de stat ar fi fost direct scutiţi de taxe.
Deşi pare o sumă considerabilă, 2.500 de franci elveţieni reprezintă puţin peste cea considerată a fi la limită sărăciei, respectiv 2.200 de franci elveţieni.
Elveţienii au respins masiv, la referendumul de pe 5 iunie, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi, salariaţi sau şomeri, iniţiativă ce a stârnit dezbateri aprinse.
Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.
Un grup de parlamentari a propus iniţial garantarea unui venit minim de 2.500 de dolari pentru fiecare adult. Pe 5 iunie, în cantoane a avut loc un referendum pentru a decide dacă această propunere se va transforma în lege, iar majoritatea elveţienilor păreau a fi de acord.
Cei care nu lucrează ar fi primit astfel lunar suma de 2.500 de franci elveţieni (2.520 de dolari), iar cei care lucrează dar aveau venit mai mic ar fi urmat să primească doar diferenţa până la venitul minim.
O altă particularitate a legii este că suma de 2.500 de franci trebuia să rămână în urma impozitării şi nu era, în niciun fel, condiţionată; astfel, în cazul celor care nu muncesc, banii oferiţi de stat ar fi fost direct scutiţi de taxe.
Deşi pare o sumă considerabilă, 2.500 de franci elveţieni reprezintă puţin peste cea considerată a fi la limită sărăciei, respectiv 2.200 de franci elveţieni.
Înainte de orice, să-i lămuresc pe eventualii hateri care, iluminaţi de înţelepciunea lor deosebită, şi sub îndemnul învăţăturii biblice „mai bine să-i învăţăm să pescuiască decât să le dăm peşti“, îmi vor spune că asta ar mai lipsi, să dăm săracilor bani degeaba, pentru că aceştia unu, nu s-ar mai simţi îndemnaţi să caute de muncă şi nici să muncească şi doi, ar da banii pe băutură. Există studii bazate pe cercetări făcute în cele mai diverse locuri locuri din lume, în Coasta de Fildeş, Mexic, Brazilia, Macedonia, Burkina Faso sau Maroc, iar rezultatele sunt cam aceleaşi: doar doi inşi din zece, cel mult, repet, cel mult, dau banii pe băutură. Nu neg, unii poate vor fi risipit banii pe prostii, dar de regulă oamenii s-au comportat responsabil. Şi nici nu au fugit de muncă, dimpotrivă. Voi reveni asupra acestui aspect.
Să trecem la ale noastre acum: GiveDirectly, o organizaţie de caritate care a dat deja bani în Kenya şi Uganda, vrea să strângă, şi probabil o va face, 30 de milioane de dolari doar pentru început, pentru a asigura un venit gratuit pentru mai mult de 6.000 de kenyeni, în următorii cel puţin zece ani.
Pe 5 iunie elveţienii vor avea un referendum pentru instituirea unui venit de bază.
Primăria din Utrecht asigură unui număr de cetăţeni un nivel minim de subzistenţă.
Finlanda intenţionează să aplice un plan pe doi ani pentru a testa diferite variante ale ideii.
Y Combinator, o companie din Silicon Valley, finanţeză şi ea un astfel de experiment, iar guvernul din Ontario are, de asemeni, un program pilot. Canadienii nu sunt străini de astfel de idei, pentru că printre primele experimente de acest gen este cel din anii ’70 ai secolului trecut, în Manitoba.
Ce efecte au astfel de programe? Unul dintre ele este că oamenii cumpără ciocolată, şi o ciocolată pentru un copil care nu a gustat aşa ceva mi se pare un argument cât se poate de valabil. În Nigeria guvernul a derulat, în 2011, un program de susţinere a 1.200 de antreprenori, cu 60 de milioane de dolari. Au solicitat bani 24.000 de oameni, din care au fost selectaţi în jur de 6.000, care au fost instruiţi şi ajutaţi să îşi întocmească planurile de afaceri. Dintre aceştia, au fost selectaţi circa 1.200 care au primit cash, în medie câte 50.000 de dolari. Trei ani mai târziu, sute de noi companii erau pe profit iar numărul locurilor de muncă create ajungea la 7.000.
Dacă e să facem un calcul simplu, un loc de muncă a costat în jur de 8.500 de dolari. În plus, avem afaceri care funcţionează, taxe la stat şi nivel de trai în creştere. Să ţinem minte cei 8.500 de dolari şi să-i comparăm cu cei 22.500 de euro pentru înfiinţarea unui loc de muncă în România (calcule valabile în perioada fostului guvern PSD) sau cu cei 90.000 de dolari avansaţi de Banca Mondială drept suma necesară pentru crearea unui loc de muncă în lume. Indiferent de condiţiile diferite din Nigeria, România sau oriunde altundeva în lume, zic că rezultatele sunt bune.
700 de dolari donaţi de GiveDirectly au produs alţi 200 de dolari în agricultură şi în afaceri noi, un return de 28% care în alte cazuri a ajuns şi la 50%.
În aceste condiţii, nu cumva o soluţie mai eficientă decât investiţiile statului sau decât ajutoarele de stat sau decât orice alte ajutoare de mii de miliarde din orice monedă vă trece prin cap care au fost risipite în criză s-ar putea dovedi a fi banii cash daţi oamenilor pentru a porni afaceri, pentru a cultiva terenuri, pentru a înfiinţa livezi sau pentru ferme de animale?
Nu-i mai bine oare să oferi 5.000 de euro odată, bani cu care omul să îşi încerce norocul, decât să-i oferi 200 de euro pe lună, adică salariul minim pe economie pe care îl primesc jumătate din angajaţi? Poate încercăm un experiment, undeva într-un sat amărât, cu un fleac de bani scurşi printre degete de politicieni; sunt convins că am fi uimiţi de rezultate.
Sau, cu alte cuvinte, nu mai bine le dăm nişte peşte, decât să-i lăsăm să tot pescuiască doar în ape sterpe?
Desigur, miracolul cu pâinile şi peştii, în viziunea lui Tintoretto.
Măsura Guvernului răspunde solicitărilor potenţialilor beneficiari ai programului şi ţine cont de dinamica volumelor garantate în cadrul programului şi de adoptarea legislaţiei privind darea în plată.
Totodată, Hotărârea de Guvern introduce prevederi în cadrul programului Prima casă, în scopul responsabilizării instituţiilor finanţatoare participante. Astfel, finanţatorii eligibili participanţi în cadrul programului nu pot prelua solicitări de acordare a unei finanţări garantate dacă acestea conduc la depăşirea plafonului alocat.
Giganţii secolului XXI produc într-o secundă mai mulţi bani decât ar putea cineva să consume într-o lună, indiferent unde s-ar afla în lume, scrie Mediafax, potrivit Daily Mail.
Apple, Alphabet, Microsoft şi Facebook generează mai mult de 2.000 de dolari la profituri combinate în fiecare secundă, şi 140.000 de dolari în fiecare minut. Prin urmare, este nevoie de doar o secundă pentru aceste companii ca să îţi garanteze lunar un trai decent.
De departe câştigătorul este Apple, care deţine 50 la sută din acest profit.
În 1941, Carl N. Karcher, un tânăr de 24 de ani care renunţase la şcoală pentru a lucra la o fermă avea în buzunar doar 15 dolari (echivalentul de azi a 241 de dolari). Alături de soţia sa a mai obţinut un împrumut de 311 dolari, garantând cu maşina, şi a folosit toţi banii pentru a cumpăra un chioşc de hot dog.
Nu părea o mare afacere, iar şansele de reuşită erau extrem de mici; cu toate acestea, ei au reuşit să strângă banii necesari pentru a cumpăra un al doilea chioşc. Doi ani mai târziu, soţii Kercher operau patru chioşcuri de hot dog.
Afacerea mergea extrem de bine, iar la scurt timp cei doi şi-au permis să cumpere un restaurant pe care l-au numit Carl’s Drive-In Barbecue. Au început să vândă şi burgeri, decizie care s-a dovedit a fi una înţeleaptă. La începutul anilor ’50, soţii Karcher au cumpărat un al doilea restaurant, specializat în servicii de tip fast-food.
30 de ani mai târziu, în 1981, Carl Karcher schimba denumirea companiei în Carl Karcher Enterprises, deţinând la acel moment peste 300 de restaurante. Compania s-a extins în continuare, iar astăzi operează mai bine de 1.000 de locaţii Carl Jr.
Soţii Karcher au murit în anii 2000, iar în 2013 compania pornită cu 311 dolari a fost cumpărată de fondul de investiţii Thomas H. Lee Partners pentru suma de 928 de milioane de dolari.
Comisia Europeană şi Fondul European de Investiţii au lansat pe 19 octombrie la Bruxelles creditul EaSI pentru microîntreprinderi garantat de UE, sub Programul pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială – EaSI, încheind convenţii cu cinci instituţii de finanţare din cinci ţări europene, printre care şi Nextebank, prima bancă din România care intermediază creditul respectiv.
Valoarea creditului EaSI poate fi între 22.000 lei şi 110.000 lei, fiind acordat exclusiv în lei, pentru o perioadă de creditare de până la maxim 60 de luni. Companiile eligibile trebuie să aibă minim 12 luni de activitate, o cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro şi maxim 10 angajaţi, la momentul obţinerii finanţării.
Creditul poate fi destinat atât investiţiilor, cât şi capitalului de lucru necesar microîntreprinderilor din aproape toate sectoarele de activitate, inclusiv cel agricol, indiferent de forma juridică de organizare a microîntreprinderii (SA, SRL, PFA, Producatori agricoli, etc). Rambursarea creditului EaSI este flexibilă, calendarul de rambursare putând fi personalizat în funcţie de nevoile microîntreprinderii, inclusiv în rate sezoniere.
Spre deosebire de un credit standard, întreg procesul şi documentaţia pentru întocmirea dosarului de credit sunt mult simplificate. Astfel, accesarea EaSI nu presupune avans pentru planurile de investiţii şi nici garanţii din partea clientului, întrucat creditul este garantat de către Comisia Europeana şi FEI prin intermediul Programului pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială. Garanţia este gratuită şi acoperă 80% din valoarea creditului; pentru restul de 20% Nextebank nu solicită garanţii suplimentare.
Un program similar a fost lansat în premieră la nivel naţional, în 2012, de către PATRIA Credit IFN. Ulterior, în mai 2015, Nextebank a preluat portofoliul PATRIA Credit şi a continuat să sprijine dezvoltarea microîntreprinderilor, obţinând acordul Comisiei Europene şi al FEI pentru lansarea creditului EaSI.
“În ultimii ani, antreprenorii români au început să dezvolte proiecte din ce în ce mai inovative, însă dezvoltarea lor este îngreunată de lipsa garanţiilor necesare obţinerii de credite. Misiunea pe care Nextebank o preia de la PATRIA Credit este să propună soluţii de creditare simple şi rapide, flexibile şi personalizate pentru afaceri mici cu planuri mari, chiar dacă firmele nu au garanţiile necesare obţinerii finanţării”, a declarat Bogdan Merfea, CEO Nextebank.
“Principalul scop al programului EaSI, estimat să mobilizeze cca 237 milioane de euro, este de a veni în ajutorul microîntreprinderilor care vor să se dezvolte, dar nu dispun de susţinerea financiară necesară. Programul îşi propune, astfel, să susţină dezvoltarea de noi locuri de muncă prin acordarea împrumuturilor către aproximativ 20.000 de microîntreprinderi europene”, a declarat Cristina Dumitrescu, Microfinance Investment Manager, Fondul European de Investiţii.
În cadrul Programului pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială (EASI), Comisia Europeană sprijină microfinanţarea şi finanţarea antreprenoriatului social cu un pachet de 193 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020. Scopul este de a spori accesul la microfinanţare, adică împrumuturi de până la 25.000 de euro, în special pentru persoanele vulnerabile si microîntreprinderi. În plus, pentru prima dată, Comisia Europeana va sprijini de asemenea şi întreprinderile sociale, prin investiţii de până la 500.000 de euro. Sprijinirea microfinanţării şi a antreprenoriatul se va implementa pentru început prin garanţia EASI, care va permite furnizorilor de microcredite şi investitorilor în antreprenoriate sociale să intre în contact cu antreprenori care nu aveau până acum capacitatea să obţină o finanţare din considerente de risc. Comisia Europeană a selectat FEI pentru implementarea garanţiei EASI.
Nextebank este o bancă românească, fondată în anul 1993. Începând cu luna aprilie 2014, instituţia are un nou acţionar principal: Fondul de Investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF). Principalii investitori în EEAF sunt Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul European pentru Investiţii (FEI) – parte din grupul Băncii Europene pentru Investiţii, Banca de Comerţ şi Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG – parte a grupului bancar german KFW. În mai 2015, Nextebank a preluat de la Patria Credit IFN linia de afaceri de microcreditare, estimată la aproximativ 62 milioane EUR şi 10,000 clienţi activi.
Astra Asigurări, companie aflată în administrare specială, intră în faliment, informează B1 TV. Decizia aparţine Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a fost luată în urma unei şedinţe; concluzia celor de la ASF este că această companie nu se mai poate redresa.
Decizia era aşteptată şi preconizată de luni bune, scriu cei de la B1 TV, în condiţiile în care era nevoie de 100 milioane de euro, suplimentare de capital, dar niciun investitor nu a dorit să se implice.
Astfel, vorbim despre falimentul unei companii mari cu peste patru milioane de asiguraţi. În ceea ce îi priveşte pe aceştia, banii vor fi daţi înapoi dintr-un fond de garantare, potrivit sursei citate.
Bogdan Tarasov a plecat în Detroit, Statele Unite, în urmă cu opt ani. Iniţial el a deţinut o companie în construcţii, dar a reuşit apoi să pună bazele unui restaurant de tip fast-food ce vinde shaorma.
Dacă în 2007 puţină lume auzise de Bucharest Grill, el este astăzi unul dintre cele mai populare localuri din Detroit, fiind inclus de eater.com în topul celor mai bune restaurante ieftine din oraş.
Tarasov a povestit în cadrul unui interviu acordat eater.com că ideea i-a venit în timp ce căuta un loc unde să se poată relaxa seară de seară. Românul spune că a vrut ca Bucharest Grill să vândă numai produse de calitate, astfel că i-a luat trei luni de zile doar pentru a perfecţiona reţeta shaormei cu pui.
Restaurantul este astăzi unul dintre cele mai apreciate din Detroit iar Tarasov se pregăteşte să deschidă al treilea local. Primul Bucharest Grill onorează peste 1.000 de comenzi zilnic, astfel că succesul pare garantat.
“Evident, suntem în această afacere pentru a face bani”, a mai spus Tarasov. “Dar satisfacţia clienţilor este de asemenea extrem de importantă. Dacă avem posibilitatea de a deschide mai multe restaurante fără să afectăm în vreun fel calitatea produselor, o vom face. Dacă nu, ne vom concentra în continuare pe cele existente.”