BusinessMagazin

Tag: furtuna

  • O nouă furtună fiscală pregătită de Guvern: Salariile brute se vor ÎNGHEŢA

    ”Va fi o lege prin care aceste contribuţii vor fi transferate angajatului, iar angajatorul va trebui să păstreze un anumit nivel al salariului brut (…) Am făcut menţiunea că şi astăzi angajatorul din mediul privat poate decide să modifice contractul de muncă şi să diminueze sau să crească, după propria negociere cu angajatul această valoare salarială. Totodată, am făcut menţiunea că, după ce se va realiza această măsură legislativă, va fi introdusă şi o măsură tranzitorie care va obliga, practic, angajatorul, chiar şi cel din mediul privat, să menţină un anumit nivel al salariului brut”, a declarat Ionuţ Mişa, după audierea sa în cadrul Comisiei economice a Senatului.
     
    Întrebat cum poate fi obligat un agent privat să menţină nivelul salariului brut, el a mai spus că va fi o dispoziţie legislativă prin care se va stabili ce va include salariul brut, inclusiv că va cuprinde celelalte sarcini fiscale pe care le plăteşte în prezent un angajator pentru un angajat.
     
    ”Vreau să fac menţiunea foarte clară că nu îi va creşte (angajatorului – n.red) costul cu forţa de muncă absolut deloc. Deci pentru toţi angajatorii, atât din sectorul privat, cât şi din cel de stat, sarcina fiscală practic costul pe care el îl are cu un angajat în relaţia cu statul va fi exact aceeaşi. Va fi o decizie a lui ulterioară dacă, aşa cum am mai spus, poate să renegocieze contractul şi să decidă să dea mai puţin sau mai mult. Angajatorul nu va plăti niciun leu în plus pentru un angajat”, a adăugat ministrul Finanţelor.
     
    De la 1 ianuarie 2018, contribuţiile de asigurări sociale (CAS) „vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului”, potrivit unui comunicat remis de Ministerul Finanţelor, la sfârşitul lunii iulie.
     

  • O nouă furtună fiscală pregătită de Guvern: Salariile brute se vor ÎNGHEŢA.

    ”Va fi o lege prin care aceste contribuţii vor fi transferate angajatului, iar angajatorul va trebui să păstreze un anumit nivel al salariului brut (…) Am făcut menţiunea că şi astăzi angajatorul din mediul privat poate decide să modifice contractul de muncă şi să diminueze sau să crească, după propria negociere cu angajatul această valoare salarială. Totodată, am făcut menţiunea că, după ce se va realiza această măsură legislativă, va fi introdusă şi o măsură tranzitorie care va obliga, practic, angajatorul, chiar şi cel din mediul privat, să menţină un anumit nivel al salariului brut”, a declarat Ionuţ Mişa, după audierea sa în cadrul Comisiei economice a Senatului.
     
    Întrebat cum poate fi obligat un agent privat să menţină nivelul salariului brut, el a mai spus că va fi o dispoziţie legislativă prin care se va stabili ce va include salariul brut, inclusiv că va cuprinde celelalte sarcini fiscale pe care le plăteşte în prezent un angajator pentru un angajat.
     
    ”Vreau să fac menţiunea foarte clară că nu îi va creşte (angajatorului – n.red) costul cu forţa de muncă absolut deloc. Deci pentru toţi angajatorii, atât din sectorul privat, cât şi din cel de stat, sarcina fiscală practic costul pe care el îl are cu un angajat în relaţia cu statul va fi exact aceeaşi. Va fi o decizie a lui ulterioară dacă, aşa cum am mai spus, poate să renegocieze contractul şi să decidă să dea mai puţin sau mai mult. Angajatorul nu va plăti niciun leu în plus pentru un angajat”, a adăugat ministrul Finanţelor.
     
    De la 1 ianuarie 2018, contribuţiile de asigurări sociale (CAS) „vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului”, potrivit unui comunicat remis de Ministerul Finanţelor, la sfârşitul lunii iulie.
     

  • Bilanţ la Timişoara, după furtuna de duminică:Mii de copaci distruşi, 17 şcoli şi 3 spitale afectate

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că a fost realizată o primă evaluare a pagubelor produse de furtuna puternică de duminică, în timpul căreia cinci persoane din judeţul Timiş şi-au pierdut viaţa.

    Potrivit primarului Timişoarei, duminică vântul a bătut cu 108 km/h, iar pe alocuri cu 122 km/h.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezastru în Paradis: un nou uragan devastează insulele din Caraibe

    “Am pierdut tot ce banii pot cumpăra şi înlocui. Cea mai mare frică a mea este că ne vom trezi cu ştiri despre rănirea gravă a unor persoane, cu posibile decese, ca urmare a alunecărilor de teren cauzate de ploile persistente. Mâine dimineaţă vom porni la drum în căutarea răniţilor şi a celor prinşi între dărâmături. Vântul a smuls acoperişurile de pe aproape fiecare casă. Prioritatea mea este acum salvarea celor prinşi şi asigurarea asistenţei medicale. Vom avea nevoie de ajutor de toate felurile … Dominica are nevoie de sprijin din partea prietenilor, de elicoptere pentru a traversa ţară şi a stabili ce este nevoie”, a spus Roosevelt Skerrit.

    Premierul insulei a anunţat prin intermediul contului de Facebook că locuinţa sa a suferit pagube însemnate, fiind inundată după ce acoperişul a fost smuls de vântul puternic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alimentarea cu electricitate a fost reluată pentru 81% din clienţii afectaţi de furtuna de duminică

    În cursul nopţii a fost reluată alimentarea cu electricitate pentru un număr estimat de circa 182.000 de clienţi, marţi la ora 09:00, precizează un comunicat al companiei.

    În prezent intervin 107 echipe, din care 82 ale E-Distribuţie Banat şi 25 ale firmelor contractoare, care au ca prioritate intervenţia la avariile înregistrate pe liniile de înaltă şi medie tensiune, care alimentează un număr mare de clienţi, cu accent pe remedierea stâlpilor de beton rupţi şi a celor de metal îndoiţi, în special în judeţul Timiş, dar şi în Caraş Severin, Hunedoara şi Arad.

    În regiune s-au produs condiţii meteo excepţionale, extreme, a căror violenţă a afectat funcţionarea reţelelor de electricitate, ca urmare a vântului puternic care a atins peste 100 km/h.

  • Premieră în România: Facebook a activat “safety check” după furtuna din vestul ţării

    “Surse media indică faptul că cel puţin 8 oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 67 au fost răniţi după ce o furtună violent a trecut prin vestul României. S-au raportat rafale de vânt cu o viteză de până la 100 de kilometri pe oră”, notează pagina Facebook rezervată evenimentului. Pe reţeaua de socializare se mai precizează că oraşele afectate au fost Buziaş, Timişoara şi Bistriţa.

    Facebook a mai activat funcţia anul acesta în urma atentatelor de la Manchester şi de la Londra, precum şi în cazul uraganului Irma.

  • Premieră în România: Facebook a activat “safety check” după furtuna din vestul ţării

    “Surse media indică faptul că cel puţin 8 oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 67 au fost răniţi după ce o furtună violent a trecut prin vestul României. S-au raportat rafale de vânt cu o viteză de până la 100 de kilometri pe oră”, notează pagina Facebook rezervată evenimentului. Pe reţeaua de socializare se mai precizează că oraşele afectate au fost Buziaş, Timişoara şi Bistriţa.

    Facebook a mai activat funcţia anul acesta în urma atentatelor de la Manchester şi de la Londra, precum şi în cazul uraganului Irma.

  • Un şofer a filmat iadul de pe autostradă. În câteva secunde a văzut negru în faţa ochilor – VIDEO

    Lorand Szasz, un user Facebook, a postat ieri în jurul orei 17 o înregistrare de la volan cu furtuna teribilă de lângă Belgrad, pe autostrada spre Novi Sad. Belgrad e la 150 de km de Timişoara. Din declaraţiile autorităţilor, se pare că frontul atmosferic a ajuns la Timişoara după ce a trecut prin Serbia (a intrat în România prin sud-vest). Cum viteza vântului a fost de ~110 km/h, nu i-a luat mai mult de o oră, o oră şi jumătate să ajungă la Timişoara.

    VEZI AICI VIDEO

  • Şase răniţi şi un dispărut în urma unei furtuni puternice produsă în Serbia

    O furtună puternică s-a produs luni dimineaţă în Serbia, numeroşi arbori fiind doborâţi de vânt.

    Şase persoane, inclusiv un copil de cinci ani, au fost rănite de copaci doborâţi de vânt, în regiunea Belgrad. Un bărbat este dispărut în Dunăre, iar ruperea unor cabluri de înaltă tensiune a provocat mici incendii de vegetaţie.

    În Croaţia, ploile torenţiale au generat inundaţii în unele orăşele situate pe coasta Mării Adriatice.

  • Gest FĂRĂ PRECEDENT al Bisericii Ortodoxe. Informaţiile care provoacă o ADEVĂRATĂ FURTUNĂ la Patriarhie. „Este o denaturare GRAVĂ a realităţii”

    „Orice răspândire în spaţiul public a informaţiei (false) că Biserica nu plăteşte impozite este nocivă şi denaturează grav dezbaterea publică asupra relaţiei dintre stat şi cultele religioase. Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităţilor etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare, în beneficiul societăţii în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înţelege să faciliteze cetăţenilor exercitarea libertăţii religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donaţiile şi contribuţiile membrilor partidelor politice, statul înlesneşte exercitarea drepturilor şi opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale”, arată Biserica Ortodoxă Română (BOR), într-un comunicat de presă, transmis, astăzi, de Patriarhie.

    Conform sursei citate, la fel ca toate cele 18 culte religioase din România, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilităţi fiscale, „ca expresie a regimului democratic în care cetăţenii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să-şi exercite drepturile şi libertăţile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale”.

    „Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizaţiile societăţii civile, tocmai pentru că acestea îşi împlinesc vocaţia şi misiunea fără intermedierea statului. Singurele venituri ale cultelor religioase din România (şi din spaţiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii (nu taxe) pentru nunţi, botezuri şi alte servicii religioase, care nu sunt activităţi comerciale. Pentru aceste contribuţii se emit şi trebuie să se emită chitanţe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanţarea, rămân exclusiv în circuitul intern şi sunt reinvestite în întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult, precum şi în numeroasele activităţi cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituţia cu cea mai mare şi intensă activitate filantropică din Romania”, arată reprezentanţii Patriarhiei.

    Sursa menţionată că Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădiri şi terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terţi sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcţionat către repararea şi întreţinerea lăcaşurilor de cult sau către opere de natura celor menţionate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info